ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.12.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4094/2008

HOTĂRÂRE
10.12.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4094/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 328 din 30 mai 2008 pronunțată de Tribunalul

lași s-a dispus condamnarea inculpatului O.C.I. pentru săvârșirea infracțiunii

de „tentativă la omor”, prevăzută și

pedepsită

de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)art. 175 alin. (1), lit. i) C. pen.,

cu aplicarea, art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 alin. (1), lit. a) și art. 761

lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen., s-a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza dispozițiile art. 350 C. proc. pen., s-a menținut

starea de arest a inculpatului O.C.I., iar în

baza dispozițiile

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată

durata reținerii

și arestării preventive,

respectiv de la 06 decembrie 2007 la zi.

În baza dispozițiile art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea

specială, în folosul statului, de la inculpat a unui baltag, ce se află în

prezent, în custodia Postului de Poliție Stolniceni - Prăjescu, potrivit

procesului-verbal din 22 noiembrie 2007, aflat la dosarul de urmărire penală.

În baza art. 14 și 346 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 998

art. 999 C. civ., a fost obligat inculpatul să plătească părților civile următoarele

sume:

- 5.000 Ron către partea civilă N.I., din care 2.500 cu titlu de daune

materiale și 2.500 cu titlu de daune morale;

- 524 Ron către Serviciul de Ambulanță lași, reprezentând cheltuieli de

transport efectuate cu partea vătămată N.I.;

- 9218,26 Ron către Spitalul Clinic de Urgențe Prof. Dr. N.O. lași,

reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vătămată N.I.

- 170,99 Ron de către Spitalul Municipal Pașcani,

reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate

cu partea vătămată

N.I.

În baza dispozițiile art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat

inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 1000 lei RON,

din care 300 lei RON reprezintă onorariile avocaților desemnați din oficiu ce

vor fi avansate Baroului de Avocați lași din fondurile speciale ale Ministrului

Justiției.

Pentru a pronunța această sentință

instanța de fond a reținut

următoarele:

Inculpatul minor O.C.l., în vârstă de 17 ani, locuiește în satul

Cozmești, jud. lași, la mătușa sa l.M.A., care îl îngrijește, fără ai fi

încredințat, după moartea mamei sale în anul 2006 (tatăl acestuia

a părăsit familia cu mulți ani în urmă), în mod

legal.

În noaptea de 21 noiembrie 2007, inculpatul minor a mers la barul

aparținând A.F. M.P. unde a consumat băuturi alcoolice împreună cu numitul C.C.

În bar se aflau mai mulți tineri, printre care și partea vătămată N.I., care

se afla la o masă alăturată celei la care stătea

inculpatul.

La un moment dat, partea vătămată N.I. a desfăcut o cutie de bere și a

stropit, din greșeală, pe inculpatul O.

C.I.

Această împrejurare l-a enervat pe inculpat, care i-a

cerut socoteală

părții vătămate, discuție care a degenerat în injurii și îmbrânceli reciproce,

inculpatul O.C.I. fiind scos afară din bar de către numitul C.C. și frații S.C.

și S.L.

Imediat după aceea, din acel bar a plecat

și partea vătămată N.I., fiind însoțit de F.M. și F.G.

Injuriile au continuat și pe terasa

barului, inculpatul și partea vătămată fiind ținuți departe unul de celălalt,

pentru a nu se lua la

bătaie de către tinerii mai sus

menționați,

Inculpatul O.C.I., convins fiind de

numitul C.C., a plecat spre casă, însoțit o bucată de drum de acesta

din urmă, dar pe drum s-a răzgândit și s-a îndreptat spre locuința

unchiului său, M.I., de unde a luat un „baltag” și s-a întors spre bar, cu

intenția de a se răzbuna pe N.I. Între timp,

partea

vătămată însoțită de către F.G. și F.M. I-

au urmărit o bucată de drum pe

inculpat, dar, întrucât nu l-au ajuns, au luat hotărârea de a se întoarce la

bar.

