ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin ordonanța din 15 decembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C.V., deputat în Parlamentul României pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., întrucât în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni; disjungerea cauzei și formarea unui dosar cu privire la P.V.V., actual primar al municipiului Vaslui și F.G., expert tehnic judiciar, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, omisiunea sesizării organelor judiciare, respectiv mărturie mincinoasă și declinarea dosarului disjuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, spre competentă soluționare.

Împotriva acestei soluții petiționarul a formulat plângere la procurorul șef al secției de urmărire penală și criminalistică, plângere care a fost respinsă prin rezoluția din 23 ianuarie 2012.

Împotriva acestor soluții, petiționara P.M. prin procurator I.V., a formulat plângere potrivit dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., înregistrându-se pe rolul secției penale, a Înaltei Curți de Casație și justiție Dosarul nr. 1514/1/2012, care a fost soluționat prin sentința penală din 24 mai 2012, prin respingerea ca nefondată a plângerii petiționarului împotriva aceleiași soluții.

La data de 08 mai 2012, petiționara prin procurator I.V., a formulat o nouă plângere potrivit dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., înregistrându-se pe rolul secției penale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție Dosarul nr. 3444/1/2012, fixându-se prim termen de judecată la data de 05 septembrie 2012.

La termenul fixat, reprezentantul parchetului a invocat excepția inadmisibilității plângerii în raport de dispozițiile art. 278

1

alin. (11) C. proc. pen.

Astfel, conform art. 278

1

C. proc. pen. instanța de judecată este competentă să soluționeze plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, scoatare de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror.

Din verificările efectuate, a rezultat că petiționarei i-a fost deja soluționată definitiv plângerea formulată împotriva aceleiași soluții, astfel că excepția inadmisibilității invocată de parchet va fi admisă.

Din economia dispozițiilor art. 278

1

alin. (11) C. proc. pen. rezultă că, plângerea care a fost deja soluționată în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

în alin. (8) lit. a) C. proc. pen., prin hotărâre definitivă, și prin care judecătorul a decis că persoana în privința căreia a fost formuală plângerea, nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.

Or, în speță, petiționara a sesizat Înalta Curte cu plângerea formulată împotriva aceleiași soluții, respectiv ordonanța din 15 decembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, cu privire la care s-a dat o soluție de neîncepere a urmăririi penale de către procuror, ordonanța a fost atacată cu plângere la instanță, iar judecătorul a decis deja definitiv că nu este cazul să fie începută urmărirea penală împotriva intimatului, pronunțând sentința penală din 24 mai 2012, în Dosarul nr. 1514/1/2012.

În consecință, pentru considerentele arătate mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. va respinge plângerea formulată de petiționar împotriva ordonanței din 15 decembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, ca inadmisibilă.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul urmează să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R E Ș T E

Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționarul I.V. împotriva ordonanței din 15 decembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Obligă petiționarul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 05 septembrie 2012.