ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3906/2009

Asupra contestației în anulare de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 24/F din 13 februarie 2009, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul B.O. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă în Dosarul nr. 318/P/2008 din 15 septembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. S-au reținut următoarele: Petiționarul a solicitat efectuarea urmăririi penale cu privire la intimații judecători C.A.M. și M.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, nedenunțarea unor infracțiuni și favorizarea infractorului. S-a susținut că Dosarul nr. 3371/113/2007, judecătorii menționați au interpretat greșit probele administrate, cu știință, favorizând pe numitul B.M.

pentru infracțiunile de denunțare calomnioasă, insultă, calomnie și uzurpare de calități oficiale și nu au denunțat faptele comise de acesta. Actele premergătoare efectuate de procuror nu au stabilit existența infracțiunilor reclamate. În cauza ce a format obiectul Dosarului nr. 3371/113/2007, petiționarul B.O. a contestat decizia de desfacere a contractului de muncă prin concedierea emisă de SC S. SRL Brăila, solicitând anularea acestuia. Prin Sentința civilă nr. 466 din 30 mai 2008, intimații judecători au respins contestația ca nefondată, iar sentința a rămas definitivă prin respingerea recursului petiționarului de Curtea de Apel Galați, prin Decizia civilă nr. 79/R din 20 ianuarie 2009. S-a apreciat de procuror că în cauză nu s-a comis o infracțiune, intimații acționând în conformitate cu legea și cu probele cauzei.

Plângerea petiționarului formulată în condițiile art. 275 - 278 C. proc. pen. a fost respinsă ca nefondată de procurorul ierarhic superior, prin rezoluția nr. 1073/11/2 din 3 noiembrie 2008. În termen legal, petentul s-a adresat, conform art. 278 1 C. proc. pen., Curții de Apel Galați, solicitând desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. Curtea de apel, prin sentința atacată, a respins ca nefondată plângerea, constatând că în cauză nu s-a comis o infracțiune, intimații acționând în conformitate cu legea și probele dosarului. Recursul declarat de petiționar a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 1380 din 13 aprilie 2009, pronunțată de secția penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva Deciziei nr. 1380 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a formulat contestație în anulare petiționarul care a invocat temei disp. art. 386 lit. e) C. proc. pen. A susținut că la termenul din 13 aprilie 2009, cele două inculpate, nu au fost ascultate, iar ascultarea era obligatorie conform art. 385 14 alin. (1 1 ) C. proc. pen. și în plus minuta deciziei nu respectă dispozițiile art. 357 C. proc. pen. Contestația în anulare este inadmisibilă. Obiectul cauzei de față îl constituie plângerea formulată în fața judecătorului împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, întemeiată pe disp. art. 278 1 C. proc. pen. Părțile într-o atare procedură cu calitatea de petenți și făptuitori și, nicidecum de inculpați iar dispozițiile art. 385 14 alin. (1 1 ) C. proc.

pen., obligă instanța cu ocazia judecării recursului să procedeze la audierea inculpatului, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanțele de fond și apel, precum și atunci când aceste instanțe nu au pronunțat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare. Obligația prevăzută în art. 385 14 alin. (1 1 ) C. proc. pen. nu își găsește aplicare în cauza de față și nu poate constitui motiv de admitere a contestației în anulare. Referitor la cel de-al doilea motiv, acela că minuta deciziei nu cuprinde mențiunile prev. în art. 357 C. proc. pen., el nu este prevăzut printre cazurile pentru care se poate formula contestație în anulare. Așa fiind Înalta Curte, constatând că cererea formulată de petentul B.O., este inadmisibilă, urmează să o respingă.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.O. împotriva Deciziei penale nr. 1380 din 13 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 24 noiembrie 2009.