La întoarcere, cei trei au fost ajunși din urmă de inculpat, ce

era înarmat cu baltagul luat de la locuința

unchiului său, și care i-a

aplicat părții vătămate N.I. o lovitură peste

cap cu obiectul tăios menționat. Imediat după aceea, partea vătămată a fugit

spre bar, fiind urmată inculpat și de martorii F.M. și F.G.

Ajunsă la bar, partea vătămată s-a sprijinit de o balustradă aflată pe

terasa barului, întrucât începuse să-i curgă sânge abundent de la leziunea

cauzată.

Pe terasă au ieșit toți tinerii din bar,

iar numiții S.I.,

F.M. și l.B. au încercat să îl

deposedeze pe

inculpat de baltagul ce îl

avea asupra sa, întrucât acesta intenționa

să continue agresiunea împotriva lui N.I.

Imediat, inculpatul a început să lovească în aer cu acel

baltag, amenințând verbal că cine se va apropia de

el va fi omorât,

dar imediat S.I., F.M. și l.B. au

reușit să îl imobilizeze pe inculpat, aplicându-i

mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele și l-au deposedat de baltag.

După ce inculpatul a fost deposedat de baltag, s-a ridicat de la pământ

și a plecat la locuința sa.

Partea vătămată a fost transportată cu

ambulanța la Spitalul

Municipal Pașcani, apoi internată la

Spitalul Clinic de Urgență Prof. dr. N.O. - lași.

Potrivit concluziilor provizorii ale I.M.L. lași, raport de

constatare medico-legală nr. 3879/ 0F din 27

noiembrie 2007, partea vătămată

N.I. a prezentat plagă crinio-cerebrală

deschisă fronto-temporală stângă, fractură cominutivă fronto-temporală stângă,

dilacerare temporară stângă care a necesitat intervenție chirurgicală cu

eschilectomie și aspirarea focarului de dilacerare,

leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor - despicător

(secure)

și pot data din 21 noiembrie 2007. S-a apreciat, prin același raport, că

leziunile necesită 45-50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și au fost de

natură să pună în primejdie viața victimei.

Ulterior, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 475/ 0F din 9

ianuarie 2008, I.M.L. lași a fost în măsură, după analizarea întregii

documentații medicale, să emită următoarele concluzii definitive:

- partea vătămată N.I. prezintă un traumatism cranio-cerebral acut

deschis, obiectivat prin plagă cranio - cerebrală fronto-temporală stângă cu

fractură cominutivă fronto-temporală stângă, dilacerare temporară stângă pentru

care s-a intervenit neurochirurgical, practicându-se eschilectomie și aspirarea

focarului de dilacerare, complicat în evoluție cu meningită și empidem pleural

drept;

Leziunile au putut fi produse prin lovire activă cu corp tăietor -

despicător (posibil secure) și pot data din 21 noiembrie 2007.

Leziunile necesită 80 - 90 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare,

din momentul producerii lor și au fost de natură să-i pună în primejdie viața,

și lipsa de substanță osoasă îi conferă sus-numitului o infirmitate fizică

permanentă cu invaliditate (scăderea capacității de muncă), în procent de 25 %

(art. 5 conform baremului A.).

Partea vătămată N.I. nu a putut fi audiată în faza

de urmărire penală datorită stării fizice în care

se afla

.

La termenul din data de 25 februarie 2008 s-a încercat audierea

părții vătămate, însă nu s-a putut comunica cu

aceasta pentru a-i fi

luată o declarație detaliată cu privire situația

de fapt, întrucât, în urma traumatismului, a rămas cu o deficiență de vorbire,

care a făcut imposibilă comunicarea cu instanța.

Totuși, partea vătămată N.I. a reușit să declare instanței că se

constituie parte civilă cu suma de 12.500 lei Ron, din care 2500 lei Ron cu

titlu de daune materiale și 10.000 lei, cu titlu de daune morale.

În cauză s-au constituit părți civile și Serviciul de Ambulanță cu suma

de 524 lei, reprezentând contravaloarea transportului părții vătămate, precum

și Spitalul Municipal Pașcani și Spitalul Clinic de Urgențe Prof. Dr. N.O.

lași, cu sumele de 170,99 și respectiv 9218,26 lei Ron, reprezentând

cheltuielile de spitalizare a aceleași părți vătămate.

