ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1473/2012

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 255 din 11 martie 2011 a Tribunalului Galați s-a dispus condamnarea inculpatului B.N. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. S-a dispus condamnarea inculpatului F.M.S., la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. S-a dispus condamnarea inculpatului F.V., la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

cu aplicarea art. 99, 100, 109 C. pen. S-a dispus condamnarea inculpatului D.G.M., la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 99, 100, 109 C. pen. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat fiecăruia dintre inculpații B.N.; F.M.S., F.V., D.G.M., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II și b) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului B.N. durata reținerii acestuia de 24 ore, de la 09 iulie 2009, ora 18 08 la 10 iulie 2009, ora 18 08 . În baza art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului F.M.S.

pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni. În baza art. 81, 82, 110 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatului F.V. pe durata termenului de încercare de 8 luni. În baza art. 81, 82, 110 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatului D.G.M. pe durata termenului de încercare de 8 luni. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpaților F.M.S., F.V. și D.G.M. pe durata termenelor de încercare ale suspendării condiționate a executării pedepselor stabilite pentru fiecare dintre ei. În baza art. 359 C. proc.

pen. s-a atras atenția inculpatului F.M.S. asupra disp. art. 83 C. pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția fiecăruia dintre inculpații F.V. și D.G.M. asupra disp. art. 83 C. pen. în referire la art. 110 1 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate. în baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul B.N. să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați suma de 3325,77 lei cu titlu de despăgubiri civile. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul B.N. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 5000 lei cu titlu de daune morale.

în baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul F.M.S. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3500 lei cu titlu de daune morale. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2), 1003 C. civ. a fost obligat inculpatul F.V. în solidar cu părțile responsabile civilmente F.I. și F.V. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 2000 lei cu titlu de daune morale. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2), 1003 C. civ. a obligat inculpatul D.G.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente B.V. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 2000 lei cu titlu de daune morale. S-au respins ca nefondate restul pretențiilor civile formulate de partea vătămată/parte civilă D.J.D.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B.N. în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. În baza art. 189 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților F.V. și D.G.M. pentru faza de urmărire penală, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru fiecare inculpat), se vor vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției. În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu al inculpaților F.V. și D.G.M. pentru faza de judecată, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru fiecare inculpat), s-a dispus a se vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. ( 1), (2) C. proc. pen. a obligat inculpații B.N. și F.M.S. să plătească cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, respectiv 1200 lei de către inculpatul B.N. și 900 lei de către inculpatul F.M.S. În baza art. 191 alin. (1), (3) C. proc. pen. a obligat inculpatul F.V. în solidar cu părțile responsabile civilmente F.I. și F.V. să plătească suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 191 alin. (1), (3) C. proc. pen. a obligat inculpatul D.G.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente B.V. să plătească suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați nr. 726/P/2009 nr. 726/P/2009 din 02 iunie 2010, au fost trimiși în judecată inculpații: 1) B.S.

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen.; 2) F.M.S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.; 3) D.G.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.; 4) F.V. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. penal cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. Analizând și coroborând probele administrate în cauză instanța a constatat următoarele: Inculpatul B.N. este crescător de animale - administrator de stână și până la începutul lunii iulie 2009, inculpatul venea zilnic la stână, între orele 04,30-22,00 și supraveghea activitățile pe care le desfășurau angajații săi.

La sfârșitul lunii aprilie 2009, la stâna aparținând inculpatului B.N., lucrau ca ciobani inculpații F.M.S., F.V., D.G.M. și martorul B.I. La data de 01 mai 2009, la solicitarea inculpatului, au venit să lucreze la stână și partea vătămată D.J.D. și numitul B.I. Încă din ziua în care partea vătămată a venit să muncească la stâna inculpatului, acesta din urmă a început să o batjocorească. Pe la sfârșitul lunii mai-începutul lunii iunie 2009, la stână se aflau inculpații F.M.S., F.V., D.M., inculpatul B.N., partea vătămată D.J.D., martorul B.I. și numitul B.I. zis „I.C.". Pe motiv că partea vătămată D.J.D. nu s-a dus la izvor să aducă apă și a rămas să fumeze cu numitul B.I., inculpatul B.N. i-a lovit pe cei doi cu un târn peste tot corpul, inclusiv în zona capului.

După aplicarea acestui tratament, partea vătămată și numitul B.I. zis „I.C." au mers să aducă apă de la izvor și pentru că întârziau, inculpatul s-a dus după ei cu un bici. Odată ajuns lângă cei doi, inculpatul Ie-a aplicat lovituri cu biciul peste corp, mânându-i spre stână. În cursul lunii iunie, inculpatul B.N., nemulțumit fiind de felul în care își făceau treburile, a aplicat din nou lovituri părții vătămate D.J.D. și numitului B.I., cu un ciocan, peste tot corpul. S-a constatat că împrejurarea că partea vătămată prezenta urme de violență în zona capului a fost confirmată de către toți cei prezenți la stână. Datorită comportamentului inculpatului, numitul B.I. zis „I.C." a și fugit de la stâna inculpatului.

