ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2659/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2659/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 745 din 21

octombrie 2011 a Tribunalului Galați s-a respins cererea de schimbare a

încadrării juridice formulată de inculpații S.I., R.C., O.M., N.A.C., P.I.

Au fost condamnați

inculpații S.I., R.C., O.M., N.A.C., la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat,

prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin.

(1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. (parte vătămată B.G.),

în referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. (introdus prin

Legea nr. 202/2010), cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în

referire la art. 76 alin. (2) C. pen. (faptă din 31 iulie 2011).

În baza art. 71 C.

pen. s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.

de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 86

1

C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe perioada

termenului de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 86

2

alin.

(1) C. pen. și calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei

hotărâri.

Potrivit art. 86

3

alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpații trebuie să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele

fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Galați;

- să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește

8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații

de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359

alin. (1) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor

art. 86

4

C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării

pedepsei.

Potrivit art. 71

alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei

închisorii, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii aplicate inculpaților S.I.,

R.C., O.M., N.A.C.

În temeiul art. 350

alin. (1) C. proc. pen. s-a revocat măsura arestării preventive a inculpaților S.I.,

R.C., O.M., N.A.C. și în temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus

punerea de îndată în libertate a inculpaților S.I., R.C., O.M., N.A.C., dacă nu

sunt arestați în altă cauză.

În baza art. 88 C.

pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților S.I., R.C., O.M., N.A.C., durata

reținerii și a arestării preventive de la 03 august 2011 până la zi (data de 21

octombrie 2011).

A fost condamnat inculpatul

P.I. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă

la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la

art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75

lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. (parte vătămată B.G.), în referire la

art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. (introdus prin Legea nr. 202/2010),

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76

alin. (2) C. pen. (faptă din 31 iulie 2011).

În baza art. 83 C. pen.

s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată

inculpatului P.I. prin sentința penală nr. 1129 din 18 aprilie 2011 a Judecătoriei

Galați, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 10 mai 2011.

În temeiul art. 83 C.

pen. pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală

nr. 1129 din 18 aprilie 2011 a Judecătoriei Galați, urmează a fi executată alături

de pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită mai sus, în total inculpatul P.I. având

de executat o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen. s-a aplicat inculpatului P.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 350

alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului

P.I.

În baza art. 88 C.

pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.I., durata reținerii și a arestării

preventive de la 03 august 2011 până la zi.

S-a constatat că partea

vătămată B.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Potrivit art. 14 C.

proc. pen., art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. a obligat pe inculpații

S.I., R.C., O.M., N.A.C., P.I., în solidar, la plata sumei de 4.498,82 RON către

partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, cu titlu de despăgubiri

civile (cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată B.G.).

În temeiul art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat să plătească către

stat câte 260 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că, prin rechizitoriul

nr. 844/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați au fost trimiși în judecată,

în stare de arest preventiv, inculpații S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C., pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175

alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., iar în ceea ce

îl privește pe inculpatul P.I. și reținerea art. 37 lit. a) C. pen., constând în

aceea că în dimineața zilei de 31 iulie 2010, în jurul orelor 04.00, în loc public

- pe raza comunei P., județul Galați, pe fondul consumului de băuturi alcoolice

și al unui conflict anterior, în baza unei înțelegeri prealabile, au aplicat, simultan,

părții vătămate-învinuit B.G., lovituri repetate cu obiecte/mijloace contondente

peste corp, inclusiv în zone vitale, producându-i un traumatism cranio-cerebral

grav, contuzie cerebrală, comă CGS 7-8 p., fractură occipitală, traumatism facial

cu fractura oaselor proprii nazale, hematom palpebral stâng cu echimoză palpebrală

dreapta, traumatism mâna dreaptă cu excoriații, leziuni ce au pus în primejdie viața

acesteia.

De asemenea, s-a dispus

punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B.G.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180

alin. (2) C. pen. (parte vătămată N.A.C.) și art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea

nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire

socială, a ordinii și liniștii publice (republicată), cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.

Totodată s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de făptuitorul B.M. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire

sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. (parte vătămată N.A.C.),

întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta.

În cursul urmăririi penale

s-au efectuat acte de cercetare specifice, concretizate în următoarele mijloace

materiale de probă:

- plângerea penală și

declarația părții vătămate (inculpat) B.G.;

- plângerea penală a inculpatului

(parte vătămată) N.A.C.;

- procesul-verbal de fixare

a locului faptei;

- planșele fotografice

efectuate cu ocazia fixării locului faptei;

- certificatul medico-legal

privind pe partea vătămată;

- adresa emisă de Spitalul

Clinic Județean de Urgență Galați;

- declarațiile martorilor

B.M., I.I.A., T.I., I.S., C.M.P., N.M.A., C.I.;

- declarațiile date de

inculpații S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C.

Inculpaților S.I., R.C.,

P.I., O.M., N.A.C., B.G. le-a fost prezentat materialul de urmărire penală, la data

de 24 august 2011, astfel cum rezultă din procesele-verbale aflate la dosarul de

urmărire penală.

În cursul cercetării judecătorești,

în fața instanței, au fost audiați inculpații S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C. Inculpații

au înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C.

proc. pen., arătând că recunosc în totalitate fapta reținută prin actul de sesizare

a instanței și nu solicită administrarea de probe, solicitând ca judecata să aibă

loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc

și le însușesc.

Inculpații au mai depus

la dosar acte în circumstanțiere.

Partea vătămată-inculpat

B.G., prezent la termenul de judecată din data de 03 octombrie 2011 a precizat că

nu se constituie parte civilă în cauză.

Spitalul Clinic Județean

de Urgență Galați a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de

4.498,82 RON, reprezentând cheltuielile de spitalizare acordate victimei infracțiunii

B.G.