Inculpatul O.C.l., fiind audiat în ambele faze procesuale, a avut o

poziție procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând comiterea faptei.

Acesta a relatat în

detaliu desfășurarea

evenimentelor și a motivat gestul de faptul că

se afla în stare de

ebrietate și a fost provocat de către partea vătămată și prietenii acestuia,

care l-au urmărit.

Inculpatul a mai precizat că, înainte de lovi partea vătămată

cu baltagul a fost lovit de către unul dintre

prietenii acesteia cu un

cuțit în zona fesei stângi, invocând în

dovedirea acestor susțineri concluziile raportul de constatare medico-legală nr.

4008/ 0F din 13 decembrie 2007 întocmit de I.M.L. lași, potrivit cărora a

prezentat o plagă tăiată, hematom palpebral stâng și comoție

cerebrală, leziuni ce s-au putut produce prin

lovire cu corp tăietor - înțepător (posibil cuțit) și mijloace sau corpuri

contondente, putând

data din 21 noiembrie 2007 și necesitând 12 - 14

zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Acest aspect de fapt invocat de către

inculpat, a fost verificat

de către instanță prin audierea

martorilor oculari, martori care nu au confirmat aceste susțineri, fiind

dovedit, în schimb, faptul că inculpatul a fost agresat de către F.M., S.I. și

l.B. cu ocazia deposedării de baltag.

Referitor la pretenții civile solicitate

de către partea vătămată,

inculpatul a declarat că este de

acord să o despăgubească doar cu suma de 2500 lei Ron, reprezentând daune

materiale

Trebuie precizat și faptul că în cauză a fost efectuată și o expertiză

medico-legală psihiatrică cu nr. 10849 din 13 decembrie 2007 de către I.M.L.

lași, prin care s-a concluzionat că, la data comiterii faptei, a prezentat o

reacție impulsivă la provocare, agravată la

consum

etanolic, pe fond de deficiență mintală ușoară (Ql - 63-65),

fapta fiind

comisă cu diminuarea discernământului critic.

În cauză nu s-a dispus introducerea în cauză a ocrotitorilor legali în

calitate de părți responsabile civilmente, întrucât, după data decesului mamei

minorului, nu s-a dispus instituirea unei tutele, nefiind sesizate, potrivit

adresei D.G.A.S.P.C. lași de la dosar fond, autoritățile în acest sens, iar

după comiterea faptei, acesta la scurt timp a împlinit 18 ani, timp insuficient

pentru a se întreprinde demersurile legale în sensul anterior precizat.

Situația de fapt astfel cum a fost

prezentată este dovedită de

următoarele mijloace procesul

verbal de sesizare din oficiu a săvârșirii infracțiunii, dosar urm. pen.;

- procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto - dosar

urmărire penală,

procesul-verbal de ridicare

a corpului contondent folosit de

către inculpat la săvârșirea

infracțiunii - dosar urm. pen.;

- acte medicale privind pe partea

vătămată N.l.

;

- rapoartele de constatare medico-legală

atât părți vătămate

N.I. cât și a inculpatului O.C.I. - dosar

urm. pen.,

- raportul de expertiză medico-legală a

părți vătămate N.

- raportul de expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. 10849 din 13

decembrie 2007 privindu-l pe inculpat;

- declarațiile martorilor oculari C.C., l.B., F.G., N.C.L., S.I.C., S.C.G.

și F.M., date în ambele faze procesuale, precum și declarațiile inculpatului

date pe tot parcursul procesului penal.

În drept: fapta inculpatului minor O.C.I.,

care în

noaptea de 21 noiembrie 2007, în loc public, cu un

corp contondent a lovit partea vătămată N.I., cauzându-i leziuni ce au

necesitat 80 - 90 zile îngrijiri medicale, și care i-a pus viața în pericol,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

tentativă la omor, prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (

1) –

art. 175 alin. (1) lit. i) cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., având

în vedere starea de minorat a inculpatului de la momentul comiterii

infracțiunii.

