ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4058/2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4058/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

instanței de fond.

Prin cererea adresată Tribunalului Covasna,

reclamanta P.R.C. Târgu Secuiesc a formulat plângere împotriva Deciziei nr.

1389/2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care

au aparținut cultelor religioase din România, solicitând anularea deciziei,

restituirea imobilelor situate în Târgu Secuiesc CF nr. a, nr. top. X și CF nr.

b, nr. top. Y, Z, compuse din construcții și teren aferent, imobile care au

fost preluate și trecute în mod abuziv pe numele Statului Român, cu titlul de

naționalizare.

Tribunalul Covasna,

prin Sentința civilă nr. 1379 din 27 noiembrie 2007, a admis excepția de

necompetență materială invocată de pârâtă și a declinat competența de

soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Brașov, având în vedere că

pârâta este o autoritate centrală, iar potrivit art. 10 teza a II-a din Legea

nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C. proc. civ., în acest caz litigiile în materia

contenciosului administrativ se soluționează în primă instanță de Curtea de

Apel.

Cauza a fost

înregistrată sub nr. 118/64/2008.

În motivarea cererii

reclamantei se arată că cele două imobile au fost proprietatea Arhiepiscopiei

Romano-Catolice Alba Iulia și date în administrarea Bisericii Catolice din

Târgu Secuiesc, dar au fost preluate în mod abuziv de către Statul Român.

Biserica

Romano-Catolică după anul 1990 a solicitat de nenumărate ori retrocedarea

acestor bunuri imobile și au fost depuse mai multe cereri la diferite organe

precum și la Comisia Specială de Retrocedare.

de fond.

Prin Sentința nr.

145/F din 13 noiembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția contencios

administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea reclamantei, a fost anulată

Decizia nr. 1389 din 17 iulie 2007 emisă de pârâtă, a fost obligată pârâta

Comisia Specială de Retrocedare la emiterea unei noi hotărâri prin care să

restituie reclamantei imobilele situate în municipiul Târgu Secuiesc, înscrise

în CF nr. b Târgu Secuiesc, nr. top. Y și Z, compus din construcții și teren

aferent în suprafață de 1187 mp, identificate prin Raportul de expertiză

judiciară topografică nr. 425514/2009, întocmit de expertul tehnic judiciar

L.M., în condițiile art. 1 din O.U.G. nr. 94/2004, cu achitarea de către

reclamantă a contravalorii construcțiilor ulterioare preluării abuzive a

imobilelor identificate în expertiză; precum și obligarea pârâtei la achitarea

sumei de 4.800 RON, cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 1389/2007,

cererea reclamantei de retrocedare a bunurilor imobile situate pe raza orașului

Târgu Secuiesc, a fost respinsă ca tardivă.

Inițial, reclamanta a

solicitat instanței să dispună restituirea imobilelor situate în Târgu Secuiesc

cuprinse în CF nr. a, nr. top. X, însă prin Adresa din 22 martie 2006

Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a comunicat Comisiei Speciale de

Retrocedare că imobilul revendicat prin Cererea nr. 1131/2003 este evidențiat

în CF nr. a Târgu Secuiesc, nr. top. X.

Prin Adresa nr. 8009

din 19 octombrie 2005, Primăria municipiului Târgu Secuiesc a comunicat pârâtei

Comisia Specială de Retrocedare o completare a dosarelor de retrocedare nr.

1131/2003 și nr. 1148 din 30 ianuarie 2003, iar prin înscrisul intitulat

„situația juridică și locativă” a completat Adeverința nr. 2921/2003 și a

atestat că imobilul situat în municipiul Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. Z

este compus din construcții în suprafață de 618 mp și teren în suprafață de

1187 mp, că a fost preluat de Statul Român prin naționalizare și are destinația

de atelier de tâmplărie și curățătorie chimică.

Ca răspuns la adresa

pârâtei prin care se solicitau precizări privind identificarea imobilului

solicitat la restituire, reclamanta a comunicat numărul corect de carte funciară

și numerele topografice corecte, după obținerea unor adeverințe, înscrisuri

doveditoare.

De aceea, instanța de

fond a considerat că, în mod greșit, Comisia Specială a apreciat ca fiind o

nouă cerere ultima precizare a reclamantei din 9 mai 2007 ce a fost formulată

la Cererea de retrocedare nr. 1131 din 30 ianuarie 2003 și că se impunea ca

pârâta să soluționeze cererea reclamantei și să aplice prevederile legale

corespunzătoare, dispunând, după caz, fie restituirea imobilelor solicitate,

fie despăgubiri în echivalent.

