ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2070/2009

Asupra recursului penal de față, constată: Prin Sentința penală nr. 25 din 26 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. 317/33/2009, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 150 din 3 mai 1958 a Tribunalului Militar Cluj, formulată de C.E., în calitate de soție a condamnatului decedat C.G. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința penală sus menționată, defunctul soț al revizuentei fusese condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare corecțională, 5 ani interdicție corecțională și confiscarea totală a averii pentru comiterea delictului de uneltire contra ordinii sociale prevăzut de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., sentință rămasă definitivă prin Decizia nr. 910 din 14 iulie 1958 a fostului Tribunal Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, ca urmare a respingerii recursului declarat de condamnat.

Prin cererea de revizuire formulată în cauză, revizuenta a susținut că soțul său nu era vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, că prin modul violent de desfășurare al anchetei penale și apoi al judecății, i-au fost încălcate cele mai elementare drepturi – cetățenești, judiciare și chiar umane și că ar fi fost supus unor persecuții permanente atât el, cât și familia sa, condamnarea pronunțată având un puternic caracter politic, regimul instaurat având nevoie de exemple șocante adresate clasei muncitoare de la aceea dată. În raport de motivele invocate, prima instanță a constatat că acestea nu se încadrează în cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen., în raport de care se solicitase revizuirea sentinței de condamnare.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs revizuenta, fără a formula critici concrete. Revizuenta nu s-a prezentat în instanță și nu și-a susținut cererea de recurs formulată. Examinând cauza în raport de motivele invocate în cererea de revizuire și dispozițiile legale aplicabile, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. Așa cum corect a arătat prima instanță, revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive poate fi cerută numai pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 alin. (1) lit. a) - e) C. proc. pen. Revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. poate fi admisă numai dacă se invocă fapte sau împrejurări care, dacă ar fi fost cunoscute de instanțe, ar fi condus la o soluție diametral opusă celei pronunțate.

În cauză, revizuenta a susținut că soțul decedat nu era vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, fără a indica acele fapte sau împrejurări necunoscute instanțelor de condamnare, motivele invocate constituind în fapt critici de nelegalitate împotriva modului în care a fost soluționat procesul penal finalizat prin pronunțarea hotărârii de condamnare. Susținerile privitoare la nevinovăție și viciile de procedură legate de desfășurarea anchetei penale și judecata în primă instanță au format obiect de analiză în calea de atac a recursului promovată împotriva hotărârii de condamnare și au fost înlăturate motivat. De asemenea, Înalta Curte arată că legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești intrată în puterea lucrului judecat nu mai poate fi reexaminată decât pentru cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de art. 394 - 395 C. proc.

pen., schimbarea regimului dintr-o societate, neconstituind, prin ea însăși, motiv suficient pentru rejudecarea tuturor cauzelor penale soluționate pentru infracțiuni comise sub acel regim, cum bine a subliniat instanța Curții de Apel Cluj. Prin urmare, nefiind dovedită niciuna dintre situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen., în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta C.E., dispunând obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta C.E. împotriva Sentinței penale nr. 25/F din 26 martie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă recurenta revizuentă să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 2 iunie 2009.