ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4058/2009

Asupra recursului de față, Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 86 din 6 octombrie 2009 Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționarul A.G., împotriva rezoluției din 29 mai 2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în Dosarul nr. l64/P/2009, intimați fiind O.M. și S.A., procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești. A obligat pe petiționar la 20 RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că petentul A.G. a formulat la data de 13 aprilie 2009 plângere penală împotriva procurorilor O.M. S.A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, 289 și 291 C. pen., în cauza penală înregistrată sub nr. 5379/P/2007.

Astfel, petiționarul a precizat că soluția dată de cei doi procurori (neînceperea urmăririi penale față de numitul G.I., reclamat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.) este abuzivă iar aceștia au săvârșit, în plus, și infracțiunea de fals intelectual în înscrisuri oficiale și uz de fals. Urmare plângerii făcute împotriva celor doi procurori au fost efectuate act premergătoare începerii urmăririi penale, iar prin rezoluția din 29 mai 2009, dată în Dosarul nr. l64/P/2009 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia, constatându-se că nu există, în materialitate sa, infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. și tot astfel nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 289 și 291 C. pen.

Petiționarul a formulat, în conformitate cu dispozițiile art. 278 C. proc. pen. plângere împotriva rezoluției, la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, susținând că, dimpotrivă, cei doi procurori au săvârșit infracțiunile reclamate, întrucât nu au stabilit corect starea de fapt. Plângerea, însă, a fost respinsă ca neîntemeiată, prin rezoluția dată la 22 iulie 2009, în Dosarul nr. 549/II/2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, constatându-se, că cei doi procurori nu au săvârșit infracțiunile reclamate de către petiționar. Împotriva rezoluției procurorului, petiționarul a formulat plângere susținând, și de această dată, că procurorii O.M. și S.A.

au săvârșit infracțiunile menționate în plângere, deoarece nu au stabilit corect starea de fapt, respectiv împrejurarea că tehnicianul silvic G.I., în mod abuziv, a întocmit în fals în favoarea numitului P.S. din comuna B., județul Argeș, un proces-verbal de marcare a doi arbori, situați pe proprietatea sa. Reține instanța de fond că soluția pronunțată prin rezoluția atacată este legală și temeinică în mod corect dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de O.M. și S.A., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 242 alin. (1), art. 246, art. 289 și art. 291 C. pen. întrucât în legătură cu infracțiunea prev. de art. 242 alin. (1) C. pen. fapta nu există, iar cu privire la celelalte infracțiuni nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul A.G. arătând că "acest dosar s-a judecat pe bază de corupție". Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și din oficiu conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen. sub toate celelalte aspecte, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de petiționar nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează. Sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică în mod corect fiind menținută rezoluția nr. 164/P/29 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații procurori O.M.

și S.A. Cu ocazia soluționării Dos. nr. 5379/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, intimații și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în limitele legii, pronunțând o soluție bazată pe probele administrate în cauză, petentul având posibilitatea să atace în instanță soluția dată. Faptul că Parchetul este nemulțumit de soluția adoptată de intimați nu îl îndrituiește pe acesta să formuleze plângere penală împotriva lor, el având posibilitatea conform disp. art. 278 1 C. proc. pen. să supună această soluție controlului judecătoresc. Cât timp din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii cu privire la comiterea faptelor reclamate de petent, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați, soluție menținută prin sentința penală atacată.

Față de considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul petentul ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul A.G. împotriva Sentinței penale nr. 86/F din 6 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 4 decembrie 2009.