Pe fondul cauzei, în

funcție de concluziile expertizei în construcții și a expertizei topografice,

instanța de fond a apreciat că reclamanta are dreptul de a i se restitui în

natură imobilele situate în municipiul Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. c

Târgu Secuiesc, nr. top. Y și Z, cu achitarea de către reclamantă a

contravalorii construcțiilor ulterioare preluării abuzive a imobilelor

identificate prin expertize deoarece, potrivit art. 1 alin. (4) teza ultimă, se

retrocedează în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții ușoare și

demontabile, în această ultimă categorie intrând și depozitul menționat în

expertiza în construcții.

exercitată.

Împotriva acestei

sentinței a declarat recurs Comisia Specială de Retrocedare solicitând

admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii ca

neîntemeiate a acțiunii formulate de P.R.C. Târgu Secuiesc și menținerea ca

legală și temeinică a Deciziei nr. 1389 din 17 iulie 2007 adoptată de către

Comisia Specială de Retrocedare.

În motivele de recurs

se arată că sentința este netemeinică și nelegală pentru că instanța de fond a

interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile art. II ale Titlului II din

Legea nr. 247/2005 prin care legiuitorul a acordat un ultim termen de 6 luni

pentru depunerea de noi cereri de retrocedare (termen de decădere ce a expirat

în data de 25 ianuarie 2006).

Se arată că

reclamanta a solicitat în 2003 restituirea unui imobil dar a indicat numai

numărul cărții funciare dar nu și nr. top. și, de aceea, Comisia Specială de

Retrocedare a solicitat precizări, iar la 22 martie 2006, reclamanta a precizat

și nr. top. al imobilului ce urma a fi restituit.

Ulterior, la 9 mai

2007, reclamanta a precizat că imobilul revendicat este situat în municipiul

Târgu Secuiesc, dar a indicat o altă adresă, un alt nr. de CF și alte nr. de

top., astfel că în mod greșit, instanța de fond a reținut că răspunsul din 2007

ar fi fost dat ca urmare a solicitării exprese a Comisiei Speciale de

Retrocedare din 2005, deoarece răspunsul la solicitarea Comisiei din 2005 a

fost expediat din martie 2006.

Comisia Specială de

Retrocedare a făcut aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, republicată și a

apreciat că cea de-a doua identificare a imobilului din 2007 reprezintă, de

fapt, cererea de restituire a unui alt imobil, distinct de cel solicitat

inițial, cu încălcarea termenului de decădere prevăzut în acest sens de lege.

Referitor la

tardivitatea cererii de restituire, recurenta a precizat că pentru formularea

acestora au fost acordate de către legiuitor 2 termene distincte:

- prin art. 1 alin.

(5) din O.U.G. nr. 94/2000 s-a instituit un termen de 6 luni de la data

intrării în vigoare a legii de aprobare a acestei ordonanțe, termen prelungit

ulterior cu 30 de zile, ultimul termen fiind 2 martie 2003;

- prin art. 2 din

Titlul II al Legii nr. 247/2005 a fost acordat un termen de 6 luni pentru

depunerea de noi cereri de retrocedare, termen care a expirat la 25 ianuarie

2006.

Ambele termene au

caracterul unor termene de decădere.

A fost invocată ca

practică judiciară Sentința nr. 80 din 5 septembrie 2008 a Curții de Apel Târgu

Mureș.

Referitor la imobilul

situat în municipiul Târgu Secuiesc înscris în CF nr. a, nr. top. X solicitat a

fi restituit prin cererea din 2003, precizată la 22 martie 2006, soluția

adoptată de Comisia Specială de Retrocedare este considerată legală deoarece

imobilul respectiv nu a fost naționalizat și nici expropriat, ci a fost

înstrăinat de către P.R.C. Târgu Secuiesc.

Se invocă și faptul

că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii formulate de reclamantă

pentru că nu s-a făcut nicio referire la capătul de cerere referitor la

„restituirea imobilului înscris în CF nr. a nr. top. X a localității Târgu

Secuiesc”.

de recurs.

După examinarea

motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte va admite

recursul pentru următoarele considerente:

În fața instanței de

fond a fost contestată, de către reclamanta P.R.C. Târgu Secuiesc, Decizia nr.

1389 din 17 iulie 2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri

imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Prin această decizie

s-a respins Cererea de retrocedare nr. 1131 din 30 ianuarie 2003, ce avea ca

obiect restituirea imobilului situat în municipiul Târgu Secuiesc, județul

Covasna, înscris în CF nr. a a localității Târgu Secuiesc, nr. top. X, întrucât

acest imobil nu a fost preluat abuziv de Statul Român, iar Precizarea din 9 mai

2007 cu privire la imobilul situat în Târgu Secuiesc CF nr. c, nr. top. Y și Z,

a fost respinsă ca tardivă, deoarece a fost considerată o cerere nouă, dar care

a fost depusă după expirarea termenului legal pentru formularea cererii, termen

care a expirat la 25 ianuarie 2010.

