ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1473/2012

HOTĂRÂRE
09.05.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1473/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

recursurilor de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 255 din 11 martie 2011 a Tribunalului Galați s-a dispus condamnarea

inculpatului B.N. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și la pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza

II și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de

tentativă la omor prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C.

pen.

S-a dispus

condamnarea inculpatului F.M.S., la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2)

S-a dispus

condamnarea inculpatului F.V., la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2)

S-a dispus

condamnarea inculpatului D.G.M., la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2)

pen. s-a aplicat fiecăruia dintre inculpații B.N.; F.M.S., F.V., D.G.M.,

pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a),

teza II și b) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală

de 5 ani închisoare aplicată inculpatului B.N. durata reținerii acestuia de 24

ore, de la 09 iulie 2009, ora 18

08

la 10 iulie 2009, ora 18

08

.

În baza art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului F.M.S. pe durata termenului

de încercare de 2 ani și 4 luni. În baza art. 81, 82, 110 C. pen. s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată

inculpatului F.V. pe durata termenului de încercare de 8 luni. În baza art. 81,

82, 110 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2

luni închisoare aplicată inculpatului D.G.M. pe durata termenului de încercare

de 8 luni. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării

pedepselor accesorii aplicate inculpaților F.M.S., F.V. și D.G.M. pe durata

termenelor de încercare ale suspendării condiționate a executării pedepselor

stabilite pentru fiecare dintre ei. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras

atenția inculpatului F.M.S. asupra disp. art. 83 C. pen. referitoare la

revocarea suspendării condiționate. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras

atenția fiecăruia dintre inculpații F.V. și D.G.M. asupra disp. art. 83 C. pen.

în referire la art. 110

1

alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea

suspendării condiționate. în baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ.

a fost obligat inculpatul B.N. să plătească părții civile Spitalul Clinic

Județean de Urgență Galați suma de 3325,77 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul B.N.

să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3000 lei cu titlu de

daune materiale și suma de 5000 lei cu titlu de daune morale. în baza art. 14,

346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul F.M.S. să

plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3500 lei cu titlu de

daune morale.

În baza art.

14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2), 1003 C. civ. a fost obligat

inculpatul F.V. în solidar cu părțile responsabile civilmente F.I. și F.V. să

plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 2000 lei cu titlu de

daune morale.

În baza art.

14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2), 1003 C. civ. a obligat

inculpatul D.G.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente B.V. să plătească

părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 2000 lei cu titlu de daune morale. S-au

respins ca nefondate restul pretențiilor civile formulate de partea

vătămată/parte civilă D.J.D.

În baza art. 7

din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul

B.N. în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul

Național de Date Genetice Judiciare. În baza art. 189 C. proc. pen. onorariile

apărătorilor din oficiu ai inculpaților F.V. și D.G.M. pentru faza de urmărire

penală, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru fiecare inculpat), se

vor vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art.

189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu al inculpaților F.V. și D.G.M.

pentru faza de judecată, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru fiecare

inculpat), s-a dispus a se vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului

Justiției.

În baza art.

191 alin. (

1), (2)

obligat inculpații B.N. și F.M.S. să plătească cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, respectiv 1200 lei de către inculpatul B.N. și 900 lei de către

inculpatul F.M.S.

În baza art.

191 alin. (1), (3) C. proc. pen. a obligat inculpatul F.V. în solidar cu

părțile responsabile civilmente F.I. și F.V. să plătească suma de 1500 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.

191 alin. (1), (3) C. proc. pen. a obligat inculpatul D.G.M. în solidar cu

partea responsabilă civilmente B.V. să plătească suma de 1500 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință instanța de

fond a reținut următoarele:

Prin

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați nr. 726/P/2009 nr.

726/P/2009 din 02 iunie 2010, au fost trimiși în judecată inculpații:

1) B.S. pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1)

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea

art. 99 și urm. C. pen.;

4) F.V. pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. penal cu aplicarea art.

99 și urm. C. pen.

Analizând și

coroborând probele administrate în cauză instanța a constatat următoarele:

Inculpatul B.N. este crescător de animale - administrator de stână și până la

începutul lunii iulie 2009, inculpatul venea zilnic la stână, între orele

04,30-22,00 și supraveghea activitățile pe care le desfășurau angajații săi. La

sfârșitul lunii aprilie 2009, la stâna aparținând inculpatului B.N., lucrau ca

ciobani inculpații F.M.S., F.V., D.G.M. și martorul B.I. La data de 01 mai

2009, la solicitarea inculpatului, au venit să lucreze la stână și partea

vătămată D.J.D. și numitul B.I. Încă din ziua în care partea vătămată a venit să

muncească la stâna inculpatului, acesta din urmă a început să o batjocorească.

Pe la sfârșitul

lunii mai-începutul lunii iunie 2009, la stână se aflau inculpații F.M.S., F.V.,

D.M., inculpatul B.N., partea vătămată D.J.D., martorul B.I. și numitul B.I. zis

„I.C.". Pe motiv că partea vătămată D.J.D. nu s-a dus la izvor să aducă

apă și a rămas să fumeze cu numitul B.I., inculpatul B.N. i-a lovit pe cei doi

cu un târn peste tot corpul, inclusiv în zona capului. După aplicarea acestui

tratament, partea vătămată și numitul B.I. zis „I.C." au mers să aducă apă

de la izvor și pentru că întârziau, inculpatul s-a dus după ei cu un bici.

Odată ajuns lângă cei doi, inculpatul Ie-a aplicat lovituri cu biciul peste

corp, mânându-i spre stână.

