ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3198/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3198/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 615 din 26 martie
2008, Tribunalul București a admis acțiunea formulată de reclamanții M.Z.,
T.E., V.F., V.P., V.G., Z.N. și a obligat pe pârâtul G.N.S. să lase
reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul teren situat
în București, str. S.G.A., sector 3, în suprafață de 3.700 mp.
A fost obligat
pârâtul la demolarea și ridicarea construcțiilor edificate pe terenul
proprietatea reclamanților, din București, str. S.G.A., sector 3, precum și la
plata către reclamanți a sumei de 11.945 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî
astfel, tribunalul a reținut că, prin titlul de proprietate nr. X emis de
Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate eliberat în baza
Hotărârii Comisiei Municipale nr. 890/2002, reclamanților li s-a reconstituit
dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4 ha și 88.000 mp, iar prin
procesul-verbal de punere în posesie din data de 17 decembrie 2002 au fost puși
în posesie asupra suprafeței de 0,37 ha situată în București, str. S.G.A.,
sector 3.
Tribunalul a
constatat că, din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de
către expert N.Ș.D., rezultă că terenul revendicat are o suprafață de 3.798,44
mp, se suprapune peste suprafața de teren ocupată de pârât, iar din concluziile
raportului de expertiză întocmit de expert O.C. rezultă că pe această suprafață
de teren există construcții edificate după anul 1990, reprezentate de hale de
producție.
Având în vedere că
pârâtul ocupă suprafața de teren proprietatea reclamanților, că acesta nu a
putut face dovada că folosește terenul în baza unui titlu, tribunalul văzând
dispozițiile art. 480 C. civ., potrivit cu care proprietarul are dreptul a se
bucura și dispune de bunul său în mod exclusiv și absolut, în limitele
determinate de lege, reclamanții neavând posibilitatea de a se bucura de
prerogativele proprietății, a obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină
proprietate și liniștită posesie terenul în litigiu.
Totodată, pârâtul a
fost obligat la demolarea și ridicarea construcțiilor edificate pe terenul
proprietatea reclamanților, acesta recunoscând prin întâmpinare că nu a avut
acceptul proprietarilor pentru a edifica halele de producție.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat apel pârâtul G.N.S.
În cursul judecării
apelului, pârâtul a solicitat suspendarea judecății cauzei până la soluționarea
irevocabilă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 4639/301/2008 aflat pe
rolul Judecătoriei sectorului 3 București, ce are ca obiect uzucapiune și
accesiune privind imobilul în litigiu.
Prin încheierea
pronunțată la data de 22 ianuarie 2009 în Dosarul nr. 3731/3/2008, Curtea de
Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, a
dispus suspendarea judecării apelului declarat de pârâtul G.N.S. împotriva
Sentinței civile nr. 615 din 26 martie 2008 a Tribunalului București, până la
soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 4639/301/2008 aflat pe rolul
Judecătoriei sectorului 3 București, apreciind că sunt îndeplinite cerințele
prevăzute de art. 244 pct. 1 C. proc. civ.
Împotriva acestei
hotărâri au declarat recurs reclamanții Z.N., V.G., M.Z., V.P., V.F. și T.E.,
indicând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea
motivelor de recurs, recurenții au făcut o prezentare a situației de fapt și au
arătat că măsura suspendării cauzei contravine prevederilor Protocolului nr. 1
Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 17 din Carta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Recurenții au invocat
prioritatea reglementărilor internaționale față de prevederile naționale,
potrivit art. 20 alin. (2) din Constituția României, precizând că sunt singurii
care dețin în patrimoniu un „bun” în înțelesul art. 1 din primul Protocol
adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Totodată, recurenții
au arătat că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului de
proprietate este principiul securității raporturilor juridice și că au fost
lipsiți de atributele dreptului de proprietate o perioadă lungă de timp, în
condițiile în care intimatul-pârât nu a făcut dovada existenței vreunui titlu
de proprietate.
Au mai susținut
recurenții că promovarea acțiunii de uzucapiune reprezintă un abuz de drept și
are caracter șicanatoriu, fiind de natură să tergiverseze posibilitățile
acestora de valorificare a dreptului de proprietate asupra terenului.
Astfel, recurenții au
apreciat că promovarea acțiunii în baza căreia s-a solicitat suspendarea
trebuie privită prin prisma scopului urmărit de pârât, care este unul ilegal,
ilicit, încalcă ordinea publică, pârâtul urmărind să ocupe terenul în litigiu
fără a avea vreun drept și vreo calitate.
În plus, recurenții
au arătat că nu există identitate între terenul ce face obiectul acțiunii de
uzucapiune, care este situat la nr. poștal X și terenul ce formează obiectul
acțiunii în revendicare, ce se află la nr. poștal Y - Z.
Recursul este nul,
pentru considerentele la care ne vom referi în continuare.
Conform art. 302
1
lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de
nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,
mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se
motivează, conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de
recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs sunt prevăzute
limitativ în art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc.
civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu
excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine
publică.
A motiva recursul
înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia
dintre motivele prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă
parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de
judecată al instanței care a pronunțat hotărârea atacată, raportat la motivul
de recurs invocat.
Față de faptul că nu
constituie motiv de recurs orice nemulțumire a părții cu privire la soluția
pronunțată, instanța de recurs poate examina numai criticile privitoare la
hotărârea atacată care fac posibilă încadrarea în art. 304 C. proc. civ.
Or, în speță, nu
numai că recurenții nu s-au conformat exigențelor art. 302
1
alin.
(1) lit. c) C. proc. civ., neindicând, decât formal, motivele de nelegalitate
prevăzute de pct. 8 și 9 ale art. 304 C. proc. civ., pe care își întemeiază
recursul, dar nu au formulat nici critici care să poată fi încadrate, din
oficiu, în vreunul dintre cazurile de casare sau modificare prevăzute de art.
304 C. proc. civ.
Astfel, în cuprinsul
cererii de recurs deduse judecății, nu se regăsesc veritabile critici ale
încheierii pronunțate în apel, care face obiectul recursului și nici nu se
arată în ce constă nelegalitatea acesteia față de textele de lege invocate în
recurs, prin raportare la soluția de suspendare a judecății, în temeiul
dispozițiilor art. 244 pct. 1 C. proc. civ., pronunțată în apel.
Modalitatea de
motivare a recursului adoptată de către recurenți constă, practic, într-o
înșiruire de afirmații, care, nefiind structurate din punct de vedere juridic,
sunt imposibil de încadrat în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute
de art. 304 C. proc. civ., pentru exercitarea controlului judiciar în recurs.
Or, condiția legală a
dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate
instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de
art. 304 C. proc. civ.
Față de cele expuse
mai sus, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul
declarat de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
declarat de reclamanții Z.N., V.G., M.Z., V.P., V.F. și T.E. împotriva
încheierii din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. 3731/3/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 mai 2012.
Procesat de GGC - AS