Prin încheierea de ședință

din data de 18 octombrie 2011, în temeiul art. 38 C. proc. pen., instanța, în interesul

unei bune judecăți, a dispus disjungerea cauzei pentru inculpatul B.G., trimis în

judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.

și art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de

încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (republicată),

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Analizând și coroborând

materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, se reține următoarea

situație de fapt și de drept:

În noaptea de 30/31

iulie 2011, inculpații S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C. au fost la discoteca din comună,

la diverse ore și în anturaje diferite. De asemenea, partea vătămată a fost la aceeași

discotecă, însoțit de martorii B.M.C., I.I.A., T.I.

În jurul orelor 03.30-04.00,

partea vătămată-inculpat B.G. a plecat spre casă împreună cu fratele său B.M.C.

și cei doi martori. Pe drum, partea vătămată-inculpat B.G. și martorul I.I.A., s-au

întâlnit cu inculpatul-parte vătămată N.A.C., cu care partea vătămată B.G. avut

un conflict verbal ce a degenerat astfel încât partea vătămată-inculpat B.G. a aplicat

lovituri cu pumnul și cu un briceag ce îl avea asupra sa inculpatului-parte vătămată

N.A.C.

După ce au fost despărțiți

de martori, partea vătămată-inculpat l-a sunat pe fratele său B.M.C., spunându-i

că a avut un conflict cu inculpatul-parte vătămată N.A.C. Martorul B.M.C. s-a deplasat

către locul unde era fratele său, partea vătămată-inculpat B.G., și a intervenit

între acesta și inculpatul-parte vătămată N.A.C., luându-l pe fratele său acasă.

După incident, inculpatul-parte

vătătmată N.A.C. a luat legătura telefonic cu inculpatul R.C., căruia i-a spus să

vină la benzinărie să se bată cu cineva.

La rândul său, inculpatul

R.C., care se afla în discotecă, le-a spus inculpaților S.I., P.I., O.M. să-l însoțească,

spunându-le „hai, că-i bătaie”. Cei patru inculpați au urcat în autoturismul marca

V. de culoare albă ce aparține inculpatului R.C., condus de martorul I.S. și au

mers la benzinărie, unde inculpatul N.A.M. a urcat în același autoturism. Inculpatul

N.A.M. i-a condus pe ceilalți inculpați pe drumul pe care au plecat partea vătămată-inculpat

B.G. și martorii care îl însoțeau.

Ajuns în dreptul părții

vătămate-inculpat B.G., martorul I.S. a oprit autoturismul, cei cinci inculpați

au coborât și s-au îndreptat către grupul părții vătămate-inculpat B.G. Membrii

celor două grupuri s-au amenințat și injuriat reciproc, membrii grupului părții

vătămate-inculpat B.G. au încercat să se retragă, dar partea vătămată B.G. a fost

ajuns din urmă de către inculpați, care au început să o lovească pe partea vătămată-inculpat

B.G. cu pumnii și picioarele peste corp, cu predilecție în zona capului.

Martorii I.I.A. și T.I.

au fugit, iar fratele părții vătămate-inculpat B.G., B.M.C., a luat o scândură și

a încercat să-l apere pe fratele său, însă și-a dat seama că nu va reuși și a fugit.

Partea vătămată-inculpat

B.G. a fost lovit de inculpații S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C., a căzut, și cei

cinci inculpați, simultan, au lovit cu pumnii, picioarele, scândura abandonată de

martorul B.M.C. și o sticlă. Agresarea părții vătămate-inculpat B.G. a avut loc

și după cea aceasta a căzut, până în momentul în care inculpatul O.M. le-a cerut

celorlalți inculpați să nu o mai lovească pe partea vătămată. În timp ce agresiunea

era în desfășurare, la fața locului au sosit organele de poliție, iar inculpații

au încercat să fugă.

După un anumit interval

de timp, la fața locului a sosit o ambulanță care a transportat-o pe partea vătămată

la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, unde a și fost internată în data

de 31 iulie 2011.

Partea vătămată a fost

examinată din punct de vedere medical, din concluziile certificatului medico-legal

rezultând următoarele:

- numitul B.G. a prezentat

traumatism cranio-cerebral grav, contuzie cerebrală, comă CGS 7-8 p., fractură occipitală,

traumatism facial cu fractura oaselor proprii nazale, hematom palpebral stâng cu

echimoză palpebrală dreapta, traumatism mâna dreaptă cu excoriații, leziuni ce au

pus în primejdie viața acesteia;

- leziunile au putut fi

produs prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente și prin cădere;

- traumatismul poate data

din 30/31 iulie 2011;

- leziunile cranio-cerebrale

au necesitat 30-40 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, fractura oaselor

proprii nazale a necesitat 14-16 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, restul

leziunilor necesitând 6-7 zile îngrijiri medicale pentru vindecare;

- traumatismul cranio-cerebral

grav a pus în primejdie viața victimei;

- nivelul concentrației

de alcool în sânge nu explică prin el însuți starea de comă, ceea ce denotă faptul

că etiologia comei este mixtă, pe fondul traumatismului și a intoxicației etanolice.

Inculpatul (parte vătămată)

N.A.C. a prezentat un certificat medico-legal în care se concluzionează că acesta

prezintă leziuni ce au putut fi produse:

- plăgile de pe umărul

stâng, toracele anterior stânga și de la nivelul crestei iliace stânga prin lovire

cu corp tăietor-înțepător; restul leziunilor prin loviri cu sau de corpuri dure;

- leziunile pot data din

data de 31 iulie 2011;

- necesită 7-8 zile de

îngrijiri medicale pentru vindecare;

- plăgile înțepat-tăiate

nu au pus în primejdie viața victimei.

Acesta a formulat plângere

penală împotriva părții vătămate B.G., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire

sau alte violențe.

Audiați fiind cu respectarea

garanțiilor procesuale, în cursul urmăririi penale, inculpații au avut o atitudine

sinceră, dar fiecare dintre ei a încercat să-și minimalizeze contribuția la săvârșirea

infracțiunii, arătând că ceilalți inculpați au lovit mai mult pe partea vătămată.