În cursul lunii

iunie, inculpatul B.N., nemulțumit fiind de felul în care își făceau treburile,

a aplicat din nou lovituri părții vătămate D.J.D. și numitului B.I., cu un

ciocan, peste tot corpul. S-a constatat că împrejurarea că partea vătămată

prezenta urme de violență în zona capului a fost confirmată de către toți cei

prezenți la stână. Datorită comportamentului inculpatului, numitul B.I. zis „I.C."

a și fugit de la stâna inculpatului. La câteva zile, tot în cursul lunii iunie

2009, pe motiv că partea vătămată se mișca prea încet, inculpatul B.N. a

aplicat acesteia, din nou, lovituri cu un ferăstrău peste corp, inclusiv în

zona capului. Tot pe parcursul lunii iunie 2009, în împrejurări diferite,

inculpatul D.G.M. a lovit-o pe partea vătămată D.J.D. cu varga peste fund și

picioare, inculpatul F.V. a lovit-o cu lingura peste mâini și cap iar

inculpatul F.M.S. a lovit-o cu polonicul peste cap și peste mâini. De asemenea

și martorul B.I. a lovit-o pe partea vătămată cu varga la palme și la tălpi. Pentru

că în zilele următoare ultimei agresări a părții vătămate de către inculpat,

aceasta se simțea rău, se plângea că o doare capul și voma, inculpatul B.N. a

decis să o ducă la locuința sa. Împreună cu inculpatul D.M.G. a urcat-o pe

partea vătămată în căruță și s-a deplasat spre locuința sa. Pe drum, inculpatul

s-a oprit la magazinul la care vindea martora S.M. Aceasta a sesizat că partea

vătămată D.J.D. părea să nu fie în regulă, părea amețit, buimăcit dar nu a

sesizat dacă avea urme de lovituri sau sânge. Din ziua de 17 iunie 2009 și până

la data de 19 iunie 2009, partea vătămată a fost găzduită de inculpat, în ideea

că acesta se va însănătoși și nu va fi nevoit să o ducă la spital. În tot acest

timp, deși starea părții vătămate era gravă, inculpatul nu a anunțat salvarea

sau poliția. La data de 19 iunie 2009, inculpatul B.N. a sunat părinții părții

vătămate, solicitându-le să-i trimită buletinul acesteia pentru a o duce la

spital. Cu același prilej, inculpatul i-a spus martorului D.C. (tatăl părții

vătămate) că partea vătămată D.J.D. nu se simte bine de vreo 2-3 zile, fără a-i

da alte amănunte. La solicitarea martorului D.J.D., inculpatul B.N. a condus-o

pe partea vătămată, a doua zi, 20 iunie 2009, până la autobuz. În momentul în

care martorul a luat-o pe partea vătămată de la autobuz, în mun. Galați, acesta

a sesizat că fiul său nu vorbea coerent, nu mișca mâna stânga și că nu l-a

recunoscut. La domiciliu, martorul D.C. a ajutat-o pe partea vătămată să se

spele, ocazie cu care a sesizat că aceasta prezenta urme de lovituri peste tot

corpul, inclusiv în zona capului. A doua zi, 21 iunie 2009, partea vătămată a

făcut crize, lucru care i-a determinat pe părinții săi să sune la 112, partea

vătămată fiind internată la Spitalul Clinic de Urgență Galați. În ziua de 20

iunie 2009, în momentul în care martorul D.C. a văzut urmele de violență pe

care le prezenta partea vătămată, l-a sunat pe inculpatul B.N. pentru a-i cere

explicații cu privire la acest aspect. Inculpatul a încercat să-l convingă pe

martor că partea vătămată „nu are mare lucru" dar a promis că va merge la

stână să se intereseze de ce anume s-a întâmplat acolo. în perioada următoare,

după ce a aflat că partea vătămată a fost operată la cap, inculpatul nu a mai

răspuns la telefon.

S-a constatat

că din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării

părții vătămate D.J.D. au rezultat următoarele:- partea vătămată prezintă

leziuni de violență ce au putut fi produse prin:traumatismul cranio-cerebral cu

plagă contuză parietală dreapta posterioară și hematom subdural de emisfer

drept a putut fi produs prin lovire cu corp contondent alungit;restul

leziunilor au putut fi produse prin lovire repetată cu corp contondent alungit,

lovire cu corp dur și de plan dur;- leziunile pot data din 18 iunie 2009;-

pentru vindecarea traumatismului cranio-cerebral cu hematom subdural de emisfer

drept, cu monopareză brahială reziduală, necesită pentru vindecare 70-80 zile

de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații; pentru vindecarea restului

leziunilor a necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale de la data producerii;-

traumatismul cranio-cerebral cu plagă contuză parietală dreapta, hematom

subdural de emisfer drept cu sindrom piramidal i-a pus în primejdie viața;-

lipsa de substanță osoasă fronto-parietală dreapta, post craniectomie de necesitate,

reprezintă infirmitate fizică permanentă.

S-a apreciat că

faptele și vinovățiile inculpaților sunt dovedite cu următoarele mijloace de

probă:

- proces-verbal

de cercetare la fața locului din 08 iulie 2009 și planșă foto aferentă în care

sunt consemnate detalii privitoare la locul comiterii faptelor, fiind ridicate

și unele obiecte cu potențial contondent;

- declarațiile

părții vătămate D.J.D. care arată că a fost lovit de inculpatul B.N. de mai

multe ori în zona capului cu un bici, iar ulterior a fost lovit și cu mânerul

biciului. Partea vătămată a căzut la pământ din cauza loviturilor și a început

să-i curgă sânge. După ce s-a ridicat partea vătămată a mai fost lovită de

inculpatul B.N. cu biciul pe spate, la picioare, la pulpe. Anterior acestui moment,

partea vătămată a arătat că ceilalți ciobani de la stână au început să-și bată

joc de el, îl scuipau, îi puneau sare în mâncare, îl pălmuiau. Aceștia erau M.,

în vârstă de vreo 20 de ani, l., în vârstă de vreo 14 ani, V. în vârstă de vreo

17 ani și S. în vârstă de vreo 18 ani. Aceștia îi puneau sare în mâncare, îl

scuipau și-l puneau să țină palmele ca să îl lovească cu bețele, lovituri care

i le aplicau și la tălpi cu ciocanul, dar nu îl loveau la cap. În ziua de 18

iunie 2009, partea vătămată D.J.D. a fost lovită de S. cu un târn, un fel de

măturoi cu nuiele, de două ori în zona spatelui. De asemenea, D.J.D. a fost

lovit în aceleași împrejurări cu picioarele în spate de M. și de V., iar I. l-a

călcat pe cap. Tot acesta a primit și o lovitură cu o bâtă peste partea din

spate a capului;

- certificat

medico-legal din 30 iunie 2009 emis de Serviciul de Medicină Legală Galați în

care sunt prezentate leziunile suferite de partea vătămată;

