ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2482/2011

Deliberând, în condițiile

art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin decizia civilă

nr. 48A din 21 aprilie 2010, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, de muncă

și asigurări sociale, pentru minori și familie a admis apelurile declarate de pârâții

SC M.P. SRL, S.C.Ș., C.A. și C.R. împotriva sentinței civile nr. 377 din 17 martie

2009 pronunțată de Tribunalul Mureș. Sentința a fost desființată și cauza trimisă

spre rejudecare primei instanțe.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a reținut că la termenul de judecată din 03 martie 2009, când au

avut loc dezbaterile în fond în fața primei instanțe, procedura de citare nu era

legal îndeplinită cu pârâții S.C.Ș., C.R. și C.A.C., întrucât, deși la dosarul cauzei

existau suficiente indicii cu privire la domiciliul acestora totuși au fost citați

la locul de muncă, respectiv la sediul pârâtei SC M.P. SRL, care a refuzat primirea

citațiilor, astfel că acestea au fost afișate.

Curtea a constatat că

se află într-o situație oarecum similară, chiar dacă nu a declarat apel, și pârâtul

H.A., care pe tot parcursul judecății în fața primei instanțe a fost citat la sediul

aceleiași societăți pârâte, fără să i se fi pus în vedere reclamantei obligația

de a-i indica domiciliul, conform prevederilor art. 82 alin. (1) C. proc. civ.

2.1. Motive.

Reclamanta a declarat

recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care

a formulat următoarele critici:

Citația este actul de

procedură prin care instanța înștiințează părțile de existența procesului pe rol.

În prezenta pricină nu se poate susține faptul că pârâții persoane fizice nu au

avut cunoștință de existența dosarului, având în vedere faptul că de la data la

care a fost editat și publicat articolul în discuție și cel puțin până la data pronunțării

hotărârii de către instanța de fond, toți aceștia au fost angajați ai pârâtei persoană

juridică.

Pentru a invoca nulitatea,

întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 89 alin. (1) C. proc. civ., viciul

citării trebuie să fi produs părții o vătămare procesuală, imposibil de înlăturat

altfel, însă în prezenta cauză nicicând vreuna din părțile care au invocat nelegala

citare nu a făcut dovada vătămării suferite.

Prevederea înscrisă în

art. 90 alin. (1) C. proc. civ. referitoare la citarea la așezarea profesională

nu este una subsidiară celei care stipulează citarea la domiciliu, ci una alternativă.

În speță nu este aplicabil

art. 90 alin. (2) C. proc. civ. care stipulează în sensul că citarea se poate face

oriunde, când cel citat primește citația, întrucât citarea la așezarea profesională

este expres prevăzută de lege ca una dintre modalitățile în care se poate realiza

citarea.

Dacă legiuitorul ar fi

vrut să stipuleze faptul că cel citat trebuie să semneze personal dovada de comunicare

și în cazul în care citarea se efectuează la locul de muncă, ar fi făcut-o în mod

expres.

2.2. Întâmpinarea.

Intimații SC M.P. SRL,

A.C. și C.Ș.S. au depus întâmpinare prin care au invocat nulitatea recursului, conform

art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., întrucât criticile recurentei

se referă numai la temeinicie cu privire la faptul că pârâții au cunoscut despre

existența dosarului și ca atare puteau fi citați și neregulat și la faptul că instanța

de fond și Înalta Curte de Casație și Justiție au apreciat procedura completă.

Pe fond recursul trebuie

respins, argumentele invocate de reclamantă neputând fi încadrate în dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

2.3. Analiza recursului.

Excepția nulității recursului,

pentru motivul arătat la art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. este

nefondată și va fi respinsă în consecință. Criticile formulate prin cererea de recurs

vizează aplicarea și interpretarea eronată a unor texte procedurale, cu consecința

evaluării unei vătămări procesuale, care în cauză nu există. Prin urmare, în aplicarea

dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ. aceste critici pot fi încadrate în

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Aspectele invocate prin

cererea de recurs nu întrunesc însă cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ., astfel

încât recursul va fi respins pentru următoarele considerente:

Conform art. 88 alin.

(1) pct. 4 C. proc. civ., citația va cuprinde numele, domiciliul și calitatea celui

citat.

Art. 112 pct. 1 C. proc.

civ. stabilește că unul dintre elementele cererii de chemare în judecată este domiciliul

sau reședința părților.

Din art. 93 C. proc. civ.

rezultă că domiciliul arătat în cerere poate să fie cel real sau un domiciliu ales,

procesual, indicat pentru comunicarea actelor de procedură pe parcursul judecății.

Însă, de prevederile art. 93 C. proc. civ. poate să uzeze fiecare parte pentru sine,

nefiind de acceptat ca reclamantul să impună comunicarea actelor de procedură pentru

pârât la o altă adresă decât domiciliul real al pârâtului, câtă vreme acesta din

urmă nu a făcut „alegerea de domiciliu” arătată.

În condițiile art. 90

alin. (1) și (2) C. proc. civ., înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură

se face la domiciliul sau reședința celui citat. Când acesta are o așezare agricolă,

comercială, industrială sau profesională în altă parte, înmânarea se poate face

și la locul acestor așezări. Înmânarea se poate face oriunde, când cel citat primește

citația.

Înmânarea citației este

un act de procedură pe care îl săvârșește agentul procedural. Completarea citației,

cu conținutul arătat în art. 88 C. proc. civ., este un act de procedură pe care

îl săvârșește grefierul și care, ține de evidență, este anterior aceluia săvârșit

de agentul procedural.

Împrejurarea că art. 90

alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. îngăduie ca, prin abatere de la regula înscrisă

în teza I, înmânarea citației să fie făcută într-un alt loc decât domiciliul sau

reședința celui citat nu înseamnă că în citație trebuie înscris un alt element decât

acela arătat în art. 88 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Drept urmare, câtă vreme,

în speță, pârâții nu și-au ales ca domiciliu procesual adresa de la locul de muncă,

comunicarea citației cuvenite acestora prin afișare la sediul

SC M.P. SRL s-a făcut

cu nesocotirea prevederilor art.

90 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. În lipsa

unui text care să îngăduie, prin echipolență, ca actul de procedură al comunicării

citației în alt loc decât domiciliul real să producă efectele comunicării la domiciliul

real, procedura de citare cu pârâții care au lipsit, nu a fost legal îndeplinită

pentru termenul din 03 martie 2009.

Întrucât art. 89

alin. (1) C. proc. civ. consacră în materia citării un caz de nulitate expresă,

în condițiile art. 105 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. vătămarea procesuală

a pârâților, decurgând din nelegala lor citare, se prezumă.

Față de cele ce preced,

instanța de apel a pronunțat o soluție legală, motiv pentru care, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința

rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității

recursului.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta S. (R.) M. împotriva deciziei nr. 48A din 21 aprilie 2010

a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru

minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 martie 2011.