La câteva zile, tot în cursul lunii iunie 2009, pe motiv că partea vătămată se mișca prea încet, inculpatul B.N. a aplicat acesteia, din nou, lovituri cu un ferăstrău peste corp, inclusiv în zona capului. Tot pe parcursul lunii iunie 2009, în împrejurări diferite, inculpatul D.G.M. a lovit-o pe partea vătămată D.J.D. cu varga peste fund și picioare, inculpatul F.V. a lovit-o cu lingura peste mâini și cap iar inculpatul F.M.S. a lovit-o cu polonicul peste cap și peste mâini. De asemenea și martorul B.I. a lovit-o pe partea vătămată cu varga la palme și la tălpi. Pentru că în zilele următoare ultimei agresări a părții vătămate de către inculpat, aceasta se simțea rău, se plângea că o doare capul și voma, inculpatul B.N.

a decis să o ducă la locuința sa. Împreună cu inculpatul D.M.G. a urcat-o pe partea vătămată în căruță și s-a deplasat spre locuința sa. Pe drum, inculpatul s-a oprit la magazinul la care vindea martora S.M. Aceasta a sesizat că partea vătămată D.J.D. părea să nu fie în regulă, părea amețit, buimăcit dar nu a sesizat dacă avea urme de lovituri sau sânge. Din ziua de 17 iunie 2009 și până la data de 19 iunie 2009, partea vătămată a fost găzduită de inculpat, în ideea că acesta se va însănătoși și nu va fi nevoit să o ducă la spital. În tot acest timp, deși starea părții vătămate era gravă, inculpatul nu a anunțat salvarea sau poliția. La data de 19 iunie 2009, inculpatul B.N. a sunat părinții părții vătămate, solicitându-le să-i trimită buletinul acesteia pentru a o duce la spital.

Cu același prilej, inculpatul i-a spus martorului D.C. (tatăl părții vătămate) că partea vătămată D.J.D. nu se simte bine de vreo 2-3 zile, fără a-i da alte amănunte. La solicitarea martorului D.J.D., inculpatul B.N. a condus-o pe partea vătămată, a doua zi, 20 iunie 2009, până la autobuz. În momentul în care martorul a luat-o pe partea vătămată de la autobuz, în mun. Galați, acesta a sesizat că fiul său nu vorbea coerent, nu mișca mâna stânga și că nu l-a recunoscut. La domiciliu, martorul D.C. a ajutat-o pe partea vătămată să se spele, ocazie cu care a sesizat că aceasta prezenta urme de lovituri peste tot corpul, inclusiv în zona capului. A doua zi, 21 iunie 2009, partea vătămată a făcut crize, lucru care i-a determinat pe părinții săi să sune la 112, partea vătămată fiind internată la Spitalul Clinic de Urgență Galați.

În ziua de 20 iunie 2009, în momentul în care martorul D.C. a văzut urmele de violență pe care le prezenta partea vătămată, l-a sunat pe inculpatul B.N. pentru a-i cere explicații cu privire la acest aspect. Inculpatul a încercat să-l convingă pe martor că partea vătămată „nu are mare lucru" dar a promis că va merge la stână să se intereseze de ce anume s-a întâmplat acolo. în perioada următoare, după ce a aflat că partea vătămată a fost operată la cap, inculpatul nu a mai răspuns la telefon. S-a constatat că din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părții vătămate D.J.D.

au rezultat următoarele:- partea vătămată prezintă leziuni de violență ce au putut fi produse prin:traumatismul cranio-cerebral cu plagă contuză parietală dreapta posterioară și hematom subdural de emisfer drept a putut fi produs prin lovire cu corp contondent alungit;restul leziunilor au putut fi produse prin lovire repetată cu corp contondent alungit, lovire cu corp dur și de plan dur;- leziunile pot data din 18 iunie 2009;- pentru vindecarea traumatismului cranio-cerebral cu hematom subdural de emisfer drept, cu monopareză brahială reziduală, necesită pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații; pentru vindecarea restului leziunilor a necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale de la data producerii;- traumatismul cranio-cerebral cu plagă contuză parietală dreapta, hematom subdural de emisfer drept cu sindrom piramidal i-a pus în primejdie viața;- lipsa de substanță osoasă fronto-parietală dreapta, post craniectomie de necesitate, reprezintă infirmitate fizică permanentă.

S-a apreciat că faptele și vinovățiile inculpaților sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: - proces-verbal de cercetare la fața locului din 08 iulie 2009 și planșă foto aferentă în care sunt consemnate detalii privitoare la locul comiterii faptelor, fiind ridicate și unele obiecte cu potențial contondent; - declarațiile părții vătămate D.J.D. care arată că a fost lovit de inculpatul B.N. de mai multe ori în zona capului cu un bici, iar ulterior a fost lovit și cu mânerul biciului. Partea vătămată a căzut la pământ din cauza loviturilor și a început să-i curgă sânge. După ce s-a ridicat partea vătămată a mai fost lovită de inculpatul B.N. cu biciul pe spate, la picioare, la pulpe. Anterior acestui moment, partea vătămată a arătat că ceilalți ciobani de la stână au început să-și bată joc de el, îl scuipau, îi puneau sare în mâncare, îl pălmuiau.

Aceștia erau M., în vârstă de vreo 20 de ani, l., în vârstă de vreo 14 ani, V. în vârstă de vreo 17 ani și S. în vârstă de vreo 18 ani. Aceștia îi puneau sare în mâncare, îl scuipau și-l puneau să țină palmele ca să îl lovească cu bețele, lovituri care i le aplicau și la tălpi cu ciocanul, dar nu îl loveau la cap. În ziua de 18 iunie 2009, partea vătămată D.J.D. a fost lovită de S. cu un târn, un fel de măturoi cu nuiele, de două ori în zona spatelui. De asemenea, D.J.D.

a fost lovit în aceleași împrejurări cu picioarele în spate de M. și de V., iar I. l-a călcat pe cap. Tot acesta a primit și o lovitură cu o bâtă peste partea din spate a capului; - certificat medico-legal din 30 iunie 2009 emis de Serviciul de Medicină Legală Galați în care sunt prezentate leziunile suferite de partea vătămată; - traumatismul cranio-cerebral i-a pus în primejdie viața, iar restul loviturilor au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale; - adrese privind cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate în perioada 20-30 iunie 2009 la Spitalul Județean de Urgență Galați; - declarațiile martorei S.M. care arată că inculpatul B.N. este un om foarte violent, iar în ziua de 18 iunie 2009 acesta a trecut prin fața magazinului ei cu o căruță.