La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere

criteriile generale prevăzută de art. 72 C. pen., gradul concret de pericol

social conturat de modalitățile și împrejurările comiterii faptei, respectiv

într-un loc public, prin folosirea unui obiect tăietor înțepător, de natura

importantă a relațiilor sociale încălcate, și nu în ultimul rând de urmările

importante produse,

partea vătămată a

necesitat 80 - 90 zile de îngrijiri medicale pentru

vindecarea

leziunilor, iar lipsa de substanță osoasă îi conferă o infirmitate fizică

permanentă cu invaliditate (scăderea capacității

de muncă), în procent de 25 %, precum și persoana inculpatului

care

este infractor primar, este neșcolarizat, cu un intelect redus și, potrivit

caracterizări lor depuse la dosar, a avut o

atitudine

corespunzătoare în societate înainte de comiterea faptei,

muncind pentru

câștigarea existenței pe la săteni, fiind liniștit și

neavând conflicte sau alte probleme cu membrii comunității, drept

pentru

care instanța a dat eficiență dispozițiile art. 74 alin. (1), lit. a) C. pen.

În ceea ce privește persoana inculpatului tribunalul a reținut și

concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, potrivit cărora

fapta a constituit o reacție impulsivă la provocare,

agravată la consum etanolic, pe fond de deficiență mintală ușoară

(Ql

- 63-65), fiind comisă cu diminuarea discernământului critic.

Totodată, instanța a avut în vedere și concluziile referatului

de evaluare psiho - socială întocmit de către

Serviciul de Probațiune

de pe lângă Tribunalul lași, potrivit cărora

minorul necesită o intervenție specializată, complexă axată pe:

- diagnosticarea psihiatrică și tratament corespunzător în vedere

îmbunătățirii stării sale psihice;

- includerea într-un program de control a agresivității și de reducere

a riscului de auto vătămare;

- conștientizarea cu privire la consecințele agresivități, cu accent pe

dezvoltarea empatiei față de victimele actelor de violență și susținerea

implicării în activități lucrative, care să-i confere un sentiment de

utilitate.

Inculpatul, prin apărător, a solicitat instanței să rețină în sarcina

sa starea de provocare, întrucât unul dintre prietenii părții vătămate l-ar fi

tăiat cu un cuțit.

Dar, așa cum s-a arătat la prezentarea situației de fapt și, ulterior,

la analiza materialului probator administrat în cauză, împrejurările învederate

de către inculpat nu au fost dovedite în cauză. Martorii F.G. și F.M., ce o

însoțeau pe

partea vătămată când a fost

lovită, au negat faptul că au avut vreo

altercație fizică cu inculpatul

în acel moment, declarând că inculpatul a venit din spatele lor și, prin

surprindere, a lovit partea vătămată cu baltagul. Ulterior, lovirii părții

vătămate cu baltagul,

inculpatul a fost agresat

de tinerii strânși în fața barului din comună

care au încercat să-i ia

obiectul tăios din mână, a se vedea în acest sens declarațiile martorilor S.I.,

F.M. și l.B., ultimul reușind să smulgă din mâna inculpatului baltagul. De

altfel, acești trei martorii au și fost cercetați în cauză pentru săvârșirea

infracțiunii de „lovire și alte violențe” împotriva inculpatului, dispunându-se

prin rechizitoriu neînceperea urmăriri penale, întrucât s-au aflat în legitimă

apărare.

Nu se poate reține că inculpatul a fost

provocat prin acțiunile

părții vătămate din bar, la

începutul incidentului, întrucât partea vătămată din greșeală a stropit cu bere

la deschiderea unei sticle pe inculpat, acesta din urmă, potrivit martorilor

oculari fiind cel care, pe fondul stării de ebrietate în care se afla, a

provocat scandal, determinând scoaterea sa din bar.