- traumatismul

cranio-cerebral i-a pus în primejdie viața, iar restul loviturilor au necesitat

4-5 zile de îngrijiri medicale;

- adrese

privind cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate în

perioada 20-30 iunie 2009 la Spitalul Județean de Urgență Galați;

- declarațiile

martorei S.M. care arată că inculpatul B.N. este un om foarte violent, iar în

ziua de 18 iunie 2009 acesta a trecut prin fața magazinului ei cu o căruță. în

atelaj era și un tânăr care dormea în căruță cu capul pe un butoi de bere. T.M.

a cumpărat o bere, l-a trezit pe tânărul care dormea pe butoi, acesta a băut

berea după care a adormit iar în căruță. Acel tânăr părea amețit, buimăcit. A

doua zi, seara, martora stătea de vorbă cu T.M. și cu D.C., iar unul dintre cei

doi a afirmat ceva de genul „N. nu se mai liniștește, că și-a bătut și un

cioban de la stână, că l-ar fi biciuit când l-a pus să care apă", timp în

care celălalt bărbat a confirmat acest lucru și chiar a spus că a văzut urme de

lovituri la acel tânăr.;

- declarațiile

martorului D.A. care arată că a aflat de la un cioban numit Ion că inculpatul B.N.

„îi bate pe capete" pe ciobanii lui și că nu are milă mai ales când se

apropie salariul. Acest băiat i-a spus că a fugit de la stână întrucât îl bătea

B.N. Tot același inculpat a bătut și un alt băiat care era angajat la stână. Pe

primul l-a bătut cu un băț, iar pe al doilea l-a bătut cu ciocanul;

- declarațiile

martorului T.M. care arată că pe la mijlocul anului 2009, în jurul datei de 16

iunie 2009, s-a dus la magazinul din sat, loc în care era căruța lui B.N. În

căruță se afla un băiat, D.J.D. care dormea pe un butoi. Martorul a observat că

acest băiat D.J.D. era cam amețit, se bâlbâia și avea o zgârietură în zona

capului. La câteva zile, martorul s-a întâlnit cu inculpatul B.N. care i-a

explicat și el că D.J.D. ar fi fost băut și că și-a băgat capul în izvor.

Inculpatul i-a spus că l-a pus la autobuz, a vorbit cu părinții lui și că nu

are nimic;

- declarațiile

martorului B.E. care atestă că a aflat de la F.V. că D.J.D. I-a lovit pe I.,

fapt pentru care V. i-a dat peste mâini lui D.J.D. cu o teslă sau cu o secure. D.J.D.

a mai stat câteva zile la stână, iar în momentul în care s-a simțit rău a fost

transportat de fratele martorului (inc. B.N.) cu căruța acasă. În timp ce se

afla la stână, martorul a aflat de la mama lui că, în data de 19 iunie 2009, D.J.D.

a fost trimis acasă la Galați cu autobuzul de către B.N. întrucât se simțea din

ce în ce mai rău. Mama lui a afirmat că D.J.D. o fi fost bătut, dar nu știa

nici ea sigur ce s-a întâmplat;

- declarațiile

martorei B.D. care arată că pe data de 19 iunie 2009 a fost informată de finii

ei, D.C. și D.I., că fiul lor, D.J.D., este bolnav și că va fi trimis acasă în

aceeași zi cu un autobuz care efectua traseul Aldești-Galați. După ce l-au luat

de la autocar, aceștia i-au spus că fiul lor este lovit și nu și-a recunoscut

tatăl când a venit să-l ia de la autobuz. Pe data de 22 iunie 2009, martora a

fost la spital și a aflat de la partea vătămată că a fost lovită la stână de I.,

Ulterior, martora a aflat tot de la partea vătămată că loviturile la cap i-au

fost aplicate de B.N., însă acesta l-ar fi amenințat să nu spună, situație în

care el s-a temut și nu ar fi zis organelor de cercetare penală de la început

acest lucru;

- declarațiile

martorului D.C., tatăl părții vătămate, care arată că în dimineața de 19 iunie

2009, inculpatul B.N. a sunat-o pe soția lui și i-a spus că fiul lor este

bolnav și a cerut buletinul acestuia pentru a-l duce la spital. Ulterior a

văzut că fiul lui avea probleme de vorbire, nu putea mișca mâna stângă și l-a

recunoscut foarte greu. Partea vătămată avea vânătăi pe spate, fese, picioare

și mâini, acestea fiind foarte mari în zona feselor și a coapselor. Avea și

leziuni în zona capului. A doua zi, partea vătămată a început să aibă crize,

astfel încât a fost internată la spital, la secția neurochirurgie. în timpul

spitalizării, martorul a aflat de la partea vătămată că a fost bătut cu biciul,

cu lopata, cu varga peste tot corpul, iar martorul a înțeles că e vorba de

persoanele care lucrau la aceeași stână, S., I., M., N. Partea vătămată a mai

spus că a fost lovită cu un bici, cu o coadă de lopată și cu un măturoi. Tot

partea vătămată a precizat că își băteau joc de el la stână, îi puneau sare în mâncare

și îl băteau. Ulterior, martorul a aflat tot de la partea vătămată că a fost

lovită în cap de inculpatul B.N. și că îi este frică în continuare de acesta;

- declarațiile

martorului D.M., fratele părții vătămate, care arată că pe data de 19 iunie 2009,

a fost sunat pe telefonul mobil de inculpatul B.N. care i-a spus că fratele lui

este bolnav, că stă în pat de trei zile, că l-a frecat cu oțet, că i-a dat

medicamente cu vin, situație în care martorul i-a spus să cheme salvarea.

Inculpatul B.N. a precizat că nu poate să cheme salvarea pentru că nu are

buletinul părții vătămate și nu vrea să intre în probleme cu procuratura și

poliția. Martorul a văzut ulterior că partea vătămată vorbea greu, avea gura

într-o parte, nu mișca mâna, avea vânătăi pe spate, pe picioare, avea o falcă

umflată, avea vânătăi la cap, avea mâna stângă umflată. A mai observat că

palmele și tălpile erau tăbăcite și avea răni ca și cum ar fi fost lovit.