în atelaj era și un tânăr care dormea în căruță cu capul pe un butoi de bere. T.M. a cumpărat o bere, l-a trezit pe tânărul care dormea pe butoi, acesta a băut berea după care a adormit iar în căruță. Acel tânăr părea amețit, buimăcit. A doua zi, seara, martora stătea de vorbă cu T.M. și cu D.C., iar unul dintre cei doi a afirmat ceva de genul „N. nu se mai liniștește, că și-a bătut și un cioban de la stână, că l-ar fi biciuit când l-a pus să care apă", timp în care celălalt bărbat a confirmat acest lucru și chiar a spus că a văzut urme de lovituri la acel tânăr.; - declarațiile martorului D.A. care arată că a aflat de la un cioban numit Ion că inculpatul B.N. „îi bate pe capete" pe ciobanii lui și că nu are milă mai ales când se apropie salariul.

Acest băiat i-a spus că a fugit de la stână întrucât îl bătea B.N. Tot același inculpat a bătut și un alt băiat care era angajat la stână. Pe primul l-a bătut cu un băț, iar pe al doilea l-a bătut cu ciocanul; - declarațiile martorului T.M. care arată că pe la mijlocul anului 2009, în jurul datei de 16 iunie 2009, s-a dus la magazinul din sat, loc în care era căruța lui B.N. În căruță se afla un băiat, D.J.D. care dormea pe un butoi. Martorul a observat că acest băiat D.J.D. era cam amețit, se bâlbâia și avea o zgârietură în zona capului. La câteva zile, martorul s-a întâlnit cu inculpatul B.N. care i-a explicat și el că D.J.D. ar fi fost băut și că și-a băgat capul în izvor. Inculpatul i-a spus că l-a pus la autobuz, a vorbit cu părinții lui și că nu are nimic; - declarațiile martorului B.E.

care atestă că a aflat de la F.V. că D.J.D. I-a lovit pe I., fapt pentru care V. i-a dat peste mâini lui D.J.D. cu o teslă sau cu o secure. D.J.D. a mai stat câteva zile la stână, iar în momentul în care s-a simțit rău a fost transportat de fratele martorului (inc. B.N.) cu căruța acasă. În timp ce se afla la stână, martorul a aflat de la mama lui că, în data de 19 iunie 2009, D.J.D. a fost trimis acasă la Galați cu autobuzul de către B.N. întrucât se simțea din ce în ce mai rău. Mama lui a afirmat că D.J.D. o fi fost bătut, dar nu știa nici ea sigur ce s-a întâmplat; - declarațiile martorei B.D. care arată că pe data de 19 iunie 2009 a fost informată de finii ei, D.C. și D.I., că fiul lor, D.J.D., este bolnav și că va fi trimis acasă în aceeași zi cu un autobuz care efectua traseul Aldești-Galați.

După ce l-au luat de la autocar, aceștia i-au spus că fiul lor este lovit și nu și-a recunoscut tatăl când a venit să-l ia de la autobuz. Pe data de 22 iunie 2009, martora a fost la spital și a aflat de la partea vătămată că a fost lovită la stână de I., S. și M., cu o bâtă, un bici, un târn și cu pumnii și picioarele peste corp. Ulterior, martora a aflat tot de la partea vătămată că loviturile la cap i-au fost aplicate de B.N., însă acesta l-ar fi amenințat să nu spună, situație în care el s-a temut și nu ar fi zis organelor de cercetare penală de la început acest lucru; - declarațiile martorului D.C., tatăl părții vătămate, care arată că în dimineața de 19 iunie 2009, inculpatul B.N. a sunat-o pe soția lui și i-a spus că fiul lor este bolnav și a cerut buletinul acestuia pentru a-l duce la spital.

Ulterior a văzut că fiul lui avea probleme de vorbire, nu putea mișca mâna stângă și l-a recunoscut foarte greu. Partea vătămată avea vânătăi pe spate, fese, picioare și mâini, acestea fiind foarte mari în zona feselor și a coapselor. Avea și leziuni în zona capului. A doua zi, partea vătămată a început să aibă crize, astfel încât a fost internată la spital, la secția neurochirurgie. în timpul spitalizării, martorul a aflat de la partea vătămată că a fost bătut cu biciul, cu lopata, cu varga peste tot corpul, iar martorul a înțeles că e vorba de persoanele care lucrau la aceeași stână, S., I., M., N. Partea vătămată a mai spus că a fost lovită cu un bici, cu o coadă de lopată și cu un măturoi.

Tot partea vătămată a precizat că își băteau joc de el la stână, îi puneau sare în mâncare și îl băteau. Ulterior, martorul a aflat tot de la partea vătămată că a fost lovită în cap de inculpatul B.N. și că îi este frică în continuare de acesta; - declarațiile martorului D.M., fratele părții vătămate, care arată că pe data de 19 iunie 2009, a fost sunat pe telefonul mobil de inculpatul B.N. care i-a spus că fratele lui este bolnav, că stă în pat de trei zile, că l-a frecat cu oțet, că i-a dat medicamente cu vin, situație în care martorul i-a spus să cheme salvarea. Inculpatul B.N. a precizat că nu poate să cheme salvarea pentru că nu are buletinul părții vătămate și nu vrea să intre în probleme cu procuratura și poliția.

