ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.12.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5683/2010

HOTĂRÂRE
16.12.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5683/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 111 din 03 septembrie

2010, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a respins cererea de suspendare a executării deciziei de impunere

din 10 iunie 2010 formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Economiei și Finanțelor prin D.G.F.P. Târgu Mureș și a dispus restituirea

cauțiunii în cuantum de 15.000 RON.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile

cumulative impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării

actului administrativ atacat, și anume cazul bine justificat și prevenirea unei

pagube iminente.

Astfel, referitor la existența

unui caz bine justificat, reclamanta a invocat interpretarea eronată a unor dispoziții

legale privind modalitatea de calcul a autorității pârâte în ceea ce privește impozitul

pe profit și T.V.A, fără a face dovada din care să rezulte existența unei îndoieli

serioase asupra legalității actului administrativ atacat.

În ceea ce privește îndeplinirea

condiției prevenirii unei pagube iminente, de asemenea, reclamanta nu a produs dovezi,

ci s-a rezumat prin a susține doar că indisponibilizarea sumei în litigiu ar conduce

la crearea unui prejudiciu în patrimoniul acesteia prin imposibilitatea efectuării

unor plăți privind ratele curente la bănci, salarii și alte cheltuieli.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs SC A. SRL, criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât a

fost pronunțată cu greșita aplicare a Legii nr. 554/2004, art. 14. Susține recurenta

că în mod eronat instanța fondului a precizat că aceasta ar fi invocat interpretarea

eronată a prevederilor legale când de fapt s-a contestat actul administrativ, indicându-se

în mod corect motivele de nelegalitate.

De asemenea, și privitor

la paguba iminentă, greșit s-a interpretat că ar fi o simplă susținere a recurentei-reclamante,

atâta vreme cât executarea sumei de bani ar putea provoca prejudicii ireversibile

și chiar încetarea activității recurentei-reclamante.

Recursul este nefondat

și va fi respins.

Examinând actele dosarului

și dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție

reține următoarele:

Recurenta-reclamantă a

solicitat suspendarea executării actului administrativ fiscal, decizia de impunere

prin care s-au stabilit în sarcina societății obligații fiscale în cuantum de 1.326.202

RON.

Art.14 din Legea nr. 554/2004

prevede că în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente,

persoana vătămată poate să ceară instanței competente suspendarea executării actului

administrativ, până la pronunțarea instanței de fond.

Prin urmare, textul de

lege mai sus invocat prevede două condiții cumulative pentru a se dispune această

măsură provizorie – cazul bine justificat și paguba iminentă. Suspendarea executării

actului administrativ unilateral apare, deci, ca o excepție de la regula executării

din oficiu, cele două condiții trebuind a fi dovedite de reclamantă.

Astfel, cazul bine justificat

se poate reține doar dacă din împrejurările pricinii rezultă o îndoială puternică

asupra prezumției de legalitate a actului administrativ.

Decizia în litigiu nu

poate fi suspectată de o îndoială serioasă privind legalitatea pe o cercetare sumară

a aparenței de drept, ea fiind un titlu de creanță care este executorie de drept.

În ceea ce privește paguba

iminentă, măsura suspendării nu se justifică nici pe acest aspect, întrucât doar

cuantumul mare al sumei stabilite în sarcina recurentei-reclamante, nu este suficient

ca argument, pentru a fi considerată îndeplinită condiția prevenirii pagubei iminente.

Așa fiind, Înalta Curte

de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv

pentru care se va respinge recursul declarat de SC A. SRL, ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de SC A. SRL împotriva sentinței nr. 111 din 03 septembrie 2010 a Curții de Apel

Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 16 decembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2714/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 21 din data de 27 ianuarie 2011, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins
ÎCCJ 2011-02-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 761/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 59 din 22 martie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată
ÎCCJ 2011-05-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2463/2011
. 554/2004, și pe cale de consecință, măsura cu caracter excepțional a suspendării executării actelor administrative contestate nu se justifică. În ceea ce privește condiția cazului bine justificat, Curtea a reținut că motivele de nelegalit
ÎCCJ 2011-02-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința civilă nr. 110 din 10 august 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ
ÎCCJ 2010-10-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4377/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Judecata în fața instanței de fond a. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 10 februarie 2010 pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș
Sursă