ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2078/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 275/R din data de 27 aprilie 2010 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 4517/46/2010, a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată. În conformitate cu art. 29 alin. (5) din aceeași lege și art. 303 alin. (6) C. proc. pen., pe perioada soluționării excepției, judecarea cauzei care formează obiectul Dosarului nr. 451/46/2010 al Curții de Apel Pitești s-a suspendat. S-a înaintat Curții Constituționale actele menționate în art. 1 din Hotărârea nr. 3/2010 a Plenului Instanței.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele : La termenul de judecată din 27 aprilie 2010, recurentul, prin intermediul apărătorului, a formulat excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 385 1 alin. (2) din C. proc. pen. Autorul excepției a apreciat că aceste dispoziții încalcă prevederile art. 16 alin. (1), (2) și (3) din Constituția României, prin care se reglementează accesul la justiție și care statuează că „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei în termen rezonabil". În motivarea excepției, s-a arătat că dispozițiile art. 385 1 alin. (2) C. proc. pen., sunt neconstituționale, întrucât prevăd că încheierea prin care s-a respins excepția de necompetență teritorială nu poate fi atacată decât odată cu sentința sau decizia recurată.

Imposibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva acestei încheieri este de natură a tergiversa soluționarea cauzei și de a împiedica accesul la justiție pentru apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor legitime ale părților previzibilă în cazul admiterii unei căi de atac împotriva sentinței sau a deciziei pronunțate pe fond, fiind, atunci când se constată nerespectarea regulilor de competență materială, trimiterea spre rejudecare a cauzei la instanța considerată a fi competentă. În procedurile judiciare sunt reluate cu consecința depășirii termenului rezonabil de soluționare a unei cauze. Examinând admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea a constatat că nu există niciunul dintre cazurile de inadmisibilitate la care se referă dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată.

Astfel, dispoziția normativă criticată pentru neconstituționalitate este de aplicare în această cauză și este în vigoare. Anterior Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității acestui text de lege, dar nu a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 385 1 alin. (2) C. proc. pen. Pentru aceste considerente, și în conformitate cu disp. art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 385 1 alin. (2) C. proc. pen. În conformitate cu disp. art. 29 alin. (5) din aceeași lege și art. 303 alin. (6) C. proc. pen., pe perioada soluționării excepției, judecarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 451/46/2010 al Curții de Apel Pitești s-a suspendat.

Împotriva acestei încheieri inculpatul N.C.M., a formulat recurs criticând-o sub aspectul neaplicării dispozițiilor prev. de art. 303 alin. (6) C. proc. pen. La termenul de astăzi 26 mai 2010, acesta deși legal citat nu s-a prezentat la instanță. În cauză, recursul declarat de titularul căii de atac împotriva unei încheieri penale prin care s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată, apare ca inadmisibil, întrucât: Prin Decizia nr. 9 din data de 9 februarie 2009, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite s-a statuat că, încheierea instanței prin care s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și s-a dispus suspendarea judecății până la soluționarea excepției de neconstituționalitate nu este supusă căii de atac a recursului.

Astfel, dispozițiile Legii nr. 47/1992, republicată, ce reglementează procedura de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești, având caracterul de lege specială în raport cu prevederile C. proc. pen., are prioritate de interpretare și aplicare. Așadar, aplicând această regulă de interpretare asupra prevederilor mai sus arătate, rezultă că încheierea prin care se admite cererea de sesizare a Curții Constituționale și se dispune suspendarea judecății până la soluționarea excepției de neconstituționalitate nu este supusă căii de atac a recursului. Așa fiind, dispozițiile referitoare la recurs, pe care le conține alin. (6) al art. 303 C. proc.

pen., au o aplicabilitate restrânsă, privind doar situația inculpatului arestat și măsurile preventive de restrângere a libertății sale, asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, iar nu și însăși încheierea de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale și de suspendare a judecății până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, aspect sub care cauza este oricum supusă cenzurii, exercitată în acest caz printr-un control implicit din partea instanței de contencios constituțional. În consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul N.C.M., întrucât, după cum s-a menționat, încheierile prin care instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și a dispus suspendarea judecății până la soluționarea excepției de neconstituționalitate nu este supusă căii de atac a recursului.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul N.C.M. împotriva Încheierii nr. 275/R din data de 27 aprilie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 4517/46/2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2010.