ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3039/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 20 decembrie 2010,

reclamantul G.D.R. a solicitat amendarea pârâtei D.D.P., în calitate de președinte

al C.N.P.D.A.S., prin stabilirea unei amenzi pe fiecare zi de întârziere pentru

neexecutarea deciziei civile nr. 1160/R din 16 noiembrie 2010 a Curții de Apel Brașov,

secția de contencios administrativ și fiscal, precum și obligarea pârâtei la plata

de daune morale în sumă de 10.000 RON.

În motivarea cererii,

întemeiată pe dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004, reclamantul a susținut

că pârâta a refuzat în mod nejustificat să execute hotărârea judecătorească irevocabilă

pronunțată de instanța de contencios administrativ și fiscal, ceea ce a fost de

natură să-i producă daune morale.

Pârâta D.D.P. a depus

întâmpinare și a invocat excepția autorității de lucru judecat față de sentința

civilă nr. 647/CA din 10 iunie 2009 a Tribunalului Brașov, irevocabilă prin decizia

nr. 774/R din 10 noiembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, excepția lipsei calității

procesuale active a reclamantului și excepția necompetenței materiale, solicitând

declinarea competenței în favoarea Tribunalului Brașov.

Curtea de Apel Brașov,

secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat prin sentința nr. 29/F

din 18 februarie 2011, prin care a respins excepțiile invocate de pârâtă și a respins

acțiunea formulată de reclamant.

Hotărând astfel, instanța

de fond a constatat că este neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat,

nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 1201 C. civ. și art. 166 C. proc.

civ.

Excepția lipsei calității

procesuale active a reclamantului a fost respinsă față de dispozițiile art. 24 din

Legea nr. 554/2004, cu motivarea că acesta a fost parte în litigiul soluționat prin

hotărârea judecătorească irevocabilă pentru care s-a solicitat punerea în executare.

Instanța de fond a respins

și excepția necompetenței materiale în raport de obiectul cererii de chemare în

judecată și de prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei, acțiunea

reclamantului a fost respinsă, constatându-se că aceasta nu se încadrează în situațiile

prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004 pentru amendarea conducătorului autorității

publice acționate în judecată, întrucât prin decizia nr. 1160/R din 16 noiembrie

2010 a Curții de Apel Brașov a fost respinsă contestația în anulare formulată de

D.D.P. împotriva deciziei nr. 668/R din 26 august 2010 a aceleiași instanțe și nu

s-a dispus obligarea autorității publice de a face, de a elibera un act, o adeverință

sau un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs reclamantul G.D.R., solicitând casarea hotărârii ca nelegală și

netemeinică, iar pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recurentul a susținut

că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și este rezultatul interpretării

greșite a actului juridic dedus judecății, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea

greșită a legii.

În dezvoltarea cererii

de recurs, s-a arătat că, instanța de fond nu a analizat situația de fapt din dosar

și prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, hotărârea

pronunțată de instanța de contencios administrativ trebuie executată în termen de

cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

Prin cererea depusă la

23 mai 2011, recurentul a invocat excepția de ordine publică privind necompetența

materială a instanței de fond.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și de motivul de recurs invocat conform art. 304 pct. 3 C.

proc. civ. cu privire la încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe,

Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă

nr. 183/CC din 16 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială,

contencios administrativ, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul G.D.R.

împotriva pârâtului Președintele C.N.P.D.A.S.

Prin decizia civilă

nr. 668/R din 26 august 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ

și fiscal, a fost admis în parte recursul declarat de reclamantul R.G.D., a fost

modificată în tot sentința civilă nr. 183 din 16 iunie 2010, în sensul că, a fost

admisă în parte acțiunea formulată de reclamant și în consecință, s-a aplicat pârâtei

D.D.P., Președintele C.N.P.D.A.S. o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie

pe zi de întârziere pentru perioada 10 decembrie 2009 – 25 aprilie 2010 și a fost

obligată pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.000

RON.

Curtea de Apel Brașov,

secția de contencios administrativ și fiscal, a respins prin decizia nr. 1160/R

din 16 noiembrie 2010 contestația în anulare formulată de contestatoarea D.D.P.

împotriva deciziei civile nr. 668/R din 26 august 2010 și a obligat contestatoarea

să plătească suma de 100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, intimatului R.G.D.

În prezenta cauză, cererea

de chemare în judecată formulată de reclamantul G.D.R. are ca obiect aplicarea dispozițiilor

art. 24 din Legea nr. 554/2004 pentru neexecutarea deciziei civile nr. 1.160/R

din 16 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Conform dispozițiilor

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, atât sancțiunea amenzii, cât și despăgubirile

pentru întârziere prevăzute la art. 24 din aceeași lege se aplică și respectiv,

se acordă, de instanța de executare la cererea reclamantului.

Instanța de executare

este definită în art. 2 alin. (1) lit. ț) din Legea nr. 554/2004 ca fiind instanța

care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ.

În consecință, în procedura

de executare, reglementată în Capitolul III din Legea nr. 554/2004 pentru hotărârile

judecătorești irevocabile pronunțate în litigiile de contencios administrativ și

fiscal, cererea de executare se soluționează de instanța competentă să judece fondul

pricinii, indiferent dacă aceasta sau instanța de recurs, cu ocazia rejudecării

litigiului în fond, a stabilit obligația autorității publice să încheie, să înlocuiască

sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze

anumite operațiuni administrative.

Față de aceste prevederi

legale, se constată că, hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea competenței

materiale a Tribunalului, care a judecat fondul litigiului prin sentința civilă

nr. 183/CC din 16 iunie 2010.

Pentru considerentele

expuse, în baza dispozițiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. și art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul

R.G.D., va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare

la Tribunalul Brașov, secția de contencios administrativ.

Ca urmare a soluției dată

recursului prin admiterea excepției de procedură privind necompetența materială,

nu se mai impune examinarea criticilor formulate pe fondul pricinii și acestea vor

fi avute în vedere sub forma unor apărări de fond cu ocazia judecării pricinii de

Tribunalul Brașov.

De asemenea, instanța

de fond va stabili cadrul procesual al litigiului în raport de obiectul cererii

și de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 referitoare la obligația executării

judecătorești irevocabile pronunțate în materie de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de R.G.D. împotriva sentinței civile nr. 29/F din 18 februarie 2011 a Curții de

Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea atacată

și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Brașov, secția contencios

administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 mai 2011.