În ceea ce privește lovirea părții vătămate, se constată că

aceasta a fost premeditată, ținând cont că

inculpatul s-a înarmat în

acest scop, și s-a întors spre bar unde a avut

prima altercație cu partea vătămată. Este adevărat, că pe fondul unei

deficiențe mintale ușoare, ce a fost agravată de starea de ebrietate,

inculpatul a reacționat impulsiv la incidentul din bar, dar nu sunt întrunite,

în acest caz, condițiile provocării așa cum sunt definite de legea penală, mai

exact de art. 73 lit. b) C. pen. Față de cele arătate, instanța a constatat că

reeducarea, reinserția socială a inculpatului minor nu poate avea loc decât

prin stabilirea și, ulterior, aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu

executare efectivă în regim de detenție, dozată în funcție de circumstanțele

reale și personale menționate sub minimul special

al pedepsei, ca

urmare a reținerii dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. b)

Pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen., s-a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Referitor la măsura preventivă a arestării inculpatului, tribunalul a

constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive nu s-au

schimbat, ci dimpotrivă ele subzistă și impun în continuare privarea de

libertate a acestuia.

În baza dispozițiile art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea

specială, în folosul statului, de la inculpat a unui baltag, ce se află în

prezent, în custodia Postului de Poliție Stolniceni-Prăjescu, potrivit

procesului-verbal din 22 noiembrie 2007, aflat la dosar urm. penală.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că

inculpatul, prin declarația dată în fața instanței, a achiesat la plata

despăgubirilor materiale în sumă de 2500 lei solicitate de către partea civilă

N.I., drept pentru care instanța a analizat doar cererea acestei părți civile

de acordare a daunelor morale în sumă de 10.000 lei Ron.

Astfel, în cazul lezării relațiilor

sociale referitoare la dreptul la

integritate corporală și

sănătate, în timp ce prejudiciul patrimonial poate fi determinat și imediat

evaluat, constând în cheltuielile aferente serviciilor medicale precum și

medicației necesară vindecării, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se

poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu

consecințele, pe oricare plan, suferite de partea civilă, trebuie să aprecieze

o anumită sumă globală, care să compenseze suferința pricinuită prin acțiunile

fizice violente exercitate asupra sa. Astfel, este de reținut că această

cuantificare nu este supusă

unor criterii

legale de determinare. în acest caz, cuantumul daunelor

morale se

stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către

instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative

suferite de partea civilă în plan psihic, importanța valorilor lezate și

măsura

în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute

consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată

situația familială și socială a părții civile. Totodată, în

cuantificarea

prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate

condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare

prejudiciului moral efectiv produs părții civile.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală partea

vătămată N.I. a prezentat un traumatism cranio - cerebral

acut deschis, s-a impus intervenție neurochirurgicală, leziunile au

necesitat un număr important de necesită 80 - 90 zile de îngrijiri medicale

pentru vindecare și au fost de natură să-i pună în

primejdie viața, și cel mai important partea vătămată a rămas cu o

infirmitate

fizică permanentă cu invaliditate (scăderea capacității de muncă), în procent

de 25 %.

Față de cele arătate, tribunalul a constatat că, în cauză, există un

minim de argumente și indicii din care să rezulte măsura

afectării drepturilor nepatrimoniale prin

atingerea adusă integrității

corporale, de natură a duce la o evaluare

echitabilă a despăgubiri lor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral.

Sunt evidente consecințele negative suferite de partea civilă în plan

psihic, dată fiind vârsta tânără a acesteia, 22 de ani, leziunile ce i-au fost

provocate, faptul că acesta a trebuit să

suporte

o intervenție chirurgicală și un regim spitalicesc timp de 40

de zile,

și, nu în cele din urmă, dată fiind infirmitatea permanentă cu invaliditate, cu

repercusiuni de netăgăduit pe planul vieții sociale și familiale al părții

civile.

În consecință, tribunalul a apreciat că, alături de pedeapsa aplicată

inculpatului, suma globală de 2500 lei acordată părții civile, cu titlu de

daune morale, este necesară și echitabilă pentru acoperirea prejudiciului moral

suferit.