Partea vătămată i-a spus că l-ar fi bătut cu biciul inculpatul B.N. și cu o

creangă ruptă pentru că nu s-a dus să bage cârlanii. Partea vătămată i-a mai

precizat că inculpatul B.N. i-ar fi pus și pe ceilalți ciobani să-l bată și

aceștia chiar l-au bătut cu picioarele, cu o coadă de lopată, cu o coadă de

topor, l-au călcat cu picioarele pe cap și dansau în jurul lui, în timp ce B.

striga la ei să dea că merită. A menționat și niște nume cum ar fi S., I. și M.,

B.N. l-ar fi băgat cu capul în izvor ca să-și revină și apoi l-a dus cu căruța

acasă la el;

- declarațiile

martorului B.I. care arată că inculpatul B.N. a luat un măturoi (târn) și a

început să-i lovească pe I.C. și pe D.J.D. peste tot corpul, peste cap, spate,

picioare și mâini. Lui D.J.D. i-a spart capul, acestuia curgându-i sânge din

partea dreaptă a capului, avea umflată urechea dreaptă, era crăpată și din ea

îi curgea sânge. Inculpatul B. i-a bătut până când s-a rupt târnul. Ulterior

i-a lovit cu biciul peste tot corpul, inclusiv în cap. La circa o săptămână sau

două, inculpatul B.N. l-a bătut pe D.J.D. cu un băț pe spinare și cu un târn

peste tot corpul, spărgându-i capul. S. îl lovea pe D.J.D. îndeosebi cu lingura

sau cu polonicul, în cap sau peste mâini, dar îl lovea încet, în glumă,

întrucât D.J.D. nu vroia să mănânce mâncarea în care era pusă sare. V. îl bătea

pe D.J.D. la solicitarea lui B.N. cu varga la palme și la tălpi și cu o teslă

peste mâini, despre acest ultim lucru, martorul aflând de la partea vătămată;

- declarațiile

martorului B.I. care arată că fiul lui, înainte de a fugi de la stâna lui B.N.,

atât el cât și D.J.D. au fost bătuți de acesta. Mai exact, B.N. l-a lovit pe D.J.D.

cu biciul, apoi cu ghioaga în cap, iar pe fiul martorului l-a lovit cu biciul

și apoi cu un ciocan;

- referate de

evaluare pentru inculpații F.V. și D.G.M. în care sunt prezentate condițiile psiho-sociale

de dezvoltare ale celor doi inculpați;

- declarațiile

inculpatului F.M.S. care arată că pe la sfârșitul lunii mai 2009, inculpatul B.N.

a luat un târn și a început să-i lovească pe D.J.D. și pe I. peste cap, peste

spate, mai exact peste tot corpul. Lui D.J.D. i-a spart capul căci îi curgea

sânge din partea dreaptă a capului și de la urechea dreaptă. Ulterior,

inculpatul B.N. i-a lovit cu biciul pe cei doi. La o perioadă de timp,

inculpatul B. i-a bătut tot pe cei doi cu un ciocan. Inculpatul a precizat că

și el și ceilalți ciobani îl mai loveau pe D.J.D., dar făceau acest lucru ca să

își bată joc de el, mai ales că îi stricase telefonul, fapt pentru care i-a dat

două vergi peste fund. Inculpatul l-a mai lovit la masă cu polonicul peste cap,

dar ușor și cu lingura peste mâini fiindcă acesta nu se spăla pe mâini.

Ceilalți l-au lovit pe D.J.D. dar tot în glumă. Astfel, V. l-a lovit cu tesla

peste mâini, I. cu varga peste mâini și picioare, iar M. i-a dat cu piciorul în

fund, dar lovituri ușoare. Inculpatul B.N. când a aflat că D.J.D. este la

spital și-a făcut probleme, cerându-le ca în cazul în care vor fi audiați să nu

recunoască nimic și să spună că acesta ar fi căzut din căruță;

- declarațiile

inculpatului D.G.M. care arată că D.J.D. era lovit în batjocură de S. cu

lingura sau cu polonicul, era vizată zona capului, dar crede că nu erau niște

lovituri puternice. Îl mai bătea în batjocură pe D.J.D. și V. tot cu lingura la

masă peste mâini și chiar cu palme peste cap. Cu altă ocazie, inculpatul B.N. i-a

bătut pe D.J.D. și pe I.C. cu un târn de nuiele peste tot corpul inclusiv în

cap. Lui D.J.D. i-a spart capul întrucât îi curgea sânge peste față și chiar a

căzut la pământ. în aceeași zi i-a bătut pe cei doi și cu un bici. La vreo două

săptămâni, inculpatul B.N. i-a mai aplicat lui D.J.D. o lovitură cu un

ferăstrău în zona capului. Același inculpat Ie-a spus că în momentul în care

vor fi anunțați că urmează să fie audiați, să nu recunoască adevărul și să

declare că D.J.D. a căzut din căruță;

- declarațiile

inculpatului F.V. care arată că inculpatul B.N. i-a bătut pe D.J.D. și pe I.C.

cu un târn peste tot corpul. în cele din urmă târnul s-a rupt, iar lui D.J.D.

îi curgea sânge din partea dreaptă a capului. Cu aceeași ocazie, inculpatul B.N.

i-a lovit pe cei doi și cu biciul. La o perioadă de timp, inculpatul B.N. l-a

mai lovit pe D.J.D. cu biciul sau ghioaga peste cap și spate. Inculpatul F.V. a

precizat că l-a lovit și el pe D.J.D. la masă cu lingura după cap, iar altă

dată cu o varga peste mâini, însă l-a lovit încet. Fratele inculpatului l-a

lovit pe D.J.D. cu varga peste fund, dar tot la cerința lui N.. B.I. l-a lovit

pe D.J.D. cu un băț peste spate întrucât D.J.D. îl lovise cu pumnul peste gură,

iar M. l-a lovit cu varga peste spate, însă aceste lovituri erau ușoare. în

momentul în care au fost chemați la poliție pentru audieri, B.N. Ie-a cerut să

nu recunoască adevărul și să spună că D.J.D. ar fi căzut din căruță.

