ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1276/2008

Asupra contestației în

anulare de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 104 din 17 ianuarie 2006, Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, a respins

recursul declarat de pârâta C.N.V.M. împotriva sentinței civile nr. 190/FC din 7

decembrie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Împotriva acestei decizii

a formulat contestație în anulare C.N.V.M., invocând dispozițiile art. 318 și

art. 319 C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1823

din 28 martie 2007 a anulat contestația în anulare ca fiind formulată de o persoană

lipsită de calitate de reprezentant al C.N.V.M.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că Directorul Direcției Juridice și Contencios, care a declarat

și semnat contestația în anulare nu are calitatea de reprezentant legal al C.N.V.M.

S-a mai reținut că reprezentarea

convențională are loc în baza unui mandat, iar înscrisurile depuse la dosar, respectiv

fișa postului și R.O.F. a C.N.V.M. nu au o astfel de valoare.

C.N.V.M. a formulat contestație

în anulare împotriva acestei decizii, invocând prevederile art. 318, art. 319 și

art. 320 alin. (3) C. proc. civ.

Se constată însă, că prezenta

contestație în anulare a fost semnată de o persoană fără calitate de reprezentant.

În conformitate cu prevederile

art. 35 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele juridice „Persoana

juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale”.

Potrivit art. 1 din Statutul

C.N.V.M., aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002, C.N.V.M. este o autoritate administrativă

autonomă, cu personalitate juridică, iar art. 3 alin. (3) din același statut, precum

și art. 7 alin. (1) din R.O.F. a C.N.V.M., prevăd că președintele este reprezentantul

de drept al C.N.V.M. „ca autoritate administrativă autonomă și ca persoană juridică

de drept public și în raporturi de drept comun”.

Contestația în anulare

de față a fost semnată de Directorul Direcției Juridice a C.N.V.M. fără a se depune

un mandat din partea Președintelui C.N.V.M. prin care să fi împuternicit persoana

semnatară să promoveze o astfel de cale de atac.

Pentru termenul de judecată

de la 16 ianuarie 2008, contestatoarea a fost citată cu mențiunea de a îndeplini

condiția legală a semnării cererii de către reprezentantul legal.

Este adevărat că la dosarul

cauzei s-a depus adresa din 21 martie 2008, semnată de Președintele C.N.V.M., prin

care se comunică atribuțiile Directorului Direcției Juridice, însă aceasta nu are

valoarea unui mandat legal dat pentru exercitarea căii de atac și reprezentarea

în instanță, în condițiile dispozițiilor art. 67 alin. (2) și art. 68 alin. (1)

C. proc. civ.

În consecință, se constată

că Directorul Direcției Juridice din cadrul C.N.V.M. nu a făcut dovada calității

de reprezentant al contestatoarei, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile

art. 161 alin. (2) C. proc. civ., contestația se va anula.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestația în

anulare formulată de C.N.V.M. împotriva deciziei nr. 1823 din 28 martie 2007 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția contencios, administrativ și fiscal, pentru

lipsa calității de reprezentant legal a persoanei care a semnat contestația în anulare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 martie 2008.