Susținerile fiecărui inculpat

sunt coroborate cu declarațiile părții vătămate și cu declarațiile martorilor.

În acest sens, s-a reținut

că martorul I.S. a declarat că după coborârea inculpaților din autoturism acesta

s-a îndepărtat, dar, după sosirea organelor de poliție, cei cinci inculpați au urcat

din nou în mașină și i-au povestit că i-au bătut pe frații B., dar pe B.G. l-au

bătut mai tare.

Martorul B.M.C. a declarat

că, imediat după ce l-a despărțit pe fratele său de N.A.C., la primul conflict,

inculpatul a vorbit la telefon cu cineva și i-a spus martorului B.M.C. „lasă, mă,

că nu ajungeți voi acasă!”. Tot acest martor a declarat că la al doilea conflict,

în momentul în care au fost ajunși de inculpații veniți cu mașina, inculpații au

început să arunce cu pietre de pe marginea drumului, motiv pentru care a luat o

scândură pentru a se apăra, dar a fost nevoit să fugă și să abandoneze scândura.

Martorul a mai declarat că, după ce fratele său a căzut, inculpații au continuat

să îl lovească.

Martorul I.I.A. a declarat

că a asistat la momentul când inculpatul N.A.C. a fost agresat de partea vătămată

și acesta a chemat pe cineva în ajutor, amenințându-i că nu vor ajunge acasă; că

pe drum au fost ajunși de o mașină din care au coborât mai multe persoane, că partea

vătămată împreună cu fratele său și martorul T. s-au retras pe o uliță, că fratele

părții vătămate a luat o șipcă pentru a se apăra.

Martorul T.I. a declarat

că după ce au fost ajunși din urmă de o mașină, inculpații au coborât și s-au îndreptat

către ei cu intenția vădită de a-i bate, că B.M. a luat o scândură pentru a se apăra,

că martorul T. a fugit și apoi a fost ajuns din urmă de martorul B.M.C. și a văzut

cum partea vătămată B.G. era căzută lângă gard și era lovită cu picioarele și cu

scândura.

Partea vătămată B.G. a

declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.

Spitalul Clinic Județean

de Urgență Galați a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de

4.498,82 RON, reprezentând cheltuielile de spitalizare acordate victimei infracțiunii

B.G.

În drept, fapta inculpaților

S.I., R.C., P.I., O.M. și N.A.C. care în dimineața zilei de 31 iulie 2010, în jurul

orelor 04:00, în loc public - pe raza comunei P., județul Galați, pe fondul consumului

de băuturi alcoolice și al unui conflict anterior, în baza unei înțelegeri prealabile,

au aplicat, simultan, părții vătămate-învinuit B.G., lovituri repetate cu obiecte/mijloace

contondente peste corp, inclusiv în zone vitale, producându-i un traumatism cranio-cerebral

grav, contuzie cerebrală, comă CGS 7-8 p., fractură occipitală, traumatism facial

cu fractura oaselor proprii nazale, hematom palpebral stâng cu echimoză palpebrală

dreapta, traumatism mâna dreaptă cu excoriații, leziuni ce au pus în primejdie viața

acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor

calificat, prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175

alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. Pentru inculpatul

P.I. urmează să se rețină și dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen., acesta aflându-se

în stare de recidivă postcondamnatorie, conform fișei de cazier.

În faza cercetării judecătorești,

la termenul din 03 octombrie 2011, a fost prezentă partea vătămată B.G., care a

precizat că nu se constituie parte civilă în cauză.

Până la începerea cercetării

judecătorești, inculpații au declarat că recunosc săvârșirea infracțiunii reținute

în actul de sesizare și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală.

Totodată, aceștia, în

temeiul art. 320

1

alin. (6) C. proc. pen., în referire la art. 334 C.

proc. pen., au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care au

fost trimiși în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat

la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracțiunea prevăzută

de art. 182 alin. (2) C. pen.

Instanța nu a putut primi

solicitarea de schimbare a încadrării juridice, având în vedere următoarele:

Pentru delimitarea infracțiunii

de tentativă la omor de infracțiunea de vătămare corporală gravă prin care se pune

în pericol viața victimei, trebuie să fie avute în vedere împrejurările în care

s-a săvârșit fapta: natura instrumentului folosit, intensitatea și efectul loviturilor,

zona corpului vizată, urmările produse. Raportat la aceste elemente, instanța are

în vedere că partea vătămată a fost lovită concomitent de cei cinci inculpați cu

picioarele, cu o sticlă și cu un par în toate zonele corpului, dar cu precădere

în zona capului (astfel cum rezultă din declarațiile martorilor și din concluziile

raportului medico-legal), majoritatea loviturilor fiind aplicate părții vătămate

după ce aceasta a căzut.

Chiar dacă inculpații,

inițial, au avut intenția de a o lovi pe partea vătămată și nu au urmărit moartea

părții vătămate, după ce partea vătămată a căzut aceștia au lovit-o simultan și

repetat, cu pumnii și picioarele în zone vitale, cum este cea a capului, cu intensitate

deosebită, producându-i leziuni grave care i-au pus în primejdie viața, ceea ce

demonstrează că inculpații au acționat cu intenție indirectă, putând avea reprezentarea

faptei și acceptând că aplicarea de lovituri simultane, repetate, în zone vitale

pot duce la moartea părții vătămate.

În acest sens s-a pronunțat

și literatura de specialitate (Tudorel Toader, Drept penal român - partea specială,

ed. a 5-a, pag. 78), cât și practica judiciară (Curtea Supremă de Justiție, secția

penală, decizia nr. 454/1998).

În raport de cele reținute,

instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații

S.I., R.C., P.I., O.M. și N.A.C.

