ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 601/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 601/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie
2007 la Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, petentul
M.G. a solicitat suspendarea provizorie a executării deciziei civile nr. 1198 din
13 decembrie 2007, pronunțată de instanța menționată în Dosarul nr. 6831/51/2006.
Motivându-și cererea,
petentul a arătat că se impune suspendarea provizorie a hotărârii judecătorești
mai sus-menționate, până la soluționarea cererii de suspendare, în cadrul contestației
în anulare pe care a formulat-o, având în vedere prejudiciul imediat care se va
crea prin blocarea activității sale de executor judecătoresc, care presupune continuitate
și stabilitate.
Petentul a mai arătat
că există termene stabilite pentru activități de executare silită, a căror oprire
ar aduce prejudicii creditorilor din dosarele respective, aceleași consecințe înregistrându-se
și în cazul transferării dosarelor respective unui alt executor judecătoresc.
Prin încheierea civilă
nr. 343 din 20 decembrie 2007, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ
și fiscal, a respins cererea de suspendare provizorie.
Pentru a pronunța în sensul
arătat, instanța a avut în vedere că solicitarea de suspendare a fost întemeiată
pe dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., fără ca petentul să facă dovada
urgenței, care să justifice măsura suspendării provizorii.
Totodată, s-a reținut
că, prin decizia a cărei suspendare provizorie se solicită și care a fost atacată
cu contestație în anulare de către petent, nu s-a luat o măsură de excludere din
profesie a celui în cauză, hotărârea Comisiei Superioare de Disciplină a Uniunii
Naționale a Executorilor Judecătorești fiind casată, iar cauza trimisă comisiei
pentru judecarea fondului.
Împotriva încheierii pronunțate
de Curtea de Apel Timișoara a declarat recurs petentul M.G., solicitând admiterea
acestuia, modificarea încheierii atacate în sensul admiterii cererii sale de suspendare
provizorie a executării deciziei civile nr. 1198 din 13 decembrie 2007 până la soluționarea
cererii de suspendare formulată în cadrul contestației în anulare, având în vedere
prejudiciul imediat pe care îl încearcă prin blocarea activității de executor judecătoresc,
având termene stabilite pentru activități de executare silită, organizarea de licitații,
popriri, bunuri aflate în sechestru – toate acestea aducând prejudicii creditorilor
care nu își pot finaliza dosarele execuționale în curs de soluționare.
Recurentul a invocat și
consecințele eventualei admiteri a contestației sale, importanța stabilității exercitării
profesiei precum și pierderile materiale considerabile suferite.
În drept, a invocat dispozițiile
art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În prealabil, având în
vedere dispozițiile art. 137 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 20 și 28
din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte urmează a examina admisibilitatea recursului
și a se pronunța pe excepția inadmisibilității acestuia.
Astfel, potrivit dispozițiilor
art. 319
1
C. proc. civ., instanța poate suspenda executarea hotărârii
a cărei anulare se cere, sub condiția depunerii unei cauțiuni, dispozițiile
art. 403 alin. (3) și (4) aplicându-se corespunzător.
Conform prevederilor
art. 403 alin. (4), în cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței
poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a
executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță, iar această
încheiere nu este supusă niciunei căi de atac.
Cum recursul formulat
în cauză este o cale extraordinară de atac (potrivit prevederilor Titlului V C.
proc. civ.), exercitată împotriva încheierii nr. 343 din 20 decembrie 2007 a Curții
de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, cererea formulată
de M.G. este inadmisibilă, soluție ce conferă irelevanță juridică examinării motivelor
de recurs.
Prin urmare, Înalta Curte
va respinge recursul declarat în cauză în baza dispozițiilor art. 137, art. 312,
art. 403 alin. (4) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 20 și 28 din Legea
nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de M.G. împotriva încheierii civile nr. 343 din 20 decembrie 2007 a Curții de Apel
Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 februarie 2008.