Inculpatul B.N.

a precizat că nu și-a bătut joc de partea vătămată, în schimb ceilalți ciobani,

respectiv I., M., S. și V. l-au luat în derâdere, în sensul că îl scuipau, îi

dădeau lapte cu cheag, l-au ras pe cap, îl băteau la palme și la tălpi cu

varga, îi puneau sare în mâncare. Inculpatul a menționat că l-a bătut pe D.J.D.

doar în două rânduri cu biciul peste picioare și spate și cu palmele peste

față. Ceilalți ciobani îl băteau aproape zilnic, S. l-a lovit cu ghioaga peste

umăr și cu varga peste mâini și picioare, V. l-a lovit cu tesla peste mâini și

gât, M. l-a lovit cu bățul la fund, iar I. l-a lovit cu polonicul și lingura

peste frunte și mâini.

Partea

responsabilă civilmente F.V., tatăl inculpaților F.V. și F.M.S. a declarat că

aceștia nu au mai creat probleme anterior, iar el s-a ocupat în mod

corespunzător de creșterea și educarea lor.

S-a constatat

că sub aspectul laturii civile, au fost depuse de partea vătămată mai multe

înscrisuri medicale, bonuri fiscale, iar martorul C.D.V. a declarat că știe că

partea vătămată a fost internată în spital începând cu 20 iunie 2009 întrucât

avea unele amețeli. Părinții părții vătămate i-au solicitat martorului bani

pentru întreținerea acestuia în spital, respectiv un împrumut în valoare de

2000 lei. S-a constatat că din probele prezentate rezultă în mod cert că

inculpatul B.N. i-a aplicat părții vătămate D.J.D. lovituri în zona capului cu

corpuri contondente (bici, bâtă, târn) provocându-i acesteia traumatismul

cranio-cerebral care i-a pus în primejdie viața. De asemenea, inculpații F.M.S.,

F.V., D.G.M. i-au aplicat aceleași părți vătămate D.J.D. în diverse

împrejurări, lovituri de intensitate mică, fie peste fund cu varga, cu

polonicul peste cap, cu lingura peste mâini, cu tesla peste mâini, respectiv cu

piciorul în fund, care i-au produs leziuni pentru care au fost necesare 4-5

zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. S-a apreciat că relevante în acest

sens sunt atât declarațiile martorilor S.M., B.D., D.C., D.M., B.I., B.I.,

declarațiile inculpaților F.M.S., F.V., D.G.M., cât și certificatul

medico-legal.

Apărătorul

inculpatului B.N. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea

de tentativă la omor în infracțiunea de loviri sau alte violențe întrucât nu

s-a făcut dovada că leziunile care i-au pus în primejdie viața părții vătămate

au fost aplicate de respectivul inculpat, instanța apreciind nefondată această

solicitare. După cum s-a arătat inculpatul B.N. a fost cel care i-a aplicat

loviturile de intensitate medie, în zona capului, cu obiecte contondente,

părții vătămate D.J.D. Tot acest inculpat i-a îndemnat pe ceilalți ciobani,

inclusiv pe partea vătămată, să nu declare adevărul la Poliție, ci să spună că D.J.D.

a căzut din căruță. S-a apreciat că o astfel de atitudine, coroborată cu faptul

că același inculpat a luat-o acasă pe partea vătămată care era în stare

critică, cu scopul de a încerca să o împiedice pe aceasta să ajungă la spital

și să i se constate leziunile, conduce la o vinovăție clară a inculpatului B.N.

pentru infracțiunea de tentativă la omor. S-a constatat că apărătorul

inculpaților F.V. și D.G.M. a cerut achitarea acestora conform art. 10 lit. b

1

)

prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de lovire sau alte violențe. Cei

doi inculpați chiar dacă erau minori la data faptelor, au supus-o pe partea

vătămată, împreună cu ceilalți inculpați, unui regim constant de umilire și

intoleranță, iar loviturile aplicate au fost doar o latură a acestuia. în acest

context, faptele de lovire ale celor doi inculpați, respectiv F.V. și D.G.M.,

sunt suficient de conturate și de grave încât să se circumscrie infracțiunilor

de care au fost acuzați, pericolul social specific acestora reieșind cu

claritate din situația faptică concretă. S-a constatat că tot apărătorul

inculpaților D. și F.V. a arătat că și partea are o culpă întrucât a refuzat să

meargă de la început cu salvarea, ducând astfel la o mărire a prejudiciului

medical. S-a constatat că nu rezultă din probe un astfel de refuz, mai ales că

partea vătămată avea o stare generală de sănătate deteriorată. Cel care a

împiedicat acordarea asistenței medicale de specialitate a fost chiar

inculpatul B.N. care se ferea de intervenția organelor judiciare.

În drept, s-a

apreciat că fapta inculpatului B.N. care, în cursul lunii iunie 2009, în timp

ce se afla la o stână pe raza comunei Berești Meria, a aplicat părții vătămate D.J.D.

- cioban la stâna sa - lovituri repetate cu corpuri și obiecte contondente

(târn, bâtă, bici) peste corp, inclusiv în zona capului, de intensitate mare,

cauzându-i un traumatism cranio-cerebral cu plagă contuză parietală dreapta

posterioară și hematom subdural de emisfer drept, leziuni ce au pus în

primejdie viața părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 20 C. penal în referire la

art. 174 alin. (1) C. pen. S-a apreciat că faptele inculpaților F.M.S., D.G.M.

și F.V. care, în cursul lunii iunie 2009, în diverse împrejurări, au lovit-o pe

partea vătămată D.J.D. cu obiecte și mijloace contondente (polonic, lingură,

varga, etc.) peste corp, în zona spatelui, la tălpi, palme, cauzându-i leziuni

ce au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de

art. 180 alin. (2) C. pen., pentru fiecare inculpat în parte. Având în vedere

că inculpații F.V. și D.G.M. erau minori la data faptelor, instanța a făcut

aplicarea disp. art. 99, 100, 109 C. pen. față de aceștia. S-a apreciat că nu

se impune reținerea vreuneia dintre circumstanțele atenuante prev. de art. 74

întrucât faptele acestora au o anumită gravitate, s-au produs pe fondul unor

manifestări constante de înjosire a părții vătămate, inculpatul B.N. a încercat

să-și minimalizeze răspunderea, iar urmările produse au o anumită gravitate.