Martorul a văzut ulterior că partea vătămată vorbea greu, avea gura într-o parte, nu mișca mâna, avea vânătăi pe spate, pe picioare, avea o falcă umflată, avea vânătăi la cap, avea mâna stângă umflată. A mai observat că palmele și tălpile erau tăbăcite și avea răni ca și cum ar fi fost lovit. Partea vătămată i-a spus că l-ar fi bătut cu biciul inculpatul B.N. și cu o creangă ruptă pentru că nu s-a dus să bage cârlanii. Partea vătămată i-a mai precizat că inculpatul B.N. i-ar fi pus și pe ceilalți ciobani să-l bată și aceștia chiar l-au bătut cu picioarele, cu o coadă de lopată, cu o coadă de topor, l-au călcat cu picioarele pe cap și dansau în jurul lui, în timp ce B. striga la ei să dea că merită.

A menționat și niște nume cum ar fi S., I. și M., B.N. l-ar fi băgat cu capul în izvor ca să-și revină și apoi l-a dus cu căruța acasă la el; - declarațiile martorului B.I. care arată că inculpatul B.N. a luat un măturoi (târn) și a început să-i lovească pe I.C. și pe D.J.D. peste tot corpul, peste cap, spate, picioare și mâini. Lui D.J.D. i-a spart capul, acestuia curgându-i sânge din partea dreaptă a capului, avea umflată urechea dreaptă, era crăpată și din ea îi curgea sânge. Inculpatul B. i-a bătut până când s-a rupt târnul. Ulterior i-a lovit cu biciul peste tot corpul, inclusiv în cap. La circa o săptămână sau două, inculpatul B.N. l-a bătut pe D.J.D. cu un băț pe spinare și cu un târn peste tot corpul, spărgându-i capul.

S. îl lovea pe D.J.D. îndeosebi cu lingura sau cu polonicul, în cap sau peste mâini, dar îl lovea încet, în glumă, întrucât D.J.D. nu vroia să mănânce mâncarea în care era pusă sare. V. îl bătea pe D.J.D. la solicitarea lui B.N. cu varga la palme și la tălpi și cu o teslă peste mâini, despre acest ultim lucru, martorul aflând de la partea vătămată; - declarațiile martorului B.I. care arată că fiul lui, înainte de a fugi de la stâna lui B.N., atât el cât și D.J.D. au fost bătuți de acesta. Mai exact, B.N. l-a lovit pe D.J.D. cu biciul, apoi cu ghioaga în cap, iar pe fiul martorului l-a lovit cu biciul și apoi cu un ciocan; - referate de evaluare pentru inculpații F.V. și D.G.M. în care sunt prezentate condițiile psiho-sociale de dezvoltare ale celor doi inculpați; - declarațiile inculpatului F.M.S.

care arată că pe la sfârșitul lunii mai 2009, inculpatul B.N. a luat un târn și a început să-i lovească pe D.J.D. și pe I. peste cap, peste spate, mai exact peste tot corpul. Lui D.J.D. i-a spart capul căci îi curgea sânge din partea dreaptă a capului și de la urechea dreaptă. Ulterior, inculpatul B.N. i-a lovit cu biciul pe cei doi. La o perioadă de timp, inculpatul B. i-a bătut tot pe cei doi cu un ciocan. Inculpatul a precizat că și el și ceilalți ciobani îl mai loveau pe D.J.D., dar făceau acest lucru ca să își bată joc de el, mai ales că îi stricase telefonul, fapt pentru care i-a dat două vergi peste fund. Inculpatul l-a mai lovit la masă cu polonicul peste cap, dar ușor și cu lingura peste mâini fiindcă acesta nu se spăla pe mâini.

Ceilalți l-au lovit pe D.J.D. dar tot în glumă. Astfel, V. l-a lovit cu tesla peste mâini, I. cu varga peste mâini și picioare, iar M. i-a dat cu piciorul în fund, dar lovituri ușoare. Inculpatul B.N. când a aflat că D.J.D. este la spital și-a făcut probleme, cerându-le ca în cazul în care vor fi audiați să nu recunoască nimic și să spună că acesta ar fi căzut din căruță; - declarațiile inculpatului D.G.M. care arată că D.J.D. era lovit în batjocură de S. cu lingura sau cu polonicul, era vizată zona capului, dar crede că nu erau niște lovituri puternice. Îl mai bătea în batjocură pe D.J.D. și V. tot cu lingura la masă peste mâini și chiar cu palme peste cap. Cu altă ocazie, inculpatul B.N. i-a bătut pe D.J.D.

și pe I.C. cu un târn de nuiele peste tot corpul inclusiv în cap. Lui D.J.D. i-a spart capul întrucât îi curgea sânge peste față și chiar a căzut la pământ. în aceeași zi i-a bătut pe cei doi și cu un bici. La vreo două săptămâni, inculpatul B.N. i-a mai aplicat lui D.J.D. o lovitură cu un ferăstrău în zona capului. Același inculpat Ie-a spus că în momentul în care vor fi anunțați că urmează să fie audiați, să nu recunoască adevărul și să declare că D.J.D. a căzut din căruță; - declarațiile inculpatului F.V. care arată că inculpatul B.N. i-a bătut pe D.J.D. și pe I.C. cu un târn peste tot corpul. în cele din urmă târnul s-a rupt, iar lui D.J.D. îi curgea sânge din partea dreaptă a capului. Cu aceeași ocazie, inculpatul B.N.

i-a lovit pe cei doi și cu biciul. La o perioadă de timp, inculpatul B.N. l-a mai lovit pe D.J.D. cu biciul sau ghioaga peste cap și spate. Inculpatul F.V. a precizat că l-a lovit și el pe D.J.D. la masă cu lingura după cap, iar altă dată cu o varga peste mâini, însă l-a lovit încet. Fratele inculpatului l-a lovit pe D.J.D. cu varga peste fund, dar tot la cerința lui N.. B.I. l-a lovit pe D.J.D. cu un băț peste spate întrucât D.J.D. îl lovise cu pumnul peste gură, iar M. l-a lovit cu varga peste spate, însă aceste lovituri erau ușoare. în momentul în care au fost chemați la poliție pentru audieri, B.N. Ie-a cerut să nu recunoască adevărul și să spună că D.J.D. ar fi căzut din căruță. Inculpatul B.N.