De asemenea, instanța

nu a putut reține nici circumstanța legală prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.,

astfel cum s-a solicitat de către inculpați, întrucât aceștia nu s-au aflat în stare

de provocare. Astfel, din probele dosarului rezultă că primul conflict între inculpatul-parte

vătămată N.A.C. și partea vătămată-inculpat B.G. a avut loc imediat după plecarea

din discotecă, în fața unui supermarket. După aplanarea conflictului de către fratele

părții vătămate, B.M.C., inculpatul-parte vătămată N.A.C. l-a sunat pe inculpatul

R.C., care se afla la discotecă, cerându-i să vină la locul conflictului pentru

a-i bate pe frații B.

La rândul său, inculpatul

R.C., deși nu participase la conflictul în care a fost implicat inculpatul N.A.C.,

a acceptat să meargă, cunoscând și acceptând motivul deplasării, acela de a participa

la o bătaie, și le-a cerut și celorlalți inculpați, S.I., P.I., O.M. să îl însoțească,

comunicându-le și acestora scopul deplasării.

La rândul lor, inculpații

S.I., P.I., O.M. au acceptat să meargă pentru a se bate, aceștia au urcat în mașina

inculpatului R.C. și au plecat în căutarea fraților B. Astfel, între momentul conflictului

dintre inculpatul N.A.C. și partea vătămată B.G. și cel de-al doilea conflict în

care au fost implicați cei cinci inculpați, a trecut un interval de timp, iar inculpații

R.C., S.I., O.M. și P.I. nu au asistat anterior la conflictul dintre inculpatul

N.A.C. și partea vătămată B.G. Așa fiind, instanța nu a putut reține susținerile

inculpaților în ceea ce privește starea de provocare sau o altă cauză care să constituie

circumstanță atenuantă legală.

În raport de dispozițiile

art 320

1

din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea

soluționării proceselor, și față de manifestarea de voință a inculpaților, în cauză,

judecata va avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

La individualizarea pedepsei

ce urmează a fi aplicată inculpaților au fost avute în vedere criteriile generale

prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale ale C.

pen., limitele de pedeapsă fixate în partea specială, reduse cu o jumătate conform

art. 20 C. pen. și cu o treime, conform alin. (7) al art. 320

1

din Legea

nr. 202/2010, gradul de pericol social concret al infracțiunii, apreciat în raport

de modalitatea și împrejurările concrete în care a fost săvârșită (existența unui

conflict anterior prin care partea vătămată a lovit cu un cuțit pe inculpatul N.A.C.),

vârsta inculpaților la data comiterii infracțiunii (cu excepția inculpatului P.

toți sunt tineri cu vârste cuprinse între 18-20 de ani, fără experiență în rezolvarea

conflictelor), dar și persoana și conduita acestora pe parcursul întregului proces

și în societate (inculpații nu au antecedente penale, au un comportament adecvat

în societate, sunt sprijiniți de familiile din care provin).

Prin actul de sesizare

a instanței s-a reținut și agravanta prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. Instanța,

constatând existența unui concurs între circumstanța agravantă prevăzută de

art. 75 lit. a) C. pen. și împrejurările care pot constitui circumstanțe atenuante

prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., îndreptățesc instanța să coboare

pedeapsa sub minimul special, urmând a face aplicarea art. 76 alin. (2) C. pen.

Având în vedere criteriile

sus-menționate, Tribunalul a aplicat inculpaților o pedeapsă de 2 ani închisoare,

cu reținerea în favoarea acestora a împrejurărilor ce constituie circumstanțe atenuante

prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., apreciindu-se că în speță se impune

a se face aplicarea acestui text de lege.

Din definiția dată pedepsei

la art. 52 C. pen. rezultă trăsăturile acesteia, respectiv „o măsură de constrângere

și un mijloc de reeducare a condamnatului”. Așadar, prin aplicarea pedepsei nu trebuie

să se urmărească doar reprimarea infractorului, ci și formarea la acesta a unei

noi atitudini față de valorile sociale. Între cele două fațete ale pedepsei, de

a fi o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare, trebuie să existe o concordanță

deplină, constrângerea fiind un mijloc sau un instrument de continuare în condiții

speciale a procesului educativ.

Raportat la aceste elemente

de individualizare, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut

de lege pentru săvârșirea infracțiunii, va fi în măsură să conducă la reeducarea

și sancționarea acestora, la îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 52 C.

pen., respectiv atingerea scopului sancționator și preventiv al pedepsei.

În ceea ce privește pedeapsa

accesorie, față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului decurgând

din cauzele Hirst contra Regatului Unit și Sabou și Pârcălab contra României, interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-c) C. pen. nu se va face automat, prin

efectul legii, ci va fi apreciată în funcție de criteriile stabilite în art. 71

alin. (3) C. pen.

Având în vedere fapta

săvârșită de inculpați, instanța a apreciat că inculpații sunt nedemni să exercite

dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau funcțiile elective publice, precum

și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Instanța consideră însă că natura

și gravitatea faptei nu impun privarea inculpaților de dreptul de a alege, prevăzut

de art. 64 lit. a) teza I C. pen.

Cu privire la modalitatea

de executare a pedepsei pentru inculpații S.I., R.C., O.M., N.A.C., față de cele

reținute mai sus, s-a apreciat că reeducarea inculpaților este posibilă și fără

executarea efectivă a acesteia, în cauză urmând a se dispune suspendarea executării

sub supraveghere, impunându-le inculpaților, în baza art 86

3

C.

pen., respectarea mai multor măsuri de supraveghere (să se prezinte, la datele fixate,

la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Galați; să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește

8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de

muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență).

Instanța a apreciat că

sunt întrunite atât condițiile privitoare la pedeapsă, cât și condițiile privitoare

la persoana inculpaților.