La dozarea și

individualizarea sancțiunilor penale aplicate inculpaților au fost avute în

vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. referitoare la

dispozițiile părții generale a Codului penal, la limitele de pedeapsă stabilite

de lege, la împrejurările care atenuează răspunderea penală (tentativa,

minoritatea), la gradul de pericol social al faptelor comise, precum și la

persoana inculpaților care nu au antecedente penale (inclusiv înscrisurile

favorabile depuse la dosar de inculpatul B.N.;

Față de cele

descrise, instanța a apreciat că aplicarea următoarelor pedepse va asigura

atingerea scopului educativ-preventiv al sancțiunilor:

- 5 ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.

64 alin. (1) lit. a), teza II și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani,

inculpatului B.N.;

- 4 luni

închisoare inculpatului F.M.S.;

- 2 luni

închisoare inculpatului F.V.;

-2 luni

închisoare inculpatului D.G.M.

Pentru inculpații

F.V. și D.G.M. s-a cerut în subsidiar ca și sancțiune pedeapsa amenzii penale. S-a

apreciat că o astfel de pedeapsă pecuniară este prea blândă față de cei doi

inculpați, ținând cont de contextul în care s-au comis faptele și de urmările

produse. Cu toate acestea, având în vedere lipsa antecedentelor penale în ceea

ce-i privește pe inculpații F.M.S., F.V., D.G.M., atitudinea procesuală

pozitivă a acestora, recunoscând faptele comise, ținând cont de cuantumul

pedepselor ce vor fi aplicate acestora, instanța apreciind că scopul pedepselor

poate fi atins chiar și fără executarea acestora, a dispus suspendarea

condiționată a respectivelor pedepse.

S-a apreciat că

pentru inculpatul B.N. nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei

(condiționată sau sub supraveghere) având în vedere cuantumul pedepsei ce va fi

aplicată acestuia și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii care

impune o executare a sancțiunii în regim de detenție.

În baza art. 71

alin. (2) C. pen., instanța a aplicat fiecăruia dintre inculpații B.N.; F.M.S.,

F.V., D.G.M., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.

(1) lit. a), teza II și b) C. pen.

În baza art. 88

inculpatului B.N. durata reținerii acestuia de 24 ore, de la 09 iulie 2009, ora

18

08

la 10 iulie 2009, ora 18

08

.

În baza art.

81, 82 C. pen., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului F.M.S. pe durata termenului

de încercare de 2 ani și 4 luni.

În baza art.

81, 82, 110 C. pen., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatului F.V. pe durata termenului

de încercare de 8 luni.

În baza art.

81, 82, 110 C. pen., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 2 luni închisoare aplicată inculpatului D.G.M. pe durata termenului

de încercare de 8 luni.

În baza art. 71

alin. (5) C. pen., instanța a dispus suspendarea executării pedepselor

accesorii aplicate inculpaților F.M.S., F.V. și D.G.M. pe durata termenelor de

încercare ale suspendării condiționate a executării pedepselor stabilite pentru

fiecare dintre ei.

În baza art.

359 C. proc. pen., instanța a atras atenția inculpatului F.M.S. asupra disp.

art. 83 C. pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate.

În baza art.

359 C. proc. pen., instanța a atras atenția fiecăruia dintre inculpații F.V. și

D.G.M. asupra disp. art. 83 C. pen. în referire la art. 110

1

alin. (2)

civilă a cauzei, s-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile

răspunderii civile delictuale (fapte ilicite, prejudiciu, legătură de

cauzalitate, vinovăție, culpa părților responsabile civilmente) conform art.

998, art. 1000 alin. (2), art. 1003 C. civ.

Altfel spus,

s-a apreciat că fapta ilicită de tentativă la omor a inculpatului B.N. a cauzat

prejudicii atât părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați

constând în cheltuielile de spitalizare în sumă de 3325,77 lei cât și părții

vătămate/parte civilă D.J.D. reprezentând daune materiale și morale.

S-a constatat

că partea vătămată D.J.D. a solicitat daune materiale de la toți inculpații:

3000 lei de la inculpatul B.N., 3000 lei de la inculpatul D.G.M., 3000 lei de

la inculpatul F.M.S., 3000 lei de la inculpatul F.V.

S-a constatat

că un prejudiciu material s-a produs acestei părți vătămate constând în

cheltuielile efectuate cu tratamentul și medicamentele achiziționate în acest

sens, acesta fiind probat cu înscrisurile de la dosar (bonuri fiscale, rețete

medicale) și cu declarațiile martorilor B.D. și C.D.V. Valoarea lui se ridică

la suma de 3000 lei și are drept cauză fapta de tentativă la omor a

inculpatului B.N., întrucât doar această infracțiune este susceptibilă de o

pagubă materială. Faptele celorlalți trei inculpați nu au o astfel de

aptitudine de a cauza prejudicii materiale, raportat la natura leziunilor și la

numărul de zile de îngrijiri medicale. S-a reținut că partea vătămată D.J.D. a

cerut și daune morale de la fiecare inculpat: 5000 lei de la inculpatul B.N.,

3500 lei de la inculpatul D.G.M., 3500 lei de la inculpatul F.M.S.. 3500 lei de

la inculpatul F.V. S-a apreciat că faptele celor patru inculpați au produs cu

certitudine prejudicii morale părții vătămate D.J.D., atât din perspectiva

suferințelor fizice cât și a celor psihice, ținând cont de natura și

împrejurările concrete în care s-au săvârșit. Luând în calcul toate aspectele

faptice și personale, instanța a stabilit cuantumul acestor daune morale după

cum urmează:- 5000 lei în sarcina inculpatului B.N.;- 3500 lei în sarcina

inculpatului F.M.S.;- 2000 lei în sarcina inculpatului F.V. și a părților

responsabile civilmente F.I. și F.V.;- 2000 lei în sarcina inculpatului D.G.M.

și a părții responsabile civilmente B.V. S-a apreciat că părțile responsabile

civilmente au o răspundere civilă solidară cu inculpații minori din perspectiva

culpei acestora în creșterea și supravegherea acestor minori, conform art. 1000

alin. (2), art. 1003 C. civ.

Partea vătămată

D.J.D. a solicitat și o contribuție lunară cu titlu de pensie de întreținere în

cuantum de 400 lei pe lună de la inculpatul B.N.