Această decizie a

fost contestată de reclamantă și s-a solicitat anularea ei și restituirea celor

două imobile.

Instanța de fond a

anulat decizia în integralitatea sa, dar a dispus obligarea pârâtei Comisia

Specială de Retrocedare să emită hotărâre prin care să restituie reclamantei

imobilul situat în municipiul Târgu Secuiesc înscris în CF nr. b Târgu

Secuiesc, nr. top. Y și Z și nu s-a făcut nicio referire la imobilul înscris în

CF nr. a, nr. top. X al municipiului Târgu Secuiesc, considerând că cererea

reclamantei nu a fost tardivă.

Pentru a stabili

legalitatea Deciziei nr. 1389/2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare,

trebuie precizat că Arhiepiscopia Romano-Catolică a formulat Cerere de

retrocedare a imobilului situat în localitatea Târgu Secuiesc CF nr. a,

înregistrată sub nr. 1131 din 30 ianuarie 2003.

În vederea analizării

cererii de restituire, Comisia Specială de Retrocedare a solicitat la 23

septembrie 2005 Primăriei mun. Târgu Secuiesc, situația juridică și locativă a

imobilului situat în mun. Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. a, nr. top. X, iar

Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia i s-a solicitat să precizeze exact

obiectul cererii de retrocedare deoarece în cerere nu era precizat nr.

topografic.

Primăria mun. Târgu

Secuiesc a comunicat Comisiei Speciale de Retrocedare la 19 octombrie 2005 că

terenul ce face obiectul Dosarului de retrocedare nr. 1131 din 30 ianuarie 2003

nu a fost naționalizat, nici expropriat, ci a fost înstrăinat de către P.R.C.

Târgu Secuiesc.

Arhiepiscopia

Romano-Catolică, la 16 martie 2006, a comunicat faptul că imobilul revendicat

prin Cererea de retrocedare nr. 1131/2003 este evidențiat în CF nr. a Târgu

Secuiesc, nr. top. X.

Ulterior, la 9 mai

2007, sub nr. 696.924/C este înregistrată la Comisia Specială pentru

Retrocedare o „precizare” a cererii depuse sub nr. 1131/2003 și au arătat că

imobilul revendicat este situat în Târgu Secuiesc și înscris în CF nr. d Târgu

Secuiesc, nr. top. Y și Z, și s-a indicat că au fost depuse acte doveditoare.

La dosar au fost

înaintate, de către Comisia Specială, o adresă intitulată „Situația juridică și

locativă” ce vizează imobilul situat în Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. b

Târgu Secuiesc, nr. top. Y și Z, dar care nu este nici înregistrată și nici

datată pentru a stabili data emiterii, precum și o schiță imobilului înscris în

CF nr. c Târgu Secuiesc, emisă în anul 2004 de către Judecătoria Târgu

Secuiesc, județul Covasna, iar extrasul de CF privind imobilul înscris în CF

nr. c Târgu Secuiesc, nr. top. Y și Z este datat 22 aprilie 2003.

Comisia Specială de

Retrocedare a considerat că „precizarea” înregistrată sub nr. 696.924/C din 4

mai 2007, reprezintă, de fapt, o nouă cerere de retrocedare pentru că vizează

un cu totul alt imobil decât cel ce făcea obiectul cererii depuse în 2003 și

precizată în 2006.

Concluzia Comisiei Speciale

de Retrocedare este corectă pentru că în cererea formulată în anul 2003 se

solicita restituirea imobilului situat în Târgu Secuiesc CF nr. a, nr. top. X,

cerere precizată ulterior la solicitarea Comisiei Centrale din luna septembrie

2005, tocmai în luna martie 2006, precizare care viza același imobil, fiind

indicat în cerere și nr. top.

Deși Adresa nr.

696.924 din 9 mai 2007 la Comisia Centrală face mențiunea că este o precizare a

primei cereri, aceasta se referă la un alt imobil, cel situat în Târgu

Secuiesc, CF nr. d, nr. top. Y și Z și s-au depus chiar acte doveditoare.

Nu pot fi reținute

susținerile instanței de fond că „precizarea” din 2007 ar fi fost făcută ca

răspuns la solicitarea autorității publice din 2005 deoarece, pe de o parte,

răspunsul la solicitarea din 2005 a fost expediat de reclamantă în luna martie

2006 către Comisia Specială de Retrocedare, iar pe de altă parte, nu se poate

susține că precizarea din mai 2007 ar fi formulat-o după obținerea unor

înscrisuri. Așa cum s-a arătat, adresa intitulată „situația juridică și

locativă” emisă de Primarul Municipiului Târgu Secuiesc nu este dată și nici

înregistrată la Primăria mun. Târgu Secuiesc, iar în aceasta se precizează că

este o completare a Adeverinței nr. 2321/2003 emisă de aceeași Primărie,

adeverință care nu este depusă la dosar.

