ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3545/2011

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia penală nr. 2131 din 24 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2284/1/2011, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare, formulată de contestatoarea F.G. împotriva Deciziei penale nr. 329 din 31 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 989/59/2010. Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat următoarele: Prin Sentința penală nr. 247/PI din 4 noiembrie 2010, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta F.G.

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 280/P/2010 din 5 august 2010, menținută prin Rezoluția procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nr. 937/II/2/2010 din 19 august 2010. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta la plata sumei de 150 RON, cheltuieli judiciare către stat. Prin Decizia penală nr. 329 din 31 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenta F.G. împotriva Sentinței penale nr. 247/PI din 4 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. A fost obligată recurenta la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

La data de 4 martie 2011, petenta a formulat prezenta contestație în anulare solicitând înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor judiciare către stat, în sumă totală de 450 RON. Contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă pentru motivele ce se vor arăta: Pe de o parte, potrivit art. 388 C. proc. pen., contestația în anulare poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării, iar de celelalte părți, în termen de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii a cărei anulare se cere. Pe de altă parte, cazurile de contestație în anulare sunt expres și limitativ prevăzute de art. 386 lit. a) - e) C. proc. pen.

Cererea de contestație în anulare a Deciziei penale nr. 329 din 31 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost formulată la data de 4 martie 2011, iar motivul pe care se sprijină nu este unul dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen., (contestatoarea a solicitat anularea deciziei în scopul exonerării de plata sumei de 450 RON reprezentând cheltuieli judiciare). Or, având în vedere că, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța admite în principiu cererea de contestație în anulare numai dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege (termen, unul din cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., depunerea ori invocarea unor dovezi care sunt la dosar), prin interpretarea „per a contrario" rezultă că în situația în care una sau mai multe dintre aceste condiții nu este (nu sunt) îndeplinită (îndeplinite), soluția este respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare.

În final, Înalta Curte a mai reținut și următoarele aspecte: Curtea Constituțională a României, în mod constant, a statuat că „nici o normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție" și, prin urmare, „cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli" (deciziile nr. 752/2007, 51/2006, 171/2001, 83/2001, 12/2001, 39/1993, 7/1993, 41/1995, 118/1996, 18/1997, 89/1995 și 18/1996). Conform art. 189 C. proc. pen., „cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, ..., precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți" iar potrivit art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., „ În cazul ... introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ... cererea". În consecință, în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva Decizie penale nr. 2131 din 24 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a formulat contestația în anulare contestatoarea F.G., înregistrată pe rolul instanței la data de 23 iunie 2011 și motivată în scris la dosar. Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din 11 octombrie 2011. Contestația în anulare formulată este inadmisibilă în principiu.

Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate. Contestatoarea nu a invocat expres în cerere motivul pe care se sprijină contestația, iar din cuprinsul cererii sale acesta nu poate fi calificat și încadrat în niciuna dintre disp. art. 386 C. proc. pen., însă se constată că hotărârea atacată, deși este definitivă, așa cum prevede textul art. 386 C. proc. pen., nu este dintre cele împotrivit cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară. Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor, la lit. a) - e) din același text.

Din economia textului de lege sus-menționat rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată de o instanță de recurs, în cadrul procedurii reglementate de art. 278 1 C. proc. pen., prin care se verifică doar legalitatea și temeinicia unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Așa fiind, contestația în anulare a fost corect respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa, prin Decizia penală nr. 2131 din 24 mai 2011. În prezenta cauză se constată că