ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5355/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Târgu

Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta F.A.

a chemat în judecată C.J.P. Mureș, solicitând anularea hotărârilor din 12 iunie

2008 emise de pârâtă și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că hotărârile contestate sunt nelegale și netemeinice, întrucât

ignoră calitatea sa de persoană refugiată, dovedită prin acte și declarații de martori.

Prin întâmpinare, pârâta,

C.J.P. Mureș a solicitat respingerea acțiunii, apreciind că reclamanta nu a dovedit

calitatea sa de persoană refugiată și, pe cale de consecință nu poate beneficia

de prevederile Legii nr. 189/2000.

Prin sentința civilă

nr. 65 din 2 aprilie 2009, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios,

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei și a dispus anularea hotărârilor

nr. din 12 decembrie 2008 emise de pârâta C.J.P. Mureș, pe care a obligat-o să-i

recunoască reclamantei calitatea de refugiată în perioada ianuarie 1944 – decembrie

1944, și să-i acorde drepturile conferite de Legea nr. 189/2000, începând cu data

de 1 octombrie 2008.

Pentru a dispune astfel,

instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

A considerat că potrivit

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile legale,

persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de

la 06 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive

etnice, respectiv s-a refugiat în altă localitate decât cea de domiciliu.

A mai reținut că în baza

art. 4 alin. (2) din H.G. nr. 127/2007 privind aprobarea Normelor de aplicare a

O.G. nr. 105/1999 în lipsa actelor oficiale, dovada persecuției se poate face prin

declarații de martori.

A constatat că strămutarea

părinților reclamantei din localitatea de domiciliu în altă localitate în cursul

lunii ianuarie 1944 s-a datorat persecuțiilor etnice instituite de regimul instaurat

în perioada respectivă prin Dictatul de la Viena.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs, în termen legal, pârâta, C.J.P. Mureș, solicitând admiterea acestuia

și modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

În cuprinsul motivelor

de recurs, pârâta a arătat că soluția pronunțată în cauză este netemeinică întrucât

reclamanta, născută în localitatea de refugiu nu a suferit persecuții din motive

etnice, iar dovada calității de refugiat se bazează pe declarații de martori care

nu are puterea de a atesta adevărul, refugiul familiei reclamantei datorându-se

faptului că linia frontului se afla în apropriere.

Prin întâmpinare, reclamanta

a solicitat respingerea recursului pârâtei ca nefondat.

Examinând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte va respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtă, din

considerentele ce se vor arăta în cele ce succed.

Potrivit art. 1 lit.

c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederilor legale, persoana, cetățean

român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940

până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată

în altă localitate decât cea de domiciliu.

În cauză, se reține că

părinții reclamantei s-au refugiat din localitatea B., județul Mureș, în localitatea

R., județul Mureș, în cursul unii ianuarie 1944, împrejurare dovedită în mod legal,

prin proba cu declarațiile martorilor T.E. și S.S. audiați în cauză de prima instanță.

Prima instanță a observat

corect că poate beneficia de prevederile legale persoana care a dovedit prin martori

calitatea sa de persoană refugiată ca urmare a persecuțiilor etnice.

Prin urmare, Înalta Curte

constată că recursul pârâtei este nefondat, astfel că, în temeiul art. 312 C.

proc. civ. acesta va fi respins, ca atare, menținându-se hotărârea atacată ca fiind

legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta C.J.P. Mureș împotriva sentinței nr. 65 din 2 aprilie 2009 a Curții de

Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 noiembrie 2009.