a precizat că nu și-a bătut joc de partea vătămată, în schimb ceilalți ciobani, respectiv I., M., S. și V. l-au luat în derâdere, în sensul că îl scuipau, îi dădeau lapte cu cheag, l-au ras pe cap, îl băteau la palme și la tălpi cu varga, îi puneau sare în mâncare. Inculpatul a menționat că l-a bătut pe D.J.D. doar în două rânduri cu biciul peste picioare și spate și cu palmele peste față. Ceilalți ciobani îl băteau aproape zilnic, S. l-a lovit cu ghioaga peste umăr și cu varga peste mâini și picioare, V. l-a lovit cu tesla peste mâini și gât, M. l-a lovit cu bățul la fund, iar I. l-a lovit cu polonicul și lingura peste frunte și mâini. Partea responsabilă civilmente F.V., tatăl inculpaților F.V.

și F.M.S. a declarat că aceștia nu au mai creat probleme anterior, iar el s-a ocupat în mod corespunzător de creșterea și educarea lor. S-a constatat că sub aspectul laturii civile, au fost depuse de partea vătămată mai multe înscrisuri medicale, bonuri fiscale, iar martorul C.D.V. a declarat că știe că partea vătămată a fost internată în spital începând cu 20 iunie 2009 întrucât avea unele amețeli. Părinții părții vătămate i-au solicitat martorului bani pentru întreținerea acestuia în spital, respectiv un împrumut în valoare de 2000 lei. S-a constatat că din probele prezentate rezultă în mod cert că inculpatul B.N. i-a aplicat părții vătămate D.J.D. lovituri în zona capului cu corpuri contondente (bici, bâtă, târn) provocându-i acesteia traumatismul cranio-cerebral care i-a pus în primejdie viața.

De asemenea, inculpații F.M.S., F.V., D.G.M. i-au aplicat aceleași părți vătămate D.J.D. în diverse împrejurări, lovituri de intensitate mică, fie peste fund cu varga, cu polonicul peste cap, cu lingura peste mâini, cu tesla peste mâini, respectiv cu piciorul în fund, care i-au produs leziuni pentru care au fost necesare 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. S-a apreciat că relevante în acest sens sunt atât declarațiile martorilor S.M., B.D., D.C., D.M., B.I., B.I., declarațiile inculpaților F.M.S., F.V., D.G.M., cât și certificatul medico-legal. Apărătorul inculpatului B.N. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor în infracțiunea de loviri sau alte violențe întrucât nu s-a făcut dovada că leziunile care i-au pus în primejdie viața părții vătămate au fost aplicate de respectivul inculpat, instanța apreciind nefondată această solicitare.

După cum s-a arătat inculpatul B.N. a fost cel care i-a aplicat loviturile de intensitate medie, în zona capului, cu obiecte contondente, părții vătămate D.J.D. Tot acest inculpat i-a îndemnat pe ceilalți ciobani, inclusiv pe partea vătămată, să nu declare adevărul la Poliție, ci să spună că D.J.D. a căzut din căruță. S-a apreciat că o astfel de atitudine, coroborată cu faptul că același inculpat a luat-o acasă pe partea vătămată care era în stare critică, cu scopul de a încerca să o împiedice pe aceasta să ajungă la spital și să i se constate leziunile, conduce la o vinovăție clară a inculpatului B.N. pentru infracțiunea de tentativă la omor. S-a constatat că apărătorul inculpaților F.V. și D.G.M.

a cerut achitarea acestora conform art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. și s-a apreciat că nu se poate considera că faptele acestora nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de lovire sau alte violențe. Cei doi inculpați chiar dacă erau minori la data faptelor, au supus-o pe partea vătămată, împreună cu ceilalți inculpați, unui regim constant de umilire și intoleranță, iar loviturile aplicate au fost doar o latură a acestuia. în acest context, faptele de lovire ale celor doi inculpați, respectiv F.V. și D.G.M., sunt suficient de conturate și de grave încât să se circumscrie infracțiunilor de care au fost acuzați, pericolul social specific acestora reieșind cu claritate din situația faptică concretă.

S-a constatat că tot apărătorul inculpaților D. și F.V. a arătat că și partea are o culpă întrucât a refuzat să meargă de la început cu salvarea, ducând astfel la o mărire a prejudiciului medical. S-a constatat că nu rezultă din probe un astfel de refuz, mai ales că partea vătămată avea o stare generală de sănătate deteriorată. Cel care a împiedicat acordarea asistenței medicale de specialitate a fost chiar inculpatul B.N. care se ferea de intervenția organelor judiciare. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.N. care, în cursul lunii iunie 2009, în timp ce se afla la o stână pe raza comunei Berești Meria, a aplicat părții vătămate D.J.D.

- cioban la stâna sa - lovituri repetate cu corpuri și obiecte contondente (târn, bâtă, bici) peste corp, inclusiv în zona capului, de intensitate mare, cauzându-i un traumatism cranio-cerebral cu plagă contuză parietală dreapta posterioară și hematom subdural de emisfer drept, leziuni ce au pus în primejdie viața părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 20 C. penal în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. S-a apreciat că faptele inculpaților F.M.S., D.G.M. și F.V. care, în cursul lunii iunie 2009, în diverse împrejurări, au lovit-o pe partea vătămată D.J.D. cu obiecte și mijloace contondente (polonic, lingură, varga, etc.) peste corp, în zona spatelui, la tălpi, palme, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., pentru fiecare inculpat în parte.