Astfel, instanța s-a orientat

la o pedeapsă de 2 ani închisoare, întrucât inculpații S.I., R.C., O.M., N.A.C.

nu au mai fost condamnați anterior și s-a apreciat că aceștia au aptitudinea de

a se îndrepta chiar fără executarea pedepsei, ținând seama de persoana acestora

(sunt tineri cu vârste cuprinse între 18-20 de ani, au un comportament bun în societate,

provin din familii organizate), au recunoscut comiterea faptei, s-au prezentat în

fața organelor de cercetare penală.

Totodată, în baza

art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei

închisorii, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii aplicate inculpaților S.I.,

R.C., O.M., N.A.C.

În ceea ce îl privește

pe inculpatul P.I., din fișa de cazier a acestuia rezultă că prin sentința penală

nr. 1129 din 18 aprilie 2011 a Judecătoriei Galați, rămasă definitivă prin nerecurare

la data de 10 mai 2011, a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - art.

209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c)

C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., ca modalitate de executare

dispunându-se suspendarea condiționată.

Având în vedere că fapta

pentru care inculpatul P.I. este cercetat în prezenta cauză a fost săvârșite la

data de 31 iulie 2011, în interiorul termenului de încercare de 3 ani stabilit prin

sentința penală nr. 1129/2011 a Judecătoriei Galați, în cauză devin aplicabile dispozițiile

art. 83 C. pen. privitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate, urmând

ca pedeapsa de 1 an aplicată prin sentința penală nr. 1129/2011 să fie executată

alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.

Așa fiind, instanța nu

mai poate dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor cumulate,

deoarece s-ar încălca prevederile art. 83 alin. (1) C. pen. (Curtea Supremă de

Justiție, secția penală, decizia nr. 1628/1995).

II. Împotriva acestei

sentințe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, precum

și inculpații P.I. și R.C.

La termenul din 27

februarie 2012 inculpatul R.C. în prezența apărătorului ales a declarat că își retrage

apelul formulat, Curtea urmând să ia act de această manifestare de voință, conform

art. 369 C. proc. pen., iar inculpatul să fie obligat la cheltuieli judiciare către

stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

În apelul formulat Parchetul

de pe lângă Tribunalul Galați a arătat că prin sentința penală menționată instanța

de judecată a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către

inculpații S.I., R.C., O.M., N.A.C., P.I.

Totodată, procurorul a

mai apreciat că sentința penală astfel pronunțată de către Tribunalul Galați este

nelegală sub aspectul omisiunii instanței de judecată de a dispune prelevarea de

probe biologice de la cei 5 inculpați, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din

Legea nr. 78/2006 și netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate acestora

și modalității de executare stabilite, pentru pedepsele aplicate.

În ceea ce privește motivul

de nelegalitate s-a reținut că acesta vizează omisiunea instanței de judecată de

a dispune prelevarea de probe biologice de la cei 5 inculpați având în vedere caracterul

obligatoriu al dispoziției înscrise în art. 7 din Legea nr. 78/2006.

Întrucât prin dispozițiile

susmenționate, legiuitorul a înscris infracțiunea de omor în categoria infracțiunilor

pentru care este necesară prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea

realizării profilului genetic al acestuia, prin stocarea ulterioară în Sistemul

Național de Date Genetice Judiciare, s-a considerat că instanța de judecată trebuia

să dispună prelevarea probelor biologice de la inculpați în acest scop.

În ceea ce privește aspectul

de netemeinicie invocat acesta vizează cuantumul pedepselor aplicate celor cinci

inculpați, precum și modalitatea de executare a pedepsei stabilite față de inculpații

S.I., R.C., O.M. și N.A.C.

Astfel, instanța de judecată

a considerat că reeducarea inculpaților este posibilă și fără executarea efectivă

a pedepsei aplicate, iar coborârea pedepselor sub minimul special este motivată

prin faptul că inculpații nu au antecedente penale, sunt tineri, au un comportament

bun în societate, provin din familii organizate și au recunoscut infracțiunea comisă.

S-a apreciat însă că atât

cuantumul pedepsei de 2 ani închisoare pentru fiecare dintre cei cinci inculpați

cât și în ceea ce privește modalitatea de executare stabilită de instanța de judecată,

pentru S.I., R.C., O.M. și N.A.C., nu reflectă importanța deosebită a valorii lezate,

nefiind valorificate corespunzător nici modalitatea și nici împrejurările în care

inculpații au încălcat această valoare fundamentală ocrotită de legea penală prin

pedepse severe.

Chiar și în condițiile

în care se face aplicarea obligatorie de altfel a dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., infracțiunea de tentativă la omor calificat, la săvârșirea căreia

fiecare dintre cei cinci inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv

și-au adus contribuția, prezintă un pericol social deosebit, presupunând încălcarea

de către aceștia a obligației generale de a respecta dreptul la viață al celorlalți

semeni, atribut inalienabil al persoanei umane, cu valoare supremă printre drepturile

omului.

Mai mult decât atât modalitatea

în care au acționat inculpații, care s-au adunat pentru a se răzbuna pe partea vătămată

care avusese un conflict anterior, în aceeași noapte cu inculpatul N.A.C. și care

îi „convocase” în acest sens, denotă agresivitate și lipsă de responsabilitate în

raport cu viața unei persoane, în condițiile în care cu inculpații S.I., R.C., O.M.

și P.I., partea vătămată/inculpat B.G. nu avusese nici un conflict.

De asemenea la momentul

în care au ajuns din urmă grupul în care se afla partea vătămată, deși au observat

că membrii grupului acestuia s-au speriat și au fugit, B.G. rămânând singur în fața

grupului format din cinci agresori, aceștia nu au ezitat să-l lovească, mai ales

atunci când era căzut la pământ și practic nu avea nicio șansă să se apere de atacul

acestora.

Leziunile constatate prin

raportul de constatare medio legală sunt de natură să demonstreze atât intensitatea,

cât și multitudinea loviturilor ce i-au fost aplicate părții vătămate căzute la

pământ, chiar inculpatul O.M. declarând că le-ar fi spus celorlalți „nu mai loviți

pentru că îl omorâți” conștientizând gravitatea acțiunilor agresive asupra victimei.

