ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2482/2011

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel. Prin decizia civilă nr. 48A din 21 aprilie 2010, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a admis apelurile declarate de pârâții SC M.P. SRL, S.C.Ș., C.A. și C.R. împotriva sentinței civile nr. 377 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș. Sentința a fost desființată și cauza trimisă spre rejudecare primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la termenul de judecată din 03 martie 2009, când au avut loc dezbaterile în fond în fața primei instanțe, procedura de citare nu era legal îndeplinită cu pârâții S.C.Ș., C.R.

și C.A.C., întrucât, deși la dosarul cauzei existau suficiente indicii cu privire la domiciliul acestora totuși au fost citați la locul de muncă, respectiv la sediul pârâtei SC M.P. SRL, care a refuzat primirea citațiilor, astfel că acestea au fost afișate. Curtea a constatat că se află într-o situație oarecum similară, chiar dacă nu a declarat apel, și pârâtul H.A., care pe tot parcursul judecății în fața primei instanțe a fost citat la sediul aceleiași societăți pârâte, fără să i se fi pus în vedere reclamantei obligația de a-i indica domiciliul, conform prevederilor art. 82 alin. (1) C. proc. civ. 2. Recursul. 2.1. Motive. Reclamanta a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., prin care a formulat următoarele critici: Citația este actul de procedură prin care instanța înștiințează părțile de existența procesului pe rol. În prezenta pricină nu se poate susține faptul că pârâții persoane fizice nu au avut cunoștință de existența dosarului, având în vedere faptul că de la data la care a fost editat și publicat articolul în discuție și cel puțin până la data pronunțării hotărârii de către instanța de fond, toți aceștia au fost angajați ai pârâtei persoană juridică. Pentru a invoca nulitatea, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 89 alin. (1) C. proc. civ., viciul citării trebuie să fi produs părții o vătămare procesuală, imposibil de înlăturat altfel, însă în prezenta cauză nicicând vreuna din părțile care au invocat nelegala citare nu a făcut dovada vătămării suferite.

Prevederea înscrisă în art. 90 alin. (1) C. proc. civ. referitoare la citarea la așezarea profesională nu este una subsidiară celei care stipulează citarea la domiciliu, ci una alternativă. În speță nu este aplicabil art. 90 alin. (2) C. proc. civ. care stipulează în sensul că citarea se poate face oriunde, când cel citat primește citația, întrucât citarea la așezarea profesională este expres prevăzută de lege ca una dintre modalitățile în care se poate realiza citarea. Dacă legiuitorul ar fi vrut să stipuleze faptul că cel citat trebuie să semneze personal dovada de comunicare și în cazul în care citarea se efectuează la locul de muncă, ar fi făcut-o în mod expres. 2.2. Întâmpinarea. Intimații SC M.P.

SRL, A.C. și C.Ș.S. au depus întâmpinare prin care au invocat nulitatea recursului, conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., întrucât criticile recurentei se referă numai la temeinicie cu privire la faptul că pârâții au cunoscut despre existența dosarului și ca atare puteau fi citați și neregulat și la faptul că instanța de fond și Înalta Curte de Casație și Justiție au apreciat procedura completă. Pe fond recursul trebuie respins, argumentele invocate de reclamantă neputând fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. 2.3. Analiza recursului. Excepția nulității recursului, pentru motivul arătat la art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. este nefondată și va fi respinsă în consecință.

Criticile formulate prin cererea de recurs vizează aplicarea și interpretarea eronată a unor texte procedurale, cu consecința evaluării unei vătămări procesuale, care în cauză nu există. Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ. aceste critici pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Aspectele invocate prin cererea de recurs nu întrunesc însă cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ., astfel încât recursul va fi respins pentru următoarele considerente: Conform art. 88 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., citația va cuprinde numele, domiciliul și calitatea celui citat. Art. 112 pct. 1 C. proc. civ. stabilește că unul dintre elementele cererii de chemare în judecată este domiciliul sau reședința părților.

Din art. 93 C. proc. civ. rezultă că domiciliul arătat în cerere poate să fie cel real sau un domiciliu ales, procesual, indicat pentru comunicarea actelor de procedură pe parcursul judecății. Însă, de prevederile art. 93 C. proc. civ. poate să uzeze fiecare parte pentru sine, nefiind de acceptat ca reclamantul să impună comunicarea actelor de procedură pentru pârât la o altă adresă decât domiciliul real al pârâtului, câtă vreme acesta din urmă nu a făcut „alegerea de domiciliu” arătată. În condițiile art. 90 alin. (1) și (2) C. proc. civ., înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat. Când acesta are o așezare agricolă, comercială, industrială sau profesională în altă parte, înmânarea se poate face și la locul acestor așezări.

Înmânarea se poate face oriunde, când cel citat primește citația. Înmânarea citației este un act de procedură pe care îl săvârșește agentul procedural. Completarea citației, cu conținutul arătat în art. 88 C. proc. civ., este un act de procedură pe care îl săvârșește grefierul și care, ține de evidență, este anterior aceluia săvârșit de agentul procedural. Împrejurarea că art. 90 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. îngăduie ca, prin abatere de la regula înscrisă în teza I, înmânarea citației să fie făcută într-un alt loc decât domiciliul sau reședința celui citat nu înseamnă că în citație trebuie înscris un alt element decât acela arătat în art. 88 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. Drept urmare, câtă vreme, în speță, pârâții nu și-au ales ca domiciliu procesual adresa de la locul de muncă, comunicarea citației cuvenite acestora prin afișare la sediul SC M.P.

SRL s-a făcut cu nesocotirea prevederilor art. 90 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. În lipsa unui text care să îngăduie, prin echipolență, ca actul de procedură al comunicării citației în alt loc decât domiciliul real să producă efectele comunicării la domiciliul real, procedura de citare cu pârâții care au lipsit, nu a fost legal îndeplinită pentru termenul din 03 martie 2009. Întrucât art. 89 alin. (1) C. proc. civ. consacră în materia citării un caz de nulitate expresă, în condițiile art. 105 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. vătămarea procesuală a pârâților, decurgând din nelegala lor citare, se prezumă. Față de cele ce preced, instanța de apel a pronunțat o soluție legală, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția nulității recursului. Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S. (R.) M. împotriva deciziei nr. 48A din 21 aprilie 2010 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2011.