Având în vedere că inculpații F.V. și D.G.M. erau minori la data faptelor, instanța a făcut aplicarea disp. art. 99, 100, 109 C. pen. față de aceștia. S-a apreciat că nu se impune reținerea vreuneia dintre circumstanțele atenuante prev. de art. 74 C. pen. pentru nici unul dintre inculpații B.N., F.M.S., D.G.M. și F.V., întrucât faptele acestora au o anumită gravitate, s-au produs pe fondul unor manifestări constante de înjosire a părții vătămate, inculpatul B.N. a încercat să-și minimalizeze răspunderea, iar urmările produse au o anumită gravitate. La dozarea și individualizarea sancțiunilor penale aplicate inculpaților au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

referitoare la dispozițiile părții generale a Codului penal, la limitele de pedeapsă stabilite de lege, la împrejurările care atenuează răspunderea penală (tentativa, minoritatea), la gradul de pericol social al faptelor comise, precum și la persoana inculpaților care nu au antecedente penale (inclusiv înscrisurile favorabile depuse la dosar de inculpatul B.N.; Față de cele descrise, instanța a apreciat că aplicarea următoarelor pedepse va asigura atingerea scopului educativ-preventiv al sancțiunilor: - 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, inculpatului B.N.; - 4 luni închisoare inculpatului F.M.S.; - 2 luni închisoare inculpatului F.V.; -2 luni închisoare inculpatului D.G.M.

Pentru inculpații F.V. și D.G.M. s-a cerut în subsidiar ca și sancțiune pedeapsa amenzii penale. S-a apreciat că o astfel de pedeapsă pecuniară este prea blândă față de cei doi inculpați, ținând cont de contextul în care s-au comis faptele și de urmările produse. Cu toate acestea, având în vedere lipsa antecedentelor penale în ceea ce-i privește pe inculpații F.M.S., F.V., D.G.M., atitudinea procesuală pozitivă a acestora, recunoscând faptele comise, ținând cont de cuantumul pedepselor ce vor fi aplicate acestora, instanța apreciind că scopul pedepselor poate fi atins chiar și fără executarea acestora, a dispus suspendarea condiționată a respectivelor pedepse. S-a apreciat că pentru inculpatul B.N.

nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei (condiționată sau sub supraveghere) având în vedere cuantumul pedepsei ce va fi aplicată acestuia și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii care impune o executare a sancțiunii în regim de detenție. În baza art. 71 alin. (2) C. pen., instanța a aplicat fiecăruia dintre inculpații B.N.; F.M.S., F.V., D.G.M., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II și b) C. pen. În baza art. 88 C. pen., instanța a dedus din pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului B.N. durata reținerii acestuia de 24 ore, de la 09 iulie 2009, ora 18 08 la 10 iulie 2009, ora 18 08 . În baza art. 81, 82 C. pen., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului F.M.S.

pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni. În baza art. 81, 82, 110 C. pen., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatului F.V. pe durata termenului de încercare de 8 luni. În baza art. 81, 82, 110 C. pen., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatului D.G.M. pe durata termenului de încercare de 8 luni. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., instanța a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpaților F.M.S., F.V. și D.G.M. pe durata termenelor de încercare ale suspendării condiționate a executării pedepselor stabilite pentru fiecare dintre ei.

În baza art. 359 C. proc. pen., instanța a atras atenția inculpatului F.M.S. asupra disp. art. 83 C. pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate. În baza art. 359 C. proc. pen., instanța a atras atenția fiecăruia dintre inculpații F.V. și D.G.M. asupra disp. art. 83 C. pen. în referire la art. 110 1 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate. Referitor la latura civilă a cauzei, s-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale (fapte ilicite, prejudiciu, legătură de cauzalitate, vinovăție, culpa părților responsabile civilmente) conform art. 998, art. 1000 alin. (2), art. 1003 C. civ. Altfel spus, s-a apreciat că fapta ilicită de tentativă la omor a inculpatului B.N.

a cauzat prejudicii atât părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați constând în cheltuielile de spitalizare în sumă de 3325,77 lei cât și părții vătămate/parte civilă D.J.D. reprezentând daune materiale și morale. S-a constatat că partea vătămată D.J.D. a solicitat daune materiale de la toți inculpații: 3000 lei de la inculpatul B.N., 3000 lei de la inculpatul D.G.M., 3000 lei de la inculpatul F.M.S., 3000 lei de la inculpatul F.V. S-a constatat că un prejudiciu material s-a produs acestei părți vătămate constând în cheltuielile efectuate cu tratamentul și medicamentele achiziționate în acest sens, acesta fiind probat cu înscrisurile de la dosar (bonuri fiscale, rețete medicale) și cu declarațiile martorilor B.D.

și C.D.V. Valoarea lui se ridică la suma de 3000 lei și are drept cauză fapta de tentativă la omor a inculpatului B.N., întrucât doar această infracțiune este susceptibilă de o pagubă materială. Faptele celorlalți trei inculpați nu au o astfel de aptitudine de a cauza prejudicii materiale, raportat la natura leziunilor și la numărul de zile de îngrijiri medicale. S-a reținut că partea vătămată D.J.D. a cerut și daune morale de la fiecare inculpat: 5000 lei de la inculpatul B.N., 3500 lei de la inculpatul D.G.M., 3500 lei de la inculpatul F.M.S.. 3500 lei de la inculpatul F.V. S-a apreciat că faptele celor patru inculpați au produs cu certitudine prejudicii morale părții vătămate D.J.D., atât din perspectiva suferințelor fizice cât și a celor psihice, ținând cont de natura și împrejurările concrete în care s-au săvârșit.