Instanța a

apreciat că o astfel de cerere este nefondată, întrucât din certificatul medico-legal

și din celelalte înscrisuri medicale nu rezultă o incapacitate de muncă cu

caracter permanent care să aibă la bază fapta de tentativă la omor a

inculpatului B.N. S-a apreciat că o anumită invaliditate parțială sau totală cu

caracter temporar sau permanent a părții vătămate, care să conducă la o

incapacitate de muncă se poate stabili doar de Comisia de specialitate formată

în cadrul direcțiilor județene ale Ministerului Muncii și care, după ce

analizează situația persoanei în cauză și stabilește diagnosticul și efectele,

pune în valoare și dreptul părții la o anumită pensie lunară (de invaliditate).

După parcurgerea acestor etape se poate vorbi de o eventuală răspundere, în

completare, a inculpatului B.N. Instanța a dat unele lămuriri în acest sens la

termenul de judecată din 12 noiembrie 210, însă partea vătămată care a fost și

asistată de un apărător ales nu a procedat în mod corespunzător.

Prin urmare, în

baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., instanța l-a obligat pe

inculpatul B.N. să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență

Galați suma de 3325,77 lei cu titlu de despăgubiri civile. În baza art. 14, 346

plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3000 lei cu titlu de

daune materiale și suma de 5000 lei cu titlu de daune morale. În baza art. 14,

346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., instanța l-a obligat pe inculpatul F.M.S.

să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 3500 lei cu titlu de

daune morale. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2),

1003 C. civ., instanța l-a obligat pe inculpatul F.V. în solidar cu părțile

responsabile civilmente F.I. și F.V. să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D.

suma de 2000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art.

14, 346 C. proc. pen., art. 998, 1000 alin. (2), 1003 C. civ., instanța l-a

obligat pe inculpatul D.G.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente B.V.

să plătească părții vătămate/parte civilă D.J.D. suma de 2000 lei cu titlu de

daune morale. Instanța a respins ca nefondate restul pretențiilor civile

formulate de partea vătămată/parte civilă D.J.D.

În baza art. 7

din Legea nr. 76/2008, instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la

inculpatul B.N. în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în

Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art.

189 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților F.V. și D.G.M.

pentru faza de urmărire penală, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru

fiecare inculpat), s-au virat către Baroul Galați din fondurile Ministerului

Justiției.

În baza art.

189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu al inculpaților F.V. și D.G.M.

pentru faza de judecată, în sumă totală de 600 lei (câte 300 lei pentru fiecare

inculpat), s-a dispus a se vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului

Justiției.

În baza art.

191 alin. (1), (2) C. proc. pen. instanța a obligat inculpații B.N. și F.M.S.

să plătească cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, respectiv 1200 lei de

către inculpatul B.N. și 900 lei de către inculpatul F.M.S. În termen legal

împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul B.N. susținând că nu

există probe certe că el ar fi aplicat loviturile care au produs leziuni mai

grave părții vătămate astfel încât a solicitat să se rețină și față de el, la

fel ca pentru ceilalți inculpați din cauză, prevederile art. 180 alin. (2) C.

pen. în subsidiar inculpatul a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante și

stabilirea unei modalități de executare neprivative de libertate.

Apelul

declarat de inculpat s-a apreciat că este fondat și a fost admis pentru

următoarele considerente.

Examinând sentința supusă controlului judiciar prin

prisma motivelor invocate dar și din oficiu sub toate aspectele, în baza art.

371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că situația de fapt fost în mod

corect reținută de instanța de fond, pe baza unei complete și judicioase

analize a materialului probator administrat în cauză.

Critica inculpatului referitoare încadrarea juridică a

faptei comise s-a apreciat că este nefondată. Astfel Curtea a constatat că la

dosar există probe suficiente din care rezultă cu certitudine că cel care a

aplicat părții vătămate D.J.D. loviturile mai intense, inclusiv în zona

capului, este inculpatul B.N.

În acest sens s-au reținut declarațiile martorului B.I.

din cuprinsul cărora rezultă că inculpatul B.N. a lovit-o pe partea vătămată în

cursul lunii iunie 2009, de mai multe ori, cu un târn din nuiele dar și cu un

bici, inclusiv în zona capului, în urma loviturilor partea vătămată suferind

leziuni în partea dreaptă a capului, martorul văzând că aceasta avea capul

spart, urechea crăpată și că îi curgea sânge. Aceste declarații s-au coroborat

cu depozițiile părții vătămate dar și cu cele ale coinculpaților F.M.S., D.G.M.

și F.V. aceștia arătând că inculpatul B.N., în calitate de patron al stânei la

care erau toți angajați, se manifesta estrem de violent față de ei dar în

special față de partea vătămată pe care a lovit-o de mai multe ori, inclusiv în

zona capului, cu un târn, cu un bici și chiar cu un ciocan, nemulțumit fiind de

felul în care partea vătămată își îndeplinea atribuțiile.

S-a apreciat că este adevărat că și acești coinculpați

au făcut glume pe seama părții vătămate și chiar au lovit-o cu o lingură de

lemn și cu un polonic peste mâini și peste cap însă din declarațiile celor

implicați rezultă că aceste lovituri nu erau de o intensitate mare, fiind

aplicate doar pentru necăjirea părții vătămate, spre deosebire de loviturile

aplicate de inculpat care erau de o intensitate ridicată.

Aceste declarații s-au coroborat cu concluziile

raportului de constatare medico-legală din cuprinsul căruia rezultă că partea

vătămată prezintă mai multe leziuni de violență dar că leziunea ce i-a pus

acesteia viața în primejdie este localizată în zona parietală dreaptă ceea ce

confirmă declarația martorului ocular B.I.

În concluzie Curtea a constatat că inculpatul B.N. este

singurul care a lovit cu intensitate pe partea vătămată în zona capului, cu

obiecte contondente apte să producă leziuni grave, care puteau conducă chiar la

decesul persoanei, situație în care încadrarea juridică a faptei comise s-a

stabilit în mod corect ca fiind aceea de tentativă la infracțiunea de omor

prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.

