ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2079/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal la data de 06 iulie 2010, reclamanta V.E. în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a solicitat obligarea pârâtului să analizeze în Comisie Dosarul nr. 13960/2004, să propună Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 preschimbarea certificatului doveditor conform Legii nr. 341/2004, să semneze și să ștampileze certificatul doveditor.

Pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu a propus Comisiei Parlamentare dosarul numitului V.A. Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei procedurii administrative prealabile, excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția inadmisibilității acțiunii, iar în subsidiar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

2. Hotărârea Curții de Apel Prin sentința nr. 3716 din 25 mai 2011 a Curții de Apel București au fost respinse excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei procedurii administrative prealabile, excepția prescripției și excepția inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, ca neîntemeiate. Instanța a respins, de asemenea, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, ca neîntemeiată și, pe fondul cererii a respins acțiunea formulată de reclamanta V.E. în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta V.E. a solicitat instanței să oblige pârâții, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, să soluționeze cererea soțului său V.A., ce formează obiectul dosarului nr. 13960, prin care s-a solicitat preschimbarea certificatului de revoluționar conform Legii nr. 341/2004. Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că soțul reclamantei, V.A., a depus cerere la autoritatea pârâtă la data de 9 noiembrie 2004 și la data de 01 februarie 2010 V.A. a decedat, iar reclamanta împreună cu fiica sa se află în procedura succesorală, pentru obținerea certificatului de moștenitor.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârât și motivată pe aspectul că reclamanta nu a dovedit transmiterea calității procesuale active pe cale legală instanța a reținut că este neîntemeiată. Din actele aflate la dosarul cauzei, cu referire la „adeverința” eliberată de Comisia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în temeiul Legii nr. 42/1990 și la Brevetul acordat prin Decretul Prezidențial nr. 37 din 26 februarie 2000 a rezultat că V.A. a fost declarat, „Luptător remarcat prin fapte deosebite”. Art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004 recunoaște titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite pentru care legea prevede la art. 4 alin. (4) o indemnizație lunară reparatorie pentru revoluționarii care au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 5 1 din lege prevede că sumele reprezentând indemnizația reparatorie și/sau indemnizația lunară rămase neîncasate, de către titularul decedat pentru luna în care a avut loc decesul și, după caz, cele cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor …/./ în condițiile dreptului comun”. Soțul reclamantei, V.A. a avut venituri din asigurări sociale întrucât a fost o persoană cu handicap, iar această situație îi conferă soției revoluționarului decedat calitate procesuală să continue demersul soțului în vederea preschimbării certificatului de revoluționar. Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârât, cu referire la procedura prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, instanța de fond a constatat că reclamanta s-a adresat Comisiei Parlamentare, dar memoriul acesteia nu a fost soluționat, motiv pentru care instanța a constatat că excepția invocată este neîntemeiată.

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune invocată și motivată de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în raport de art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, instanța a constatat că este, de asemenea, neîntemeiată. Soțul reclamantei în calitate de revoluționar a depus dosarul pentru preschimbarea certificatului doveditor conform Legii nr. 341/2004 în anul 2004, iar Comisia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 avea obligația să analizeze și să soluționeze cererea revoluționarului V.A. până la data de 30 aprilie 2010. Instanța de fond a constatat că acțiunea de față a fost introdusă la data de 6 iulie 2010, în termenul de 6 luni reglementat de art. 11 alin. (1), lit. c), teza finală din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, motivată pe aspectul că reclamanta nu a formulat reclamație administrativă la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 pentru considerentele reținute la analizarea excepției lipsei procedurii administrative prealabile, instanța de fond a reținut că excepția este, de asemenea, neîntemeiată. Pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe motiv că pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu a propus comisiei acordarea avizului necesar pentru preschimbarea certificatului. Instanța a constatat că excepția este neîntemeiată, în raport de împrejurarea că reclamanta a menționat că s-a adresat Comisiei Parlamentare în luna august 2010, conform art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, iar comisia nu a oferit un răspuns reclamantei.

