ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4437/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări

sociale,

la data de 14 februarie 2011, reclamantul

B.E. a chemat în judecată Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor,

solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze decizia

de pensie nr. 121540 din data de 27 decembrie 2010, să dispună să i se mențină drepturile

de pensie stabilite prin decizia nr. 121540 din data de 17 aprilie 2008, să se plătească

diferența dintre pensia stabilită prin această decizie și decizia din data de 27

decembrie 2010, cu dobânda legală de la data de 1 ianuarie 2011 și până la repunerea

în plată a primei decizii.

Tribunalul Dolj,

prin sentința civilă nr. 5073 din 5 aprilie 2011, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Potrivit art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001 „Deciziile

comisiilor de pensii pot fi atacate în instanță potrivit Legii nr. 19/2000".

În materie de competență teritorială Legea nr. 19/2000 prevede în art. 156 și urm.:

„Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva Caselor teritoriale de pensii

se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială

își are domiciliul sau sediul pârâtul".

Potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000 „cererile îndreptate

împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte

cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau

sediul pârâtul".

S-a mai reținut că decizia de pensie a fost emisă de un

alt organ decât C.N.P.A.S. sau Casa teritorială de pensii, instanța competentă este

cea de la domiciliul pârâtului.

Astfel învestit, Tribunalul București, secția a VIII-a

conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 2700 din 21 martie

2012, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe,invocată din

oficiu, a declinat competența în favoarea Tribunalului Dolj și, constatând ivit

conflictul negativ de competență, a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție

în vederea soluționării conflictului.

În motivarea soluției sale, Tribunalul București a reținut

că, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, se pune problema legii

aplicabile referitoare la instanța competentă teritorial a o soluționa, dat fiind

că în timp au existat reglementări diferite.

Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice, în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj reglementează

din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate

împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii

sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul

sau reședința reclamantului.

Potrivit art. 156 prevederile prezentei legi se completează

cu dispozițiile C. proc. civ. și Legii nr. 304/2004.

Art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispozițiile

legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor

în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele în curs de judecată

la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate

de acele, potrivit alin. (2).

Legea nr. 263/2010, intrată în vigoare la data de 23 decembrie

2010 a abrogat Legea nr. 19/2000 și a modificat norma de competență reglementată

prin art. 156 din Legea nr. 19/2000.

În baza art. 158 și urm. C. proc. civ., raportat la

art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, competența revine Tribunalului Dolj în

circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, legal învestită cu

soluționarea conflictului negativ de competență ivit între două instanțe, care nu

se găsesc în circumscripția aceleiași curți de apel — în conformitate cu art. 22

alin. (3) C. proc. civ. — stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Dolj,

pentru considerentele

ce succed:

În stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze

prezenta cauză este necesar a se stabili care sunt dispozițiile legale aplicabile,

în raport de momentul introducerii acțiunii și nu de cel al emiterii deciziei de

recalculare a pensiei.

Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000,

în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că cererile

îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul,

celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

sau sediul pârâtul, însă prin noile reglementări, cuprinse în art. 196 lit. a) din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care au intrat în

vigoare la data de 1 ianuarie 2011, dispozițiile Legii nr. 19/2000 au fost abrogate

expres.

Prin urmare, la data sesizării instanței, respectiv 14

februarie 2011, erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, conform

cărora „(1) Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii

sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.

(2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei

rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul" .

Prevederile potrivit cărora instanța competentă este cea

în raza căreia se află domiciliul reclamantului reprezintă o derogare atât de la

dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, cât și de la cele ale dreptului

comun.

Trebuie precizat totodată că față de dispozițiile legii

vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, care

sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile

cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor

și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale căror

atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii

nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar

care privește o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010,

se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul

comun în materie, dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării

ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche,

precum și executărilor silite începute sub acea lege.

Față de considerentele expuse, având în vedere că reclamantul

B.E.G. are domiciliul în județul Dolj, competența soluționării acțiunii formulată

de acesta revine Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 14 iunie 2012.