ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3545/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3545/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 2131 din 24 mai 2011
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul
nr. 2284/1/2011, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare,
formulată de contestatoarea F.G. împotriva Deciziei penale nr. 329 din 31
ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată
în Dosarul nr. 989/59/2010.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța a constatat următoarele:
Prin Sentința penală
nr. 247/PI din 4 noiembrie 2010, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a
respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta F.G. împotriva
rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 280/P/2010 din 5 august 2010, menținută
prin Rezoluția procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Timișoara nr. 937/II/2/2010 din 19 august 2010. În temeiul art. 192
alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta la plata sumei de 150 RON,
cheltuieli judiciare către stat.
Prin Decizia penală
nr. 329 din 31 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
penală, a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenta F.G. împotriva
Sentinței penale nr. 247/PI din 4 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara,
secția penală. A fost obligată recurenta la plata sumei de 300 RON cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat.
La data de 4 martie
2011, petenta a formulat prezenta contestație în anulare solicitând înlăturarea
obligației de plată a cheltuielilor judiciare către stat, în sumă totală de 450
RON.
Contestația în
anulare va fi respinsă ca inadmisibilă pentru motivele ce se vor arăta:
Pe de o parte,
potrivit art. 388 C. proc. pen., contestația în anulare poate fi introdusă de
către persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile
de la începerea executării, iar de celelalte părți, în termen de 30 de zile de
la data pronunțării hotărârii a cărei anulare se cere.
Pe de altă parte,
cazurile de contestație în anulare sunt expres și limitativ prevăzute de art.
386 lit. a) - e) C. proc. pen.
Cererea de
contestație în anulare a Deciziei penale nr. 329 din 31 ianuarie 2011 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost formulată la data de 4
martie 2011, iar motivul pe care se sprijină nu este unul dintre cele prevăzute
de art. 386 C. proc. pen., (contestatoarea a solicitat anularea deciziei în
scopul exonerării de plata sumei de 450 RON reprezentând cheltuieli judiciare).
Or, având în vedere
că, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța admite în principiu
cererea de contestație în anulare numai dacă îndeplinește condițiile prevăzute
de lege (termen, unul din cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen.,
depunerea ori invocarea unor dovezi care sunt la dosar), prin interpretarea
„per a contrario" rezultă că în situația în care una sau mai multe dintre
aceste condiții nu este (nu sunt) îndeplinită (îndeplinite), soluția este
respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare.
În final, Înalta
Curte a mai reținut și următoarele aspecte:
Curtea Constituțională
a României, în mod constant, a statuat că „nici o normă constituțională nu
impune gratuitatea actului de justiție" și, prin urmare, „cheltuielile
judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de
partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli" (deciziile nr.
752/2007, 51/2006, 171/2001, 83/2001, 12/2001, 39/1993, 7/1993, 41/1995,
118/1996, 18/1997, 89/1995 și 18/1996).
Conform art. 189 C.
proc. pen., „cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, ...,
precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se
acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți" iar potrivit
art. 192 alin. (2) C. proc. pen., „ În cazul ... introducerii oricărei alte
cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana căreia i s-a respins
... cererea".
În consecință, în
conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată
la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva Decizie
penale nr. 2131 din 24 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, a formulat contestația în anulare contestatoarea F.G., înregistrată pe
rolul instanței la data de 23 iunie 2011 și motivată în scris la dosar.
Potrivit art. 391
alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a
cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din
11 octombrie 2011.
Contestația în
anulare formulată este inadmisibilă în principiu.
Din examinarea
lucrărilor dosarului rezultă că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea
în principiu a contestației formulate.
Contestatoarea nu a
invocat expres în cerere motivul pe care se sprijină contestația, iar din
cuprinsul cererii sale acesta nu poate fi calificat și încadrat în niciuna
dintre disp. art. 386 C. proc. pen., însă se constată că hotărârea atacată,
deși este definitivă, așa cum prevede textul art. 386 C. proc. pen., nu este
dintre cele împotrivit cărora se poate exercita această cale de atac
extraordinară.
Potrivit art. 386 C.
proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație
în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor, la lit. a) - e) din
același text.
Din economia textului
de lege sus-menționat rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect
o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată
de o instanță de recurs, în cadrul procedurii reglementate de art. 278
1
C. proc. pen., prin care se verifică doar legalitatea și temeinicia unei
rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
Așa fiind,
contestația în anulare a fost corect respinsă ca inadmisibilă, nefiind
îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa, prin
Decizia penală nr. 2131 din 24 mai 2011.
În prezenta cauză se
constată că s-a formulat contestație în anulare a unei cereri de contestație în
anulare, motivele invocate de contestatoare fiind aceleași, aspecte care impun
respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, întrucât această cale de
atac nu este prevăzută de lege, iar motivele invocate au fost deja analizate de
instanță.
Pentru aceste
considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare
formulată de contestatoarea F.G. cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea F.G. împotriva
Deciziei penale nr. 2131 din 24 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2284/1/2011.
Obligă contestatoarea
la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 11 octombrie 2011.