ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.12.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5362/2010

HOTĂRÂRE
02.12.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5362/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de

față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 09 iunie 2010, Curtea de Apel

Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea

formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Buzău, prin Primar, și

a dispus suspendarea executării procesului-verbal de control financiar din 21 mai

2009, întocmit de A.N.A.F. - D.G.F.P. Buzău și a deciziei nr. 391 din 28 octombrie

2009 emisă de A.N.A.F. - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că cererea de suspendare formulată

de reclamant întrunește condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea contenciosului

administrativ și fiscal nr. 554/2004.

Împotriva acestei încheieri,

considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs pârâtele.

D.G.F.P. Buzău a criticat

încheierea pentru faptul că instanța de fond a nesocotit dispozițiile art. 14 din

Legea nr. 554/2004, în speță nefiind dovedite îndeplinirea condițiilor cumulative

prevăzute de acest text de lege.

A.N.A.F., la rândul său,

în recursul declarat, a precizat că prima instanță a pronunțat hotărârea cu încălcarea

prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea de apel pronunțându-se cu greșita

aplicare a legii.

De asemenea, s-a motivat

recursul și prin aceea că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de

art. 14 din Legea nr. 554/2004.

La 23 septembrie 2010,

în recurs prin încheierea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a invocat

excepția de tardivitate a recursului declarat de D.G.F.P. Buzău, din oficiu, excepție

pe care cu ocazia judecării fondului s-a respins de către Înalta Curte de Casație

și Justiție.

Pentru a fi respinsă însă,

s-a apreciat de instanța supremă, că această recurentă a făcut dovada depunerii

în termen a cererii de recurs cu borderoul anexat la dosar din care rezultă fără

posibilitate de tăgadă că la 22 iunie 2010 expeditorul D.G.F.P. Buzău a trimis cererea

către destinatarul Curtea de Apel Ploiești.

Referitor la fondul recursurilor,

acestea se vor respinge ca neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Din examinarea actelor

dosarului, motivelor de recurs care se vor analiza de Înalta Curte de Casație și

Justiție pentru ambele cereri, se reține următoarele:

Intimatul-reclamant a

atacat actele administrative în litigiu în instanță conform art. 1 din Legea

nr. 554/2004, iar din documentația depusă rezultă că acesta este un garant al împrumutului

de care a beneficiat Regia Autonomă Municipală Buzău, susținându-se că beneficiara

împrumutului a achitat ratele la zi și penalitățile, fapt care desigur conduce instanța

la o îndoială serioasă în ceea ce privește legalitatea actelor contestate.

Prin urmare, cazul bine

justificat, condiție esențială prevăzută de art. 14 din Legea nrș.554/2004, a fost

îndeplinită de intimat.

În ceea ce privește paguba

iminentă, fără posibilitate de tăgadă, prejudiciul este cert și actual, executarea

silită a Consiliului Local putând pune în pericol funcționarea întregului aparat

al acestuia, respectiv a serviciilor publice.

Este cert că nu Consiliul

Local este beneficiar al finanțărilor, ci doar un garant în acordul de împrumut,

beneficiarul achitându-și obligațiile contractuale, astfel încât intimatul are sarcina

doar de a crea condițiile necesare în vederea îndeplinirii de către regie a obligațiilor

asumate față de minister.

Avându-se în vedere aceste

considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată

este legală și temeinică, motiv pentru care se vor respinge recursurile declarate

de A.N.A.F. - D.G.F.P. Buzău și de A.N.A.F. - Direcția Generală de Soluționare a

Contestațiilor, ca nefondate.

Se va respinge și excepția

tardivității recursului formulat de A.N.A.F. - D.G.F.P. Buzău.

Respinge excepția tardivității

recursului formulat de A.N.A.F. - D.G.F.P. Buzău.

Respinge recursurile declarate

de pârâtele A.N.A.F. - D.G.F.P. Buzău și A.N.A.F. - Direcția Generală de Soluționare

a Contestațiilor împotriva încheierii din 09 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 decembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-03-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1661/2012
să se ia act de renunțarea sa la soluționarea cererii de suspendarea executării actelor administrative în litigiu, instanța luând act de această renunțare. Prin sentința nr. 109 din 24 martie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția comercial
ÎCCJ 2010-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 597/2010
ță. Prin Sentința civilă nr. 131 din 20 mai 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ a fost admisă în parte acțiunea formulată, instanța dispunând obligarea intimatei să plătească reclamantei suma de
ÎCCJ 2010-06-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2871/2010
Astfel, investită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 32 din 11 februarie 2010, a respins această excepție ca inadmisibilă. Pentru a hotărî astfel, Cur
ÎCCJ 2011-05-04
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2509/2011
anularea unui act administrativ care a fost deja desființat de către organul administrativ jurisdicțional,respectiv prin decizia din 10 martie 2010 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscal - Direcția generală de soluționare a conte
ÎCCJ 2011-06-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3590/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Instanța de fond 1. Acțiunea reclamantului Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, reclamanta SC I.C. SRL a solicitat, în temeiul d
Sursă