Cum, în sarcina inculpatului a fost reținută săvârșirea unei

fapte ilicite cauzatoare de prejudicii și în sarcina

unităților

spitalicești, instanța a dispus, în baza dispozițiile art. 14

și 346 C. proc. pen., raportat la art. 998art. 999 C. civ., și obligarea

acestuia și la plata sumelor solicitate de către Serviciul de Ambulanță lași,

Spitalul Clinic de Urgențe Prof. Dr. N.O. lași și de către Spitalul Municipal

Pașcani.

Inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor avansate de către

stat, în temeiul dispozițiile art. 191 alin. (1) C. proc. pen.

În termenul prevăzut de art. 363 C. proc. pen.,

sentința penală a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul

lași

și de inculpatul O.C.I. pentru motive de netemeinicie.

Parchetul de pe lângă Tribunalul lași a criticat hotărârea primei

instanțe prin prisma cuantumului deosebit de redus al

pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsă ce nu poate să-și atingă

scopul

astfel cum este definit potrivit art. 52 C. pen.

S-a susținut că instanța de fond a reținut în mod netemeinic în

favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit.

a) C. pen., lipsa antecedentelor penale, atitudinea

corespunzătoare în societate înainte de comiterea faptei, gradul de

instruire,

cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special, reținerea acestor

circumstanțe nefiind compatibilă cu condițiile

concrete de săvârșire a faptei, modalitatea deosebit de violentă de

agresare

a victimei, lovirea cu un baltag în zone vitale ale corpului, și consecințele

produse.

Criticile formulate de inculpat vizează modul deficitar de individualizare

a pedepsei prin ignorarea circumstanțelor personale, evoluție comportamentală

firească până în momentul săvârșirii faptei, lipsa de instruire, capacitate

intelectuală redusă -, și aplicarea unei pedepse excesive.

Prin decizia penală nr. 28/ M.F din 02 octombrie 2008 a Curții de Apel

lași, secția pentru cauze cu minori și familie, au fost respinse, ca nefondate,

ambele apeluri declarate în cauză.

S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut starea de arest a

inculpatului.

A fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 180 lei cheltuieli

judiciare către stat.

S-a reținut că instanța de fond, printr-o

atentă administrare a

probelor, a reținut în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedând la o justă încadrare în

drept a faptei comise.

În contextul împrejurărilor concrete în care s-a comis fapta, în mod

corect și în deplină concordanță cu materialul probator

administrat în cauză, prima instanță a reținut în sarcina inculpatului

săvârșirea

tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de

art. 20 raportat la art. 174art. 175 lit. i) C.

pen., cu aplicarea art. 99

Este în mod cert stabilit faptul că în noaptea de 21 noiembrie 2007 pe

fondul consumului de alcool, în urma unei altercații la barul din comună,

inculpatul a reacționat impulsiv, lovind partea vătămată N.I. cu un baltag,

cauzându-i un traumatism cranio - cerebral acut deschis, obiectivat prin plagă

cranio - cerebrală fronto - temporală stângă cu fractură cominutivă

fronto - temporală stângă, dilacerare temporară

stângă pentru, care

s-a intervenit neurochirurgical, leziuni ce au

necesitat pentru vindecare un număr de 80 - 90 de zile de îngrijiri medicale,

din

momentul producerii lor și au fost de

natură să-i pună în primejdie

viața.

La stabilirea tratamentului sancționator pentru comiterea infracțiunii

reținute, instanța de fond a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor

generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținând seama de gradul de pericol social

în concret al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost comisă și urmările

produse, valorile sociale lezate, precum și circumstanțele personale ale

inculpatului, atitudinea acestuia față de fapta

comisă, posibilitățile

reale de reeducare și reinserție socială.

În mod judicios prima instanță a apreciat ca având caracter atenuant

împrejurarea că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, cu o bună

conduită anterior săvârșirii faptei, precum

și

comportarea acestuia pe parcursul procesului penal.

