ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2004/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2004/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: Prin cererea formulată de petenta SC I.L.R. SRL, pe cale de ordonanță președințială, s-a solicitat, în contradictoriu cu intimații SC H.I.C.E.E. SRL București, SC U.A. SA București, suspendarea executării Sentinței civile nr. 774 din 14 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, în Dosarul nr. 1969/62/2010, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul cererii de apel. Prin Sentința nr. 774 din 14 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă SC H.I.C.E.E.
SRL București și s-a dispus obligarea pârâtei SC I.L.R. SRL, la achitarea cu titlu de despăgubiri a sumei de 870.334,4 RON. Prin încheierea din 1 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de petenta SC I.L.R. SRL, reținându-se că, potrivit art. 278 C. proc. civ. hotărârile primei instanțe sunt executorii în anumite cazuri expres prevăzute de lege, între care nu se află prevăzut și cazul de față având ca obiect plata de despăgubiri, parte a acestora fiind compensate prin hotărârea judecătorească, sens în care s-a constatat că, Sentința civilă nr. 774/2011 are drept cale de atac apelul, că nu există încuviințată execuție vremelnică, astfel încât nu există dispoziții executorii și ca urmare, nu a fost îndeplinită una din condițiile legii pentru a se analiza pe fond cererea formulată, respectiv să existe dispoziții executorii pentru care este posibilă suspendarea.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta SC I.L.R. SRL întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc. civ., prin care a solicitat, în principal, admiterea recursului, modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de suspendare provizorie a executării sentinței, iar în subsidiar, solicită casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Critica adusă încheierii atacate se referă în esență la faptul că cererea de suspendare provizorie a executării sentinței a fost formulată în temeiul art. 280 alin. (5) C. proc. civ., care consacră necesitatea formulării acesteia pe calea ordonanței președințiale, însă instanța apreciind în mod greșit că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc.
civ., a procedat la soluționarea cererii, fără citarea părților, printr-o încheiere dată fără cale de atac. În acest context, recurenta apreciază că instanța a pronunțat o hotărâre dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât i s-a suprimat un grad de jurisdicție ceea ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Analizând decizia atacată în raport de criticile formulate și de temeiurile de drept invocate, se constată că recursul pârâtei este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente: La termenul de dezbateri în fond, recurenta a depus un înscris din evidența informatizată a instanțelor, din care rezultă că la data de 20 mai 2011 a fost admisă cererea formulată de apelanta ITC L.R.
SRL dispunându-se suspendarea executării silite a Sentinței nr. 744/14 martie 2011 a Tribunalului Brașov. În acest context, se constată că cererea ce a format obiectul dosarului de recurs, respectiv suspendarea executării silite a Sentinței civile nr. 774 din 14 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, în Dosarul nr. 1969/62/2010, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul cererii de apel, a fost soluționată. În raport de această soluție se apreciază că recurenta nu mai justifică interes în soluționarea recursului, sens în care se constată că nu se mai impune cercetarea motivelor de recurs. Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.
civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta I.L.R. SRL Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta I.L.R. SRL Brașov împotriva Încheierii din 1 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.