În aceste condiții este

greu de înțeles cum o infracțiune îndreptată împotriva vieții persoanei, prin raportate

la toate criteriile generale de individualizare prevăzute în C. pen., poate fi sancționată

atât de blând, pedeapsa aplicată și modul de executare situând-o chiar sub cuantumului

pedepselor aplicate pentru infracțiuni de furt calificat.

Prin raportare la numărul

crescut de infracțiuni îndreptate împotriva vieții înregistrat în ultima perioadă,

aplicarea unei pedepse necorespunzătoare individualitate, lipsite de severitate,

poate avea un efect contrar scopului educativ-preventiv al unei pedepse, putând

constitui un factor încurajator și pentru alte persoane cu o conduită deviantă în

cadrul societății.

S-a considerat că pedepsele

astfel stabilite pentru cei cinci inculpați, pot avea un efect contrar celui urmărit

de legiuitor, de încurajare a fenomenului infracțional, mai ales avându-se în vedere

și zona de unde provin atât inculpații, cât și partea vătămată, comunitatea din

care fac parte, precum și rezonanța deosebit de puternică pe care a avut-o în cadrul

comunității, comiterea acestei infracțiuni.

Chiar și în condițiile

în care s-au reținut dispoziții atenuante în favoarea inculpaților, s-a apreciat

că în raport de gravitatea faptei săvârșite, se impunea aplicarea unei pedepse într-un

cuantum situat deasupra limitei prevăzute de dispozițiile art. 76 alin. (2) C.

pen. și în modalitatea privării de libertate a acestora pe parcursul executării

pedepsei.

În raport de împrejurările

comiterii faptei, modalitatea în care a avut loc agresiunea părții vătămate, natura

infracțiunii săvârșită de către cei cinci inculpați, precum și urmarea produsă prin

comiterea acesteia, s-a apreciat că privarea de libertate este menită să asigure

atât o conduită ilicită pe viitor a inculpaților, cât și atingerea scopului legii

penale.

Având în vedere și amploarea

deosebită pe care o înregistrează, în actuala perioadă infracțiunile îndreptate

împotriva vieții persoanei, sancționarea mai blândă a acestui gen de infracțiuni

apare ca nefirească în condițiile în care este vorba despre infracțiuni grave și

cu un impact social deosebit de puternic.

În apelul formulat de

inculpatul P.I. a fost criticată soluția instanței de fond sub aspectul greșitei

încadrări juridice dată faptei, solicitând schimbarea încadrării juridice din tentativa

la omor calificat în vătămare corporală gravă (art. 182 C. pen.).

A solicitat reținerea,

în încadrarea juridică și a dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen. (scuza provocării)

motivat de faptul că anterior săvârșirii faptelor, o persoană din grupul său, inculpatul

N.C.A., a fost înjunghiat de partea vătămată B.G. care era însoțit de alte persoane.

Analizând apelurile formulate

din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, Curtea apreciază:

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați este fondat urmând a fi admis, din considerente

ce țin de greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților.

Instanța de fond nu a

avut în vedere, în mod eficient, criteriile generale de individualizare prev. de

art. 72 C. pen., respectiv natura infracțiunii săvârșite, caracterul de violență

extremă al acestei infracțiuni, numărul mare de participanți care au acționat în

mod concertat asupra părții vătămate, leziunile suferite de partea vătămată, numărul

de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, etc.

Așa fiind și văzând și

prevederile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Curtea va admite apelul formulat

de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.

Va desființa, în parte,

sentința penală atacată și, păstrând aceeași încadrare juridică și modalitate de

executare dispusă de instanța de fond, va majora pedepsele aplicate inculpaților,

cu consecința, pentru inculpatul P.I., a majorării pedepsei rezultante.

Conform art. 7 din Legea

nr. 78/2006 va dispune ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, inculpaților

să le fie prelevate probe genetice în vederea introducerii lor în Sistemul Național

de Date Genetice Judiciare.

P.I. este nefondat.

Referitor la scuza provocării

[art. 73 lit. b) C. pen.] în sarcina inculpatului P.I. nu se poate reține această

circumstanță atenuantă legală motivat de faptul că între momentul atacului părții

vătămate B.G. asupra inculpatului N.C.A. și până la momentul comiterii prezentelor

fapte deduse judecății, a trecut un timp suficient pentru ca starea de tulburare

sau temere să dispară.

În al doilea rând, inculpatul

P.I. nu este rudă cu inculpatul N.C.A. pentru ca agresiunea asupra acestuia să-i

fi produs o puternică stare emoțională.

În al treilea rând se

constată că inculpatul N.C.A., singurul care ar fi fost îndreptățit să invoce acest

motiv, nu a formulat apel în cauză.

Referitor la schimbarea

încadrării juridice dată faptei se constată că instanța de fond a dat faptei încadrarea

juridică corespunzătoare, conform probelor de la dosar.

În mod constant,în doctrina

și practica judiciară s-a statuat că atunci când un grup de persoane acționează

în mod concertat asupra unei singure victime, lovind-o simultan cu pietre, pumni,

picioare și bețe, sub aspectul laturii subiective fiecare dintre făptuitori acționează

cu intenția indirectă de a ucide victima, deoarece realizează că nu poate controla

numărul, intensitatea și zonele vitale vizate de ceilalți făptuitori, care acționează

concertat, lovind victima.

Urmează ca în baza

art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și art. 192 alin. (2) C. proc. pen. să fie

respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul P.I. împotriva aceleiași sentințe

penale iar acesta să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 383

alin. (2) C. proc. pen. și art. 350 C. proc. pen. va fi menținută starea de arest

preventiv a inculpatului P.I.

Așa fiind, prin decizia

penală nr. 47/A din data de 27 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția

penală și pentru cauze cu minori, s-a admis apelul formulat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr. 745 din 21 octombrie

2011 a Tribunalului Galați.

