ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 602/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 974/F din 2 noiembrie 2009, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul B.M. având ca obiect Sentința penală nr. 552 din 04 mai 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală. A fost obligat revizuentul condamnat să plătească suma de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu, a fost avansată din fondul Ministerului Justiției. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele: Prin adresa înregistrată la data de 03 februarie 2009 cu nr. 2952/III-6/2008, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a înaintat instanței cererea formulată de condamnatul B.M.

privind revizuirea Sentinței penale nr. 552/04 mai 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 17913/3/2005, definitivă prin Decizia penală nr. 2304 din 30 aprilie 2007 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție. În motivarea cererii, revizuentul condamnat a arătat că a solicitat revizuirea hotărârii pentru a fi trimise în judecată, și trase la răspundere penală, și alte persoane care au participat la săvârșirea infracțiunii și pe care vrea să le denunțe. Examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a constatat că revizuentul nu a furnizat date în legătură cu fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei, nefiind astfel întrunite cerințele legale pentru a se reține incidența cazului de revizuire prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc.

pen., astfel cum a menționat acesta. Prima instanță a mai constatat că motivele invocate de condamnat nu se încadrează nici în celelalte cazuri de revizuire expres și limitativ prevăzute în art. 394 C. proc. pen. Apelul revizuentului condamnat a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr. 254/A din 27 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Împotriva deciziei, în termen legal, revizuentul condamnat a declarat prezentul recurs, motivele fiind menționate în partea introductivă a hotărârii. Recursul revizuentului-condamnat B.M. va fi respins ca nefondat pentru motivele ce se vor arăta. Cazurile de revizuire ale hotărârilor penale definitive sunt prevăzute expres și limitativ în art. 394 lit. a) - e) C. proc.

pen., motivele invocate de condamnat (pedeapsa apreciată ca fiind prea severă, regretarea faptei săvârșite, existența unor pretinse denunțuri ori intenția de formula astfel de denunțuri, înlăturarea - pretins nelegală - de către instanțe a unor cauze de reducere a pedepsei, participarea la săvârșirea faptei și a altor persoane care nu au fost trase la răspundere penală) neregăsindu-se în nici-unul dintre acestea. În raport cu cele constatate, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul revizuentului, sentința primei instanței prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire fiind legală. În acest sens, s-au pronunțat și Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție prin Decizia nr. 60 din 24 septembrie 2007. Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat B.M. împotriva Deciziei penale nr. 254/A din 27 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2010.