În ceea ce privește persoana inculpatului, minor neșcolarizat, cu un

intelect redus, prestând diverse activități pe la săteni pentru a-și asigura

existența fără a crea conflicte cu membrii comunității, tribunalul a reținut și

concluziile raportului de

expertiză

medico-legală psihiatrică potrivit cărora fapta a constituit

o reacție

impulsivă la provocare, agravată la consum etanolic, pe fond de deficiență

mintală ușoară (QI-63-65), fiind comisă cu diminuarea discernământului critic.

Totodată, prima instanță a avut în vedere

și perspectivele de

reintegrare în societate ale

inculpatului conform referatului de evaluare întocmit de S.P. de pe lângă

Tribunalul lași, care prevede necesitatea unei intervenții specializate,

complexe, axată pe diagnosticarea psihiatrică și tratament corespunzător,

includerea într-un program de control a agresivității, conștientizarea cu

privire la consecințele agresivității și susținerea implicării în activități

lucrative care să îi confere un sentiment de utilitate.

În concluzie, în mod temeinic s-a redus pedeapsa sub minimul prevăzut

de lege. Însă nu se poate admite ca aceleași circumstanțe atenuante să conducă

instanța de apel spre o aplicare mai largă a efectelor lor în condițiile în

care față de judecata desfășurată în prima instanță, în apel nu au apărut

elemente noi care să conducă la o asemenea

concluzie.

Nu se poate face abstracție de

împrejurările concrete în care

infracțiunea

a fost comisă și de urmările produse, astfel încât să se

ajungă

la o diminuare ce nu are acoperire în realitate a gradului concret de pericol

social al faptei săvârșite.

Cum, pedeapsa trebuie să fie în același timp atât o măsură de

constrângere, cât și un mijloc de reeducare a inculpatului, în speță, scopul

prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins prin

aplicarea unei pedepse în cuantumul stabilit de prima instanță, de

2

(doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, fără a se impune o reducere sau o

agravare a răspunderii penale.

În acest context, instanța de fond a avut în vedere posibilitățile

reale de reeducare și reinserție socială ale inculpatului, de diminuare a

riscului încălcării repetate a relațiilor sociale ocrotite de lege, astfel

încât, raportat acestor împrejurări s-a procedat la o judicioasă

individualizare a pedepsei, criticile formulate sub acest aspect atât de

parchet, cât și de inculpat, nefiind fondate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel lași, invocând cazul de casare prevăzută de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., cu motivarea că afecțiunile deosebit de severe create

prin acțiunea violentă manifestată de către inculpat asupra sănătății și

integrității părții vătămate nu justifică clemența instanțelor de fond și apel,

care au reținut în favoarea inculpatului largi circumstanțe atenuante.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticii formulate și a cazului

de casare invocat, Curtea constată că recursul este nefondat.

Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține

seama de dispozițiile Părții generale ale Codului penal. de

limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol

social al faptei săvârșite, de persoana infractorului

și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În speță, inculpatul O.C.I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea

în stare de minoritate a unei infracțiuni

de

omor calificat sub forma tentativei prevăzută de art. 20

raportat la art. 174art.

175 lit. i) C. pen., cu aplicabilă

art. 99 C. pen., ceea ce înseamnă că pedeapsa ce urma a fi aplicată

inculpatului, în ipoteza stabilirii vinovăției acestuia se situa între 3 ani și

9 luni și 6 ani și 3 luni, ca

efect al

aplicării succesive a art. 109 alin. (1) și art. 21 alin. (2) C. pen.

Prima instanță a aplicat însă inculpatului o pedeapsă de 2 ani și 6

luni, situată sub minimul special sus-menționat, reținând

suplimentar în favoarea acestuia circumstanța

atenuantă judiciară

prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

Criticând cuantumul pedepsei stabilite de prima instanță și validate

implicit de instanța de apel, Parchetul pune practic în discuție circumstanțele

atenuante reținute în favoarea inculpatului,

singurele

care puteau conduce la o pedeapsă orientată obligatoriu

sub minimul

special.