Luând în calcul toate aspectele faptice și personale, instanța a stabilit cuantumul acestor daune morale după cum urmează:- 5000 lei în sarcina inculpatului B.N.;- 3500 lei în sarcina inculpatului F.M.S.;- 2000 lei în sarcina inculpatului F.V. și a părților responsabile civilmente F.I. și F.V.;- 2000 lei în sarcina inculpatului D.G.M. și a părții responsabile civilmente B.V. S-a apreciat că părțile responsabile civilmente au o răspundere civilă solidară cu inculpații minori din perspectiva culpei acestora în creșterea și supravegherea acestor minori, conform art. 1000 alin. (2), art. 1003 C. civ. Partea vătămată D.J.D. a solicitat și o contribuție lunară cu titlu de pensie de întreținere în cuantum de 400 lei pe lună de la inculpatul B.N.

Instanța a apreciat că o astfel de cerere este nefondată, întrucât din certificatul medico-legal și din celelalte înscrisuri medicale nu rezultă o incapacitate de muncă cu caracter permanent care să aibă la bază fapta de tentativă la omor a inculpatului B.N. S-a apreciat că o anumită invaliditate parțială sau totală cu caracter temporar sau permanent a părții vătămate, care să conducă la o incapacitate de muncă se poate stabili doar de Comisia de specialitate formată în cadrul direcțiilor județene ale Ministerului Muncii și care, după ce analizează situația persoanei în cauză și stabilește diagnosticul și efectele, pune în valoare și dreptul părții la o anumită pensie lunară (de invaliditate).

După parcurgerea acestor etape se poate vorbi de o eventuală răspundere, în completare, a inculpatului B.N. Instanța a dat unele lămuriri în acest sens la termenul de judecată din 12 noiembrie 210, însă partea vătămată care a fost și asistată de un apărător ales nu a procedat în mod corespunzător. Prin urmare, în baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., instanța l-a obligat pe inculpatul B.N. să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați suma de 3325,77 lei cu titlu de despăgubiri civile. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., instanța l-a obligat pe inculpatul B.N. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 5000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., instanța l-a obligat pe inculpatul F.M.S. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3500 lei cu titlu de daune morale. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2), 1003 C. civ., instanța l-a obligat pe inculpatul F.V. în solidar cu părțile responsabile civilmente F.I. și F.V. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 2000 lei cu titlu de daune morale. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2), 1003 C. civ., instanța l-a obligat pe inculpatul D.G.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente B.V. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 2000 lei cu titlu de daune morale.

Instanța a respins ca nefondate restul pretențiilor civile formulate de partea vătămată/parte civilă D.J.D. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B.N. în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. În baza art. 189 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților F.V. și D.G.M. pentru faza de urmărire penală, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru fiecare inculpat), s-au virat către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției. În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu al inculpaților F.V. și D.G.M. pentru faza de judecată, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru fiecare inculpat), s-a dispus a se vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. instanța a obligat inculpații B.N. și F.M.S. să plătească cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, respectiv 1200 lei de către inculpatul B.N. și 900 lei de către inculpatul F.M.S. În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul B.N. susținând că nu există probe certe că el ar fi aplicat loviturile care au produs leziuni mai grave părții vătămate astfel încât a solicitat să se rețină și față de el, la fel ca pentru ceilalți inculpați din cauză, prevederile art. 180 alin. (2) C. pen. în subsidiar inculpatul a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante și stabilirea unei modalități de executare neprivative de libertate.

Apelul declarat de inculpat s-a apreciat că este fondat și a fost admis pentru următoarele considerente. Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu sub toate aspectele, în baza art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că situația de fapt fost în mod corect reținută de instanța de fond, pe baza unei complete și judicioase analize a materialului probator administrat în cauză. Critica inculpatului referitoare încadrarea juridică a faptei comise s-a apreciat că este nefondată. Astfel Curtea a constatat că la dosar există probe suficiente din care rezultă cu certitudine că cel care a aplicat părții vătămate D.J.D. loviturile mai intense, inclusiv în zona capului, este inculpatul B.N.

În acest sens s-au reținut declarațiile martorului B.I. din cuprinsul cărora rezultă că inculpatul B.N. a lovit-o pe partea vătămată în cursul lunii iunie 2009, de mai multe ori, cu un târn din nuiele dar și cu un bici, inclusiv în zona capului, în urma loviturilor partea vătămată suferind leziuni în partea dreaptă a capului, martorul văzând că aceasta avea capul spart, urechea crăpată și că îi curgea sânge. Aceste declarații s-au coroborat cu depozițiile părții vătămate dar și cu cele ale coinculpaților F.M.S., D.G.M. și F.V. aceștia arătând că inculpatul B.N., în calitate de patron al stânei la care erau toți angajați, se manifesta estrem de violent față de ei dar în special față de partea vătămată pe care a lovit-o de mai multe ori, inclusiv în zona capului, cu un târn, cu un bici și chiar cu un ciocan, nemulțumit fiind de felul în care partea vătămată își îndeplinea atribuțiile.

S-a apreciat că este adevărat că și acești coinculpați au făcut glume pe seama părții vătămate și chiar au lovit-o cu o lingură de lemn și cu un polonic peste mâini și peste cap însă din declarațiile celor implicați rezultă că aceste lovituri nu erau de o intensitate mare, fiind aplicate doar pentru necăjirea părții vătămate, spre deosebire de loviturile aplicate de inculpat care erau de o intensitate ridicată. Aceste declarații s-au coroborat cu concluziile raportului de constatare medico-legală din cuprinsul căruia rezultă că partea vătămată prezintă mai multe leziuni de violență dar că leziunea ce i-a pus acesteia viața în primejdie este localizată în zona parietală dreaptă ceea ce confirmă declarația martorului ocular B.I.