De remarcat este

faptul că Adeverința nr. 2320/2003 emisă la 24 aprilie 2003 de Primăria Târgu

Secuiesc, viza imobilul situat în mun. Târgu Secuiesc, CF nr. a, nr. top. X,

iar schița imobilului din CF nr. c Târgu Secuiesc o avea reclamanta încă din

martie 2004, iar extrasul CF al aceluiași imobil din 2003.

Toate acestea

dovedesc faptul că reclamanta cunoștea care era situația juridică a imobilului

din Târgu Secuiesc CF nr. c, nr. top. Y și Z, și nu a formulat cererea de

retrocedare pentru acest imobil în termenul prevăzut de lege.

Prealabil, pentru a

nu se observa lipsa cererii de retrocedare pentru imobilul situat în Târgu

Secuiesc CF nr. c, nr. top. Y și Z, a considerat că este suficient să depună

„precizarea” la cererea inițială din 2003.

Însă, pentru că

cererea vizează un alt imobil, se poate considera că „precizarea” depusă în

luna mai 2007 reprezintă cererea de retrocedare a imobilului situat în Târgu

Secuiesc, CF nr.  c nr. top. Y și Z, deși în „precizare” a indicat greșit

numărul CF (a indicat CF nr. d, deși corect era nr. c, iar instanța de fond a

trecut în dispozitivul sentinței CF nr. b).

Odată stabilit faptul

că „precizarea” din mai 2007 reprezintă o nouă cerere de retrocedare care

vizează un alt imobil, trebuie stabilit și dacă aceasta a fost formulată în

termen.

În privința

imobilelor ce au aparținut cultelor religioase și care au fost preluate abuziv

de Statul Român a fost adoptată O.U.G. nr. 94/2000, iar în art. 1 alin. (5) din

acest act normativ s-a prevăzut un termen de 6 luni de la data intrării în

vigoare a legii de aprobare a acestei ordonanțe, lege care a fost publicată în

M. Of. nr. 561/31.07.2002, termen prelungit ulterior cu 30 de zile, termenul

limită de depunere a cererilor fiind 2 martie 2003.

Ulterior, au fost

aduse modificări O.U.G. nr. 94/2000 prin Legea nr. 247/2005, iar în art. 2

Titlul II al acestei legi s-a instituit un termen de 6 luni pentru formularea

de noi cereri de retrocedare, termen care a expirat la 25 ianuarie 2006.

Termenul stabilit de

lege este unul de decădere și neformularea cererii de retrocedare în acel

termen duce la respingerea ei, pentru că, chiar legea (O.U.G. nr. 94/2000)

prevede că după acest termen nu mai pot fi formulate cereri de restituire sau

retrocedare.

În raport de aceste

prevederi, cererea adresată Comisiei Speciale de Retrocedare la 9 mai 2007 este

tardivă pentru că se puteau formula asemenea cereri numai până la 25 ianuarie

2006.

Dacă s-ar accepta

punctul de vedere al reclamantei că cererea inițială putea fi precizată, în

sensul de a solicita restituirea unui alt imobil, precizare care putea fi

făcută oricând, ar însemna că s-ar eluda dispozițiile legale care instituie un

termen pentru depunerea cererilor de retrocedare.

Însă, în nici un caz,

la solicitarea autorității competente de a obține date suplimentare despre

imobilul solicitat nu se poate ajunge la schimbarea obiectului cererii inițiale

de retrocedare.

Se constată că

hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru că soluția dată de

Comisia Specială este legală.

În cererea

introductivă, reclamanta a solicitat anularea, în integralitatea sa, a Deciziei

nr. 1389 din 17 iulie 2009, iar în acea decizie a fost respinsă cererea de

restituire a imobilului situat în Târgu Secuiesc, CF nr. a, nr. top. X, ca

neîntemeiată.

Și această soluție a

Comisiei Speciale de Retrocedare este legală, pentru că din actele aflate la

dosar rezultă că acel imobil nu a fost preluat abuziv de stat ci a fost

înstrăinat de către P.R.C. Târgu Secuiesc.

De altfel, reclamanta

nici nu a adus critici acestei soluții adoptate de Comisia Specială de

Retrocedare.

De aceea, în baza

art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va

fi admis recursul, va fi modificată sentința și va fi respinsă acțiunea ca

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au

aparținut Cultelor Religioase din România împotriva Sentinței nr. 145/F din 13

noiembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și

fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantei P.R.C. Târgu Secuiesc, ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 octombrie 2010.