În ceea ce privește însă cel de-al doilea motiv de

apel, referitor la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, Curtea a

constatat că este întemeiat. Astfel Curtea a reținut că inculpatul este o

persoană integrată social, în vârstă de 34 de ani, care se află la primul

impact cu legea penală și care a avut, atât până la momentul comiterii faptei

cât și ulterior, până în prezent, o conduită bună în familie și societate. De

asemenea, a reținut că inculpatul a comis fapta pe fondul nemulțumirilor legate

de activitatea părții vătămate, pe care o angajase ca cioban la stână și că

obiectele folosite denotă că inculpatul nu a urmărit totuși suprimarea vieții

părții vătămate, fapta fiind comisă cu intenție indirectă. Aceste împrejurări

au justificat reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante

prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen., cu

consecința aplicării unei pedepse principale sub minimul special prevăzut de

lege pentru fapta comisă, până la un cuantum de 4 ani, apreciat de instanță ca

fiind suficient pentru atingerea scopurilor instituite de art. 52 C. pen. S-a

apreciat că este adevărat că fapta inculpatului este de o gravitate ridicată

iar acesta a manifestat o atitudine relativ nesinceră încercând să își

diminueze participația însă aceste împrejurări nu exclud, de plano, reținerea

de circumstanțe atenuante, instanța fiind datoare să dea eficiență atât

împrejurărilor care agravează răspunderea penală cât și celor care vin să o

atenueze. Cât privește modalitatea de executare, Curtea a reținut că în cauză

se poate aprecia că pronunțarea condamnării față de inculpat constituie un

avertisment față de acesta și, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va

mai săvârși pe viitor infracțiuni. S-a avut în vedere că fapta a fost comisă de

inculpat în anul 2009 și că de atunci și până în prezent acesta nu a mai comis

infracțiuni astfel că există motive suficiente a se crede că inculpatul nu are

un potențial criminogen și că fapta ce face obiectul prezentei cauze a

constituit un comportament atipic pentru inculpat, ce este puțin probabil să

fie reiterat. în consecință, văzând că în cauză sunt îndeplinite și condițiile

prevăzute de art. 86

1

alin. (1) lit. a) și b) C. pen. (inculpatul nu

a mai suferit condamnări anterioare iar pedeapsa ce se va aplica nu este mai

mare de 4 ani închisoare), Curtea a dispus suspendarea sub supraveghere a

executării pedepsei aplicate inculpatului B.N. pentru un termen de încercare de

6 ani stabilit conform art. 86

2

Pentru cele mai sus arătate apelul declarat de

inculpatul B.N. a fost admis, sentința penală apelată a fost desființată în

parte, cu menținerea celorlalte dispoziții ale acesteia

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul B.N.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, a criticat

decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

recurate și înlăturarea dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin.

(2) C. pen. reținerea dispozițiilor art. 320

1

alin. (1) și (7) C.

proc. pen. și înlăturarea dispozițiilor art. 86

1

inculpatul a solicitat menținerea circumstanțelor atenuante și aplicarea

dispozițiilor art. 320

1

alin. (1) și (7) C. proc. pen.

Examinând

recursurile declarate prin prisma cazurilor de casare invocate dar și din

oficiu, înalta Curte reține că recursurile sunt fondate pentru considerentele

ce se vor arăta în continuare.

Astfel în recursul parchetului instanța de recurs

constată că în mod greșit în apel s-au aplicat dispozițiile art. 86

1

pericolul social concret al infracțiunii comise determinat de gradul ridicat de

pericol social al infracțiunii care impune o executare a sancțiunii în regim de

detenție.

Astfel, la individualizarea pedepsei se va avea în

vedere în primul rând principalul criteriu de individualizare respectiv gradul

de pericol social al faptei săvârșite de inculpat, urmând ca celelalte două

criterii, persoana făptuitorului și circumstanțele atenuante sau agravante ca

și criterii de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai

după ce instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de

pericol social concret al activității infracționale.

Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social

al faptei și persoana infractorului, se află și criterii subiective, cum sunt

persoana făptuitorului și conduita sa luată în considerare desigur, în

ansamblul ei, dar și după săvârșirea faptei, până în momentul soluționării

cauzei de către organul judiciar.

Potrivit concepției ce a prezidat redactarea art. 72 C.

pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite și persoana infractorului

constituie, după cum s-a arătat, două criterii de individualizare autonome,

fiecare cu un conținut propriu, deosebit de al celuilalt.

Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social

al faptei și persoana făptuitorului, pe de o parte, și împrejurările care

atenuează răspunderea penală, pe de altă parte, trebuie subliniat că există o

legătură indisolubilă. Esența acestora din urma este reducerea ori, respectiv,

sporirea gradului de pericol social al faptei sau al periculozității persoanei

făptuitorului.

Când face parte din pericolul social al faptei

săvârșite, unul dintre criteriile de individualizare a pedepsei, art. 72 C.

pen. are în vedere gradul de pericol social concret al acelei fapte, care nu

poate fi conceput în afara oricărei legături cu pericolul social abstract, el

nefiind decât concretizarea acestuia din urmă.

De asemenea, având în vedere gravitatea faptelor și

pericolul creat, Înalta Curte apreciază că circumstanțele personale ale

inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale pot determina

aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

În recursul inculpatului, se vor aplica dispozițiile

art. 320

1

alin. (1) și (7) C. proc. pen., având în vedere declarația

inculpatului la termenul de astăzi 9 mai 2012.

Dispozițiile art. 320

1

introdus prin Legea nr. 202/2010 pentru accelerarea soluționării cauzelor, text

potrivit căruia „Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate

declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor

reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în

baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște

în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită

administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le

poate administra la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanța a întrebat pe inculpat dacă

solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, procedează la audierea

acestuia și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți.

Instanța de judecată soluționează latura penală atunci

când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite

și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea

unei pedepse.

Dacă pentru soluționarea acțiunii civile se impune

administrarea de probe în fața instanței, se va dispune disjungerea acesteia.

În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea alin. (

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2659/2012
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 745 din 21 octombrie 2011 a Tribunalului Galați s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații S.I.
ÎCCJ 2012-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 233/2012
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 377 din 11 mai 2011 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. 831/44/2011 s-a dispus condamnarea inculpatului B.A. la o pedeaps
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2205/2012
ani după executarea pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. S-a făcut în cauză art. 71 - 64 lit. a), b) și c) C. pen. În baza art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art
ÎCCJ 2013-11-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3443/2013
Asupra cauzei penale de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 460 din 26 septembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 10944/121/2011, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul S.G. la o
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1485/2012
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 751 din 24 octombrie 2011 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul Ț.F.D., la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare si pedea
Sursă