În concluzie Curtea a constatat că inculpatul B.N. este singurul care a lovit cu intensitate pe partea vătămată în zona capului, cu obiecte contondente apte să producă leziuni grave, care puteau conducă chiar la decesul persoanei, situație în care încadrarea juridică a faptei comise s-a stabilit în mod corect ca fiind aceea de tentativă la infracțiunea de omor prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. În ceea ce privește însă cel de-al doilea motiv de apel, referitor la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, Curtea a constatat că este întemeiat. Astfel Curtea a reținut că inculpatul este o persoană integrată social, în vârstă de 34 de ani, care se află la primul impact cu legea penală și care a avut, atât până la momentul comiterii faptei cât și ulterior, până în prezent, o conduită bună în familie și societate.

De asemenea, a reținut că inculpatul a comis fapta pe fondul nemulțumirilor legate de activitatea părții vătămate, pe care o angajase ca cioban la stână și că obiectele folosite denotă că inculpatul nu a urmărit totuși suprimarea vieții părții vătămate, fapta fiind comisă cu intenție indirectă. Aceste împrejurări au justificat reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința aplicării unei pedepse principale sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta comisă, până la un cuantum de 4 ani, apreciat de instanță ca fiind suficient pentru atingerea scopurilor instituite de art. 52 C. pen.

S-a apreciat că este adevărat că fapta inculpatului este de o gravitate ridicată iar acesta a manifestat o atitudine relativ nesinceră încercând să își diminueze participația însă aceste împrejurări nu exclud, de plano, reținerea de circumstanțe atenuante, instanța fiind datoare să dea eficiență atât împrejurărilor care agravează răspunderea penală cât și celor care vin să o atenueze. Cât privește modalitatea de executare, Curtea a reținut că în cauză se poate aprecia că pronunțarea condamnării față de inculpat constituie un avertisment față de acesta și, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai săvârși pe viitor infracțiuni.

S-a avut în vedere că fapta a fost comisă de inculpat în anul 2009 și că de atunci și până în prezent acesta nu a mai comis infracțiuni astfel că există motive suficiente a se crede că inculpatul nu are un potențial criminogen și că fapta ce face obiectul prezentei cauze a constituit un comportament atipic pentru inculpat, ce este puțin probabil să fie reiterat. în consecință, văzând că în cauză sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 86 1 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. (inculpatul nu a mai suferit condamnări anterioare iar pedeapsa ce se va aplica nu este mai mare de 4 ani închisoare), Curtea a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului B.N. pentru un termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 86 2 C. pen.

Pentru cele mai sus arătate apelul declarat de inculpatul B.N. a fost admis, sentința penală apelată a fost desființată în parte, cu menținerea celorlalte dispoziții ale acesteia Împotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul B.N. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și înlăturarea dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen. reținerea dispozițiilor art. 320 1 alin. (1) și (7) C. proc. pen. și înlăturarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen. iar inculpatul a solicitat menținerea circumstanțelor atenuante și aplicarea dispozițiilor art. 320 1 alin. (1) și (7) C. proc.

pen. Examinând recursurile declarate prin prisma cazurilor de casare invocate dar și din oficiu, înalta Curte reține că recursurile sunt fondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Astfel în recursul parchetului instanța de recurs constată că în mod greșit în apel s-au aplicat dispozițiile art. 86 1 C. pen. întrucât nu au fost avute în vedere prev. art. 72 C. pen., anume: pericolul social concret al infracțiunii comise determinat de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii care impune o executare a sancțiunii în regim de detenție.

Astfel, la individualizarea pedepsei se va avea în vedere în primul rând principalul criteriu de individualizare respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite de inculpat, urmând ca celelalte două criterii, persoana făptuitorului și circumstanțele atenuante sau agravante ca și criterii de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai după ce instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale. Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana infractorului, se află și criterii subiective, cum sunt persoana făptuitorului și conduita sa luată în considerare desigur, în ansamblul ei, dar și după săvârșirea faptei, până în momentul soluționării cauzei de către organul judiciar.

Potrivit concepției ce a prezidat redactarea art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite și persoana infractorului constituie, după cum s-a arătat, două criterii de individualizare autonome, fiecare cu un conținut propriu, deosebit de al celuilalt. Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana făptuitorului, pe de o parte, și împrejurările care atenuează răspunderea penală, pe de altă parte, trebuie subliniat că există o legătură indisolubilă. Esența acestora din urma este reducerea ori, respectiv, sporirea gradului de pericol social al faptei sau al periculozității persoanei făptuitorului. Când face parte din pericolul social al faptei săvârșite, unul dintre criteriile de individualizare a pedepsei, art. 72 C. pen.

are în vedere gradul de pericol social concret al acelei fapte, care nu poate fi conceput în afara oricărei legături cu pericolul social abstract, el nefiind decât concretizarea acestuia din urmă. De asemenea, având în vedere gravitatea faptelor și pericolul creat, Înalta Curte apreciază că circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale pot determina aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege. În recursul inculpatului, se vor aplica dispozițiile art. 320 1 alin. (1) și (7) C. proc. pen., având în vedere declarația inculpatului la termenul de astăzi 9 mai 2012. Dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen.

introdus prin Legea nr. 202/2010 pentru accelerarea soluționării cauzelor, text potrivit căruia „Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanța a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, procedează la audierea acestuia și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți. Instanța de judecată soluționează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Dacă pentru soluționarea acțiunii civile se impune administrarea de probe în fața instanței, se va dispune disjungerea acesteia. În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea alin. (