ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 28/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 19 decembrie 2006, reclamanta B.E. a solicitat anularea deciziei nr. 728 din 25 mai 2006 emisă de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de restituire în natură a cotei de 29,7% din imobilul situat în Municipiul Cluj-Napoca, strada Decebal, înscris în CF vechi nr. AA Cluj nr. top. XX, transcris în CF nr. BB Cluj nr. top. YY, reprezentând teren în suprafață de 254,23 m.p. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin decizia contestată i s-au acordat despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, prin convertirea titlurilor de valoare nominală pentru cota de 29,7% din imobilul preluat abuziv de către stat, deși imobilul poate fi restituit în natură, având destinația de parc auto.

Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat cerere de chemare în garanție a Serviciului Român de Informații, în calitate de entitate care a soluționat notificarea reclamantei în procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, precum și cerere de arătare a titularului dreptului, cu motivarea că, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, are calitate procesuală în litigiul referitor la dreptul de proprietate, conform art. 12 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 și art. 3 alin. (1) pct. 56 din H.G. nr. 208/2005. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 215 din 18 aprilie 2007, prin care a respins ca nefondate atât acțiunea reclamantei, cât și cererile pârâtei pentru chemarea în garanție și arătarea titularului dreptului.

Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că prin dispoziția nr. 39/2004 emisă de Serviciul Român de Informații i-au fost acordate reclamantei despăgubiri în echivalent în cuantum de 290.336.770 ROL, reprezentând contravaloarea cotei de 29,70% din terenul situat în Municipiul Cluj-Napoca, strada Decebal, iar prin decizia contestată în cauză, s-a procedat la convertirea în titlu de plată a titlurilor de valoare nominală nevalorificate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005. Instanța de fond a considerat că în procedura prevăzută de art. 29 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubiri, nu include verificarea legalității deciziei prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului.

În acest sens, s-a arătat că prevederea legală are caracter imperativ și comisia pârâtă nu are un drept de opțiune între a converti titlurile de valoare nominală și a verifica legalitatea actului de respingere a cererii de restituire în natură a imobilului. Cererea de chemare în garanție a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect, iar cererea de arătare a titularului dreptului a fost respinsă pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 64-66 C. proc. civ., cu motivarea că nu există un raport juridic între comisia pârâtă și Ministerul Finanțelor Publice în privința imobilului și cauza nu are ca obiect o acțiune reală imobiliară. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea hotărârii în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 C. proc.

civ., în sensul admiterii acțiunii și anulării deciziei nr. 728 din 25 mai 2006. Recurenta a susținut că instanța de fond s-a limitat la analizarea procedurii administrative de convertire a titlurilor de valoare nominală, cu omisiunea de a face aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (4) și art. 21 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, potrivit cărora, secretariatul comisiei intimate trebuia să verifice dacă imobilul în litigiu este restituibil în natură și în caz afirmativ, să emită decizie pentru restituirea bunului. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente.

Instanța de fond a constatat corect legalitatea deciziei nr. 728 din 25 mai 2006 emisă de intimata-pârâtă Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor după parcurgerea tuturor etapelor din procedura administrativă de convertire a titlurilor de valoare nominală deținute de către recurenta-reclamantă. În cadrul acestei proceduri, prevăzute în Titlul VII al Legii nr. 247/2005, au fost verificate informațiile din lista titularilor titlurilor de valoare nominală, dosarul transmis de Serviciul Român de Informații cu nr. 8972/CC cu privire la situația juridică actuală a imobilului notificat, stabilindu-se convertirea în titlu de despăgubiri a titlurilor de valoare nominală deținute de solicitant și nevalorificate.

Recurenta a susținut neîntemeiat că trebuia verificată legalitatea respingerii cererii de restituire în natură a imobilului, în condițiile în care nu a contestat în baza Legii nr. 10/2001 decizia de restituire în echivalent nr. 39 din 27 iulie 2004 emisă de Serviciul Român de Informații pentru acordarea de despăgubiri în cuantum de 290.336.770 ROL, reprezentând contravaloarea cotei de 29,70% din imobil și prin cererea înregistrată din 31 octombrie 2005 la secretariatul comisiei intimate a solicitat convertirea titlurilor de valoare nominală, titlurilor în titluri de despăgubiri, depunând originalul titlurilor nevalorificate.

În consecință, prin necontestarea în condițiile Legii nr. 10/2001 a deciziei de acordare a despăgubirii emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 și prin cererea expresă de convertire a titlurilor de valoare nominală, deținute și nevalorificate, recurenta-reclamantă și-a exprimat opțiunea pentru despăgubirile prin echivalent pentru cota de 29,70% din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Decebal. Decizia emisă în această situație de comisia intimată este conformă prevederilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, fiind respectată procedura de acordare a despăgubirilor în baza actelor administrative definitive la data intrării în vigoare a legii, așa cum este decizia de restituire în echivalent nr. 39 din 27 iulie 2004 emisă de Serviciul Român de Informații la notificarea recurentei-reclamante.

Analizând corect atât situația de fapt, cât și prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, instanța de fond a constatat în mod judicios că este lipsită de temei legal cererea recurentei-reclamante de restituire în natură a cotei–părți de 29,70% din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Decebal și că sunt neîntemeiate motivele invocate în acțiune privind nelegalitatea deciziei nr. 728 din 25 mai 2006. Față de considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.E. împotriva sentinței civile nr. 215 din 18 aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 ianuarie 2008.