ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3341/2011

Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea introdusă la această instanță la data de 26 mai 2011, contestatorul I.C.D. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 1939 din 12 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în temeiul dispozițiilor art. 386 lit. c) C. proc. pen., fiind nemulțumit de soluția pronunțată, arătând că: - partea vătămată T.I. nu are plângere prealabilă, dată în fața organelor de cercetare penală sau a vreunei instituții de judecată abilitată pentru audierea acesteia, deși este parte în dosar; - partea vătămată L.C.R., minoră fiind, a fost audiată în dosar de către organele de cercetare penală, fără a fi prezent vreunul din părinți sau vreun reprezentant al protecției minorului, iar în sala de judecată fără a fi evacuată sala; - trebuiau audiate părțile vătămate C.G.

și P.E.; - a depus xerocopii ale vizelor de pe pașaportul său și al concubinei, prin care atestă intrarea și ieșirea din România, arătând că lucrau în Serbia; - la dosar sunt declarații contradictorii ale părților vătămate. A mai arătat că a fost condamnat fără a fi avute în vedere probele solicitate și dovezi clare ce îi atestă nevinovăția. Contestația în anulare este inadmisibilă. Analizându-se, în principiu, contestația în anulare, se constată că motivele invocate de contestator nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 386 C. proc. pen. Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen.

se poate face contestație în anulare, în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de încunoștința instanța despre această împiedicare; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei clauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i 1 ), cu privire la care existau probe în dosar; d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă; e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385 14 alin. (1 1 ) ori art. 385 16 alin. (1). Conform dispozițiilor art. 387 alin. (2) C. proc.

pen., în cererea de contestație în anulare pentru motivele prevăzute de art. 386 lit. a) - c), trebuie să se arate toate cazurile de contestație pe care le poate invoca contestatorul și toate motivele aduse în sprijinul acesteia. În cauză, contestatorul a invocat motivul prevăzut de art. 386 lit. c) C. proc. pen., însă nu a prezentat nici un argument juridic în susținerea acestuia. Totodată, verificând susținerile invocate în cererea de contestație în anulare, se constată că acestea nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de lege. În consecință, contestația în anulare formulată de contestator, este inadmisibilă și urmează a se respinge ca atare și a-l obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul I.C.D. împotriva Deciziei penale nr. 1939 din 12 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Obligă contestatorul la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2011.