ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4930/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Circumstanțele

cauzei

Prin acțiunea formulată, reclamantul

Primarul Comunei Cătina, A.B., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a

României, Camera de Conturi a Județului Cluj a solicitat anularea încheierii

nr. VI/340 din 6 decembrie 2010 a Curții de Conturi a României, Departamentul

de coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ teritoriale și a

deciziei Curții de Conturi a României, Camera de Conturi a județului Cluj nr.

30 din 23 august 2010, respectiv punctele 3 și 4 ale acesteia. De asemenea,

reclamantul a solicitat, în temeiul prevederilor art. 15 coroborate cu ale art.

14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea parțială a executării deciziei Curții de

Conturi a României, Camera de Conturi a județului Cluj nr. 30 din 23 august

2010, respectiv punctelor 3 și 4 ale acesteia până la soluționarea definitivă

și irevocabilă a cauzei.

Prin întâmpinare, pârâta Curtea de

Conturi a României în nume propriu și pentru Camera de Conturi de Județului

Cluj a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

l.Hotărârea Curții de Apel

Prin sentința nr. 586 din 18 octombrie

2011, Curtea de Apel Cluj a respins atât acțiunea în contencios administrativ

formulată de reclamantul Primarul Comunei Cătina A.B., în contradictoriu cu

pârâta Curtea de Conturi a României pentru Camera de Conturi a Județului Cluj,

cât și cererea de suspendare formulată de reclamant în temeiul prev. art. 15

coroborate cu art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță

a reținut, în esență că prin decizia nr. 30 din 23 august 2010 emisă în baza

prevederilor Legii nr. 94/1992 de Curtea de Conturi a României, Camera de

conturi a județului Cluj, s-a constatat la data de 31 decembrie 2009 diferențe

între valoarea debitelor reprezentând impozite și taxe datorate de contribuabil

înscrise în debitul contului 464 „creanțe ale bugetului local" și în

centralizatorul rămășițelor grupat pe feluri de venituri, înregistrarea eronată

în contul 2601 „titluri de participare cotate" a sumei de 145.000 RON reprezentând

contribuțiile Primăriei Comune Cătina pentru proiectul integrat „Asociația de

dezvoltare intercomunitară" Cătina-Cămărașu, ca servicii de consultanță,

studii de fezabilitate, expertize tehnice, studii geotehnice, întocmire

documentații de avizare a lucrărilor pentru obiectivele de investiții.

Curtea de Apel a mai reținut că prin încheierea

din 6 decembrie 2010 a Curții de Conturi a României a fost respinsă contestația

Primarului Comunei Cătina împotriva deciziei nr. 30 din 23 august 2010 emisă de

Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi a Județului Cluj.

Cu privire la cererea de suspendare a executării

actelor administrative atacate, prima instanță a reținut că, în speță nu sunt întrunite

condițiile impuse de art. 14 raportat la art. 15 din Legea nr. 554/2004 așa încât

cererea de suspendare formulată este neîntemeiată.

Cu privire la cererea de anulare, instanța

de fond a constatat că actele administrative atacate sunt legale, întrucât potrivit

prevederilor art. 10 din O.U.G. nr. 1/2010 și în raport de prevederile art. 30 din

Legea cadru nr. 330/2009, începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare

drepturile salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contractele

individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare

la data încheierilor sau prin alte acte administrative emise cu încălcarea normelor

în vigoare la data emiterii lor și care exced prevederilor Legii cadru 330/2009,

astfel încât pârâta Curtea de Conturi a României a procedat în mod corect neluând

în considerare aceste acte.

Comunei Cătina A.B.

Prin cererea de recurs formulată, recurentul

a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, susținând că

măsurile adoptate de intimată sunt nelegale.

Recurentul a susținut faptul că prima instanță

a analizat situația de fapt și de drept, precum și apărările reclamantului cu privire

la drepturile bănești acordate personalului din cadrul Primăriei Cătina, fără a

acorda atenția necesară drepturilor bănești acordate personalului contractual sau

persoanelor având calitatea de demnitari publici.

II. Decizia instanței de recurs

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată

cu soluționarea recursului declarat, constatând incidența în cauză a motivului de

recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 3 din C. proc. civ., va admite recursul

și va casa hotărârea atacată, trimițând cauza la instanța competentă a soluționa

fondul acțiunii deduse judecății, Tribunalul Cluj, pentru considerentele ce urmează:

Analizând actele dosarului, Înalta

Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea

unui act administrativ emis de o autoritate publică locală.

Înalta Curte a reținut că Legea contenciosului

administrativ a stabilit, prin dispozițiile art. 10, competența materială de soluționare

a cauzelor în concordanță cu dispozițiile C. proc. fisc., în raport de două criterii

și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului

litigiului ce are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum

și accesorii ale acestora.

Având în vedere obiectul cauzei de față,

care privește un act administrativ emis de o autoritate publică locală, respectiv

Decizia emisă de Camera de Conturi a Județului Cluj, competența de soluționare a

cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul

emitent al actului atacat.

Înalta Curte reține că dispozițiile din

regulamentul Curții de conturi nu pot fi aplicate cu prioritate față de Legea contenciosului

administrativ aplicabilă. Astfel, dispozițiile art. 228 din Regulamentul aprobat

prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130 din 04 noiembrie 2010, care stabilesc

în favoarea curții de apel competența de soluționare a sesizării formulate împotriva

încheierii emise de comisia de soluționare a contestațiilor, nu pot contraveni normelor

de competenta stabilite prin art. 10 din Legea nr. 554/2004, în acest sens fiind

și decizia nr. 4522/2011 a Înalta Curte de Casație și Justiției prin care a fost

admisă excepția de nelegalitate a dispozițiilor respective din Regulament.

Pentru toate aceste motive, constatând

incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 3 din C. proc. civ., Înalta

Curte în temeiul art. 312 din C. proc. civ. va admite recursul și va casa hotărârea

atacată, trimițând cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Primarul Comunei

Cătina A.B. împotriva sentinței nr. 586 din 18 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj,

secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal.

Casează

sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Cluj,

secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 22 noiembrie 2012.