În acest context, Curtea constată atât instanța de fond, cât și cea de

control judiciar au evaluat corespunzător circumstanțele

personale ale inculpatului, reținând nu doar împrejurarea

că acesta

este la primul conflict cu legea penală, ci și concluziile

referatului de evaluare întocmit de S.P. de pe lângă Tribunalul lași, precum și

cele ale raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de

Institutul de medicină legală lași.

A rezultat astfel că inculpatul a avut

discernământul diminuat

în raport cu fapta pentru care

este cercetat. în condițiile în care are o ușoară deficiență mintală, ceea ce

justifică neșcolarizarea sa și

nivelul

scăzut de educație (nu știe să scrie și să citească).

De asemenea, mediul familial al inculpatului a fost dezorganizat prin

decesul prematur al mamei sale în condițiile în care tatăl i-a părăsit pe

inculpat și cei doi frați ai săi cu mulți ani în

urmă, situație în care de creșterea și educarea sa se ocupa la data

comiterii

faptei o mătușă.

Pe de altă parte, din caracterizarea întocmită de primăria localității

în care inculpatul domiciliază, rezultă că de la data decesului mamei

inculpatul a încercat să-și câștige existența singur, muncind pe la diferiți

oameni din sat pentru sume modeste, chiar și pentru alimente; nu a avut

conflicte cu vecinii, cu

persoanele din sat

ori cu frații săi, fiind un tânăr liniștit și muncitor.

Problemele de ordin psihiatric ca și carențele afective și educaționale

justifică impulsurile agresive ale inculpatului, făcând

necesară pe viitor mai degrabă o intervenție specializată, complexă

în

direcțiile menționate în concluziile referatului de evaluare (și avute în

vedere de instanța de apel în motivarea soluției adoptate) decât o privare de

libertate de lungă durată, cu influențe

decisive

în reintegrarea în societate a inculpatului.

Fără îndoială că fapta pentru care inculpatul este cercetat are un grad

ridicat de pericol social, cu urmări dintre cele mai grave, însă pe de altă

parte nu se poate face abstracție de scopul general al pedepsei (reeducarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni) și de posibilitățile

mai mari de atingere a acestuia în situația în care, cum este și cazul în

speță, inculpatul era minor la data săvârșirii faptei, aflat încă într-un

proces de dezvoltare intelectuală și morală, pe fondul unor probleme

preexistente sau survenite ce țin de starea sa de

sănătate psihică

sau de ordin familial.

Prin urmare, Curtea apreciază ca fiind justificate circumstanțele

atenuante judiciare reținute în favoarea inculpatului, cu consecința reducerii

pedepsei sub minimul special, sens în care recursul parchetului este

neîntemeiat și urmează a fi respins, cu deducerea prevenției la zi, cheltuielile

judiciare rămânând în sarcina statului.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel lași, împotriva

deciziei penale nr. 28/ M.F. din 02 octombrie 2008 a Curții de Apel lași, secția

pentru cauze cu minori și familie, privind pe inculpatul O.C.I.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului

durata reținerii și

arestării preventive de la 06

decembrie 2007 la 10 decembrie 2008.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași, rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, se va

suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-05-25
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1913/2009
Asupra recursului de față; Prin sentința penală nr. 497 din 3 decembrie 2008, pronunțată în dosarul penal nr. 6587/118/2008, Tribunalul Constanța, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. a) și i) C. pen., art. 176 alin. (1)
ÎCCJ 2008-06-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2130/2008
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 79 din 11 martie 2008, Tribunalul Botoșani, secția penală, a condamnat pe inculpatul C.G., la 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârși
ÎCCJ 2008-03-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1122/2008
Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 39/ S din 29 ianuarie 2007, a Tribunalului Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 2453/62/2006, inculpatul P.C. a fost condam
ÎCCJ 2009-03-20
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1008/2009
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele; Prin Sentința penală nr. 661/ PI din 15 octombrie 2008, Tribunalul Timiș, secția penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din art. 2
ÎCCJ 2008-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1410/2008
Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 235 din 9 noiembrie 2007 a Tribunalului Brăila, secția penală, în baza art. 20 raportat la art. 174 cu referire la art. 175 lit. a) și e) și art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicabilă a
Sursă