Pe fondul cauzei, se reține că pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a fost învestit de către revoluționarul V.A. cu o cerere de preschimbare certificat de revoluționar, conform Legii nr. 341/2004, cerere care, împreună cu documentele justificative anexate, a format obiectul dosarului nr. 13960 din 9 noiembrie 2004. Din procesul-verbal încheiat la 6 august 2007 la sediul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 de către Asociația Luptătorilor în Revoluția din Decembrie 1989 Caraș-Severin și Comisia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, înregistrat sub nr. 18/6319 din 8 august 2007 a rezultat că revoluționarul V.A.

a avut dosarul complet și cererea acestuia a fost validată de Comisia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 pentru a fi inclusă pe lista de transmitere la Comisia Parlamentară în vederea avizării sub condiția verificării legalității de către ceilalți membrii ai comisiei. În afara acestor înscrisuri, la dosar nu există dovezi în sensul că dosarul revoluționarului V.A. ar fi fost analizat ulterior datei de 8 august 2007 și validat pentru a fi transmis Comisiei Parlamentare. Mai mult Comisia Parlamentară a menționat că nu a fost învestită cu dosarul revoluționarului V.A. pentru analiză și avizare. Din prevederile Legii nr. 341/2004 nu rezultă că preschimbarea certificatului de revoluționar se poate realiza și după decesul revoluționarului.

Art. 45 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 566/1966 prevede că se poate înmâna certificatul de revoluționar doar beneficiarului, fiind permisă înmânarea certificatului urmașului doar în cazul revoluționarului cu titlu erou-martir, iar în speță nu este vorba despre acest titlu de revoluționar. Instanța a apreciat că, în situația în care solicitarea de preschimbare certificat făcută de revoluționar nu a fost analizată și nu s-a finalizat cu admiterea cererii și emiterea noului certificat conform Legii nr. 341/2004, pe timpul vieții revoluționarului, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu mai poate analiza cererea în cazul intervenirii decesului revoluționarului.

Cazul de excepție prevăzut de lege și anume pentru revoluționarii cu titlu de erou martir (art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 341/2004 este diferit față de celelalte situații prevăzute de lege, întrucât solicitarea de preschimbare certificat în acest caz este inițiată de la început de moștenitori ori de către soțul supraviețuitor. În celelalte cazuri demersul este întreprins de revoluționar, iar certificatul preschimbat se eliberează doar revoluționarului. 3. Recursul declarat de V.E. Recurenta a criticat hotărârea instanței de fond ca nelegală și netemeinică, arătând că prevederea din H.G. nr. 566/1996 este caducă, fiind nulă de drept la data intrării în vigoare a Legii nr. 341/2004.

Recurenta a arătat că dispozițiile art. 5 1 din Legea nr. 341/2004 au fost introduse prin Legea nr. 347/2006 și au avut drept scop clarificarea acestor prevederi, în sensul dacă titularul are dreptul la preschimbarea certificatului doveditor după intervenirea decesului și mai ales dacă are dreptul la plata indemnizației reparatorii și pe ce perioadă. Recurenta a precizat că prevederile art. 45 din H.G. nr. 566/1996, care dispuneau că certificatul se eliberează doar titularului, cu excepția eroilor martiri, nu îi este opozabilă deoarece apreciază că aceste dispoziții sunt lovite de nulitate odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 341/2004 și este contrară art. 5 1 din Legea nr. 341/2004. II.

Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează: Instanța de control judiciar, analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că criticile formulate de recurentă nu sunt fondate și vor fi înlăturate ca atare.

Dispozițiile art. 5 1 din Legea nr. 341/2004 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 347/2006, invocate de recurentă ca fiind aplicabile în speța dedusă judecății prevăd faptul că sumele reprezentând indemnizația reparatorie și/sau indemnizația lunară rămase neîncasate de către titularul decedat pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, cele cuvenite și neachitate până la deces se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Or, în cazul dedus judecății nu sunt aplicabile aceste dispoziții, întrucât obiectul litigiului nu privește indemnizația de revoluționar, care acordă calitate părții solicitante, dacă este soțul supraviețuitor al beneficiarului indemnizației, ci este vorba de calitatea de titular al dreptului de a solicita eliberarea certificatului doveditor preschimbat al certificatului de revoluționar, deci este vorba de o cu totul altă situație juridică nefiind posibilă o interpretare prin analogie, care să conducă la situația din materia dedusă judecății. Înalta Curte a constatat că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale și constatând că nu au fost invocate motive de casare sau modificare a sentinței atacate, sentința instanței de fond va fi menținută ca legală și temeinică.

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de V.E. împotriva sentinței nr. 3716 din 25 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2012.