ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3262/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă,

pronunțată la data de

18 aprilie 2000, în Dosarul nr. 132/2000, Tribunalul Vrancea a admis acțiunea formulată

de reclamanta

SC D.I. LTD

împotriva

pârâtei SC I. SA pe care a obligat-o să plătească reclamantei suma de 49.400 RON,

reprezentând echivalentul sumei de 52.317 DM la cursul bancar din data de 23 februarie

2000, cu titlu de preț pentru produsele livrate și suma de 59.65 RON, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Spre a hotărî astfel,

prima instanță a reținut că din facturile depuse la dosar în probațiune rezultă

că reclamanta a livrat pârâtei la data de 14 mai 1999 rășină melaminouree formaldehidică

și întăritor pentru adezivi cu rășină uree în valoare de 52.317 DM și că pârâta,

deși avea obligația să achite prețul acestor produse până la data de 20 iunie 1999

nu a îndeplinit această obligație cu toate că a fost notificată, susținând, prin

întâmpinare, că produsele nu au fost corespunzătoare, dar recunoscând la interogatoriu

că nu a încunoștiințat-o pe reclamantă despre aceasta și că se află în procedura

de reorganizare judiciară, deși nu s-a pronunțat nicio hotărâre pentru declanșarea

procedurii reorganizării judiciare și a falimentului în ce o privește.

Secția comercială și de

contencios administrativ a

Curții de Apel Galați, prin decizia civilă

nr. 478,

pronunțată la data de

28 iunie 2000, în Dosarul nr. 909/2000, a admis apelul declarat de

pârâtă împotriva sentinței Tribunalului pe care a desființat-o și a trimis cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța această

decizie, instanța de apel a reținut că nu sunt motivate concluziile instanței de

fond pentru a se verifica soluția pronunțată; că nu s-a realizat analizarea probelor

din perspectiva susținerilor pârâtei referitoare la calitatea necorespunzătoare

a produselor; că nu s-a așteptat răspunsul reclamantei la întâmpinare; că, deși

se reține reorganizarea judiciară, se ajunge la o concluzie contrară acestei rețineri;

că dreptul la apărare al pârâtei a fost nesocotit și că, în conformitate cu

art. 130 alin. (2) C. proc. civ., soluția este nelegală.

Împotriva menționatei

decizii a formulat recurs intimata – reclamantă, invocând în drept dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului

s-a arătat, în esență, că decizia atacată este nelegală, având în vedere că prima

instanță a soluționat cauza în fond, apreciindu-se că, față de considerentele sentinței

apelate, sunt eronate concluziile instanței de apel referitoare la nemotivarea sentinței,

neanalizarea reorganizării juridice a pârâtei și nejustificate cele privind încălcarea

art. 130 alin. (2) C. proc. civ. pentru că Tribunalul nu a așteptat răspunsul reclamantei

la întâmpinare.

Recursul este fondat.

Astfel, potrivit art.

297 alin. (1) C. proc. civ., în redactarea în vigoare la data pronunțării deciziei

atacate, în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat

procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții

care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și

va trimite cauza spre rejudecare.

Este de observat că ipotezele

prevăzute de precitatul text legal nu se regăsesc în speță, întrucât tribunalul

a soluționat cauza în fond cu legala citare a părților și că instanța de apel, fără

a identifica în mod concret motivul de nulitate al sentinței tribunalului, a desființat

această hotărâre și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

Așa fiind, se constată

că instanța de apel a încălcat prevederile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., aspect

ce induce incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente,

în temeiul art. 312 alin. (1) teza 1 alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. proc.

civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia atacată și va

trimite cauza

spre rejudecare instanței de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanta SC D.I. LTD București împotriva deciziei nr. 478 din 28 iunie

2000 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 octombrie 2011.