S-a desființat, în parte,

sentința penală nr. 745 din 21 octombrie 2011 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

S-a majorat de la 2 ani

închisoare la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpații S.I.,

R.C., O.M. și N.A.C., precum și termenul de încercare al suspendării sub supraveghere

de la 5 ani la 6 ani pentru fiecare dintre inculpați.

S-a majorat pedeapsa aplicată

inculpatului P.I. de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare și pedeapsa rezultantă

de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare.

În baza art. 7 din Legea

nr. 78/2006 după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri inculpaților li se vor

preleva probe genetice în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de

date Genetice Judiciare.

S-a menținut restul dispozițiilor

sentinței penale apelate.

S-a menținut starea de

arest preventiv a inculpatului P.I. și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia

durata reținerii și arestării preventive începând cu 03 august 2011 la zi.

S-a respins, ca nefondat,

apelul formulat de inculpatul P.I. împotriva aceleiași sentințe penale.

În baza art. 369 C.

proc. pen., s-a luat act de retragerea apelului formulat de inculpatul R.C.

A obligat pe fiecare dintre

inculpații P.I. și R.C. la plata către stat a sumei de câte 200 RON cu titlu de

cheltuieli judiciare.

Suma de 375 RON reprezentând

plata parțială avocați din oficiu (225 RON - avocat S.G. și 150 RON - avocat R.E.)

s-a avansat din fondul Ministerului Justiției către Baroul Galați.

III. Împotriva acestei

decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și

inculpatul P.I.

În recursul declarat de

procuror, decizia atacată a fost criticată ca netemeinică, sub aspectul cuantumului

pedepsei aplicate inculpatului P.I., cuantumului și modalității de executare reținută

în cazul celorlalți inculpați, situație ce intră sub incidența dispozițiilor

art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. De asemenea, s-a pretins că

hotărârea instanței de apel este nelegală în ceea ce privește neaplicarea prevederilor

art. 80 alin. (2) C. pen., situație prevăzută de art. 385

9

alin. (1)

pct. 17

2

C. proc. pen.

În dezvoltarea motivelor

de recurs, procurorul a arătat că acestea vizează în esență următoarele aspecte:

de apel a considerat că reeducarea inculpaților S.I., O.M. și N.A.C. este posibilă,

chiar fără executarea pedepselor, pronunțarea condamnării constituind un avertisment

pentru inculpați suficient pentru a-i împiedica să mai comită alte infracțiuni.

în mod eronat circumstanțele atenuante în favoarea celor cinci inculpați, atitudinea

acestora, natura infracțiunii săvârșite, împrejurările comiterii faptei, modalitatea

în care a avut loc agresiunea părții vătămate și urmarea produsă nejustificând aplicarea

prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.

reținerii de circumstanțe atenuante, instanța de fond și cea de apel nu erau obligate

să coboare pedepsele aplicate sub minimul prevăzut de lege, conform art. 80

alin. (2) C. pen.

făcut o greșită individualizare a sancțiunii penale stabilită în sarcina lui P.I.

deși acesta, în comparație cu ceilalți inculpați, este recidivist, păstrarea proporționalității

pedepselor aplicate nefiind justificate de niciunul dintre criteriile prevăzute

la art. 72 alin. (1) C. pen.

În recursul declarat de

inculpatul P.I., decizia atacată a fost criticată prin prisma cazurilor de casare

prevăzute de art. 385

9

pct. 14 și 17 C. proc. pen. și a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei recurate, și în conformitate cu dispozițiile art. 334

C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 182

C. pen., având în vedere că din raportul medico-legal întocmit rezultă că partea

vătămată a avut nevoie de 30-40 zile îngrijiri medicale, partea vătămată avea alcoolemia

de 1,68 ‰, și că a recunoscut că a aruncat cu piatra însă nu a urmărit suprimarea

vieții părții vătămate.

Cu privire la pct. 14

a solicitat reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., menționând că partea

vătămată avea la ea un cuțit cu care l-a amenințat pe inculpat.

Față de aceste susțineri

a solicitat reducerea pedepsei aplicată.

Examinând actele și lucrările

dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică expuse și de cazurile

de casare indicate, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare,

are în vedere că ambele recursuri de față declarate de Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Galați și inculpatul P.I. se privesc ca nefondate și vor fi respinse în

consecință în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Sub aspectul primului

motiv de critică din recursul declarat de inculpatul P.I., prin care se tinde la

schimbarea încadrării juridice dată faptei din tentativă la infracțiunea de omor

calificat în cea de vătămare simplă prevăzută de art. 182 C. pen., Înalta Curte

are în vedere nepertinența acestuia.

Aceasta, întrucât cu titlu

de premisă, Înalta Curte are în vedere că prima instanță, prin hotărârea pronunțată

și menținută prin decizia instanței de apel, a examinat riguros mijloacele de probă

administrate în cursul urmăririi penale, având în vedere că, în cursul cercetării

judecătorești, în fața instanței, au fost audiați inculpații S.I., R.C., P.I., O.M.,

N.A.C., și aceștia au înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., arătând că recunosc în totalitate fapta reținută prin actul

de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, solicitând ca judecata

să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le

cunosc și le însușesc și anume:

- plângerea penală și

declarația părții vătămate (inculpat) B.G.;

- plângerea penală a inculpatului

(parte vătămată) N.A.C.;

- procesul-verbal de fixare

a locului faptei;

- planșele fotografice

efectuate cu ocazia fixării locului faptei;

- certificatul medico-legal

privind pe partea vătămată;

- adresa emisă de Spitalul

Clinic Județean de Urgență Galați;

- declarațiile martorilor

B.M., I.I.A., T.I., I.S., C.M.P., N.M.A., C.I.;

- declarațiile date de

inculpații S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C.

Cu această proiecție,

se reține că ambele instanțe, de fond și de apel, au reținut corect situația de

fapt imputată constând în esență în aceea că, în noaptea de 30/31 iulie 2011, inculpații

S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C. au fost la discoteca din comună, la diverse ore și

în anturaje diferite. De asemenea, partea vătămată B.G. a fost la aceeași discotecă,

însoțit de martorii B.M.C., I.I.A., T.I.

În jurul orelor 03.30-04.00,

partea vătămată-inculpat B.G. a plecat spre casă împreună cu fratele său B.M.C.

și cei doi martori. Pe drum, partea vătămată-inculpat B.G. și martorul I.I.A., s-au

întâlnit cu inculpatul-parte vătămată N.A.C., cu care partea vătămată B.G. a avut

un conflict verbal ce a degenerat astfel încât partea vătămată-inculpat B.G. a aplicat

lovituri cu pumnul și cu un briceag ce îl avea asupra sa inculpatului-parte vătămată

N.A.C.

După ce au fost despărțiți

de martori, partea vătămată-inculpat l-a sunat pe fratele său B.M.C., spunându-i

că a avut un conflict cu inculpatul-parte vătămată N.A.C. Martorul B.M.C. s-a deplasat

către locul unde era fratele său, partea vătămată-inculpat B.G., și a intervenit

între acesta și inculpatul-parte vătămată N.A.C., luându-l pe fratele său acasă.

După incident, inculpatul-parte

vătămată N.A.C. a luat legătura telefonic cu inculpatul R.C., căruia i-a spus să

vină la benzinărie să se bată cu cineva.

La rândul său, inculpatul

R.C., care se afla în discotecă, le-a spus inculpaților S.I., P.I., O.M. să-l însoțească,

spunându-le „hai, că-i bătaie”. Cei patru inculpați au urcat în autoturismul marca

V. de culoare albă ce aparține inculpatului R.C., condus de martorul I.S. și au

mers la benzinărie, unde inculpatul N.A.M. a urcat în același autoturism. Inculpatul

N.A.M. i-a condus pe ceilalți inculpați pe drumul pe care au plecat partea vătămată-inculpat

B.G. și martorii care îl însoțeau.

Ajuns în dreptul părții

vătămate-inculpat B.G., martorul I.S. a oprit autoturismul, cei cinci inculpați

au coborât și s-au îndreptat către grupul părții vătămate-inculpat B.G. Membrii

celor două grupuri s-au amenințat și injuriat reciproc, membrii grupului părții

vătămate-inculpat B.G. au încercat să se retragă, dar partea vătămată B.G. a fost

ajuns din urmă de către inculpați, care au început să o lovească pe partea vătămată-inculpat

B.G. cu pumnii și picioarele peste corp, cu predilecție în zona capului.

Martorii I.I.A. și T.I.

au fugit, iar fratele părții vătămate-inculpat B.G., B.M.C., a luat o scândură și

a încercat să-l apere pe fratele său, însă și-a dat seama că nu va reuși și a fugit.

Partea vătămată-inculpat

B.G. a fost lovit de inculpații S.I., R.C., P.I., O.M., N.A.C., a căzut, și cei

cinci inculpați, simultan, au lovit cu pumnii, picioarele, scândura abandonată de

martorul B.M.C. și o sticlă. Agresarea părții vătămate-inculpat B.G. a avut loc

și după cea aceasta a căzut, până în momentul în care inculpatul O.M. le-a cerut

celorlalți inculpați să nu o mai lovească pe partea vătămată. În timp ce agresiunea

era în desfășurare, la fața locului au sosit organele de poliție, iar inculpații

au încercat să fugă.

După un anumit interval

de timp, la fața locului a sosit o ambulanță care a transportat-o pe partea vătămată

la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, unde a și fost internată în data

de 31 iulie 2011.

Partea vătămată a fost

examinată din punct de vedere medical, din concluziile certificatului medico-legal

rezultând următoarele:

- numitul B.G. a prezentat

traumatism cranio-cerebral grav, contuzie cerebrală, comă CGS 7-8 p., fractură occipitală,

traumatism facial cu fractura oaselor proprii nazale, hematom palpebral stâng cu

echimoză palpebrală dreapta, traumatism mâna dreaptă cu excoriații, leziuni ce au

pus în primejdie viața acesteia;

- leziunile au putut fi

produs prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente și prin cădere;

- traumatismul poate data

din 30/31 iulie 2011;

- leziunile cranio-cerebrale

au necesitat 30-40 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, fractura oaselor

proprii nazale a necesitat 14-16 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, restul

leziunilor necesitând 6-7 zile îngrijiri medicale pentru vindecare;

- traumatismul cranio-cerebral

grav a pus în primejdie viața victimei;

- nivelul concentrației

de alcool în sânge nu explică prin el însuți starea de comă, ceea ce denotă faptul

că etiologia comei este mixtă, pe fondul traumatismului și a intoxicației etanolice.

În consecință, în mod

judicios prima instanță prin hotărârea pronunțată și menținută sub acest aspect

de instanța de apel a statuat în mod legal că, în drept, fapta inculpaților S.I.,

R.C., P.I., O.M. și N.A.C. care în dimineața zilei de 31 iulie 2010, în jurul orelor

04.00, în loc public - pe raza comunei P., județul Galați, pe fondul consumului

de băuturi alcoolice și al unui conflict anterior, în baza unei înțelegeri prealabile,

au aplicat, simultan, părții vătămate-învinuit B.G., lovituri repetate cu obiecte/mijloace

contondente peste corp, inclusiv în zone vitale, producându-i un traumatism cranio-cerebral

grav, contuzie cerebrală, comă CGS 7-8 p., fractură occipitală, traumatism facial

cu fractura oaselor proprii nazale, hematom palpebral stâng cu echimoză palpebrală

dreapta, traumatism mâna dreaptă cu excoriații, leziuni ce au pus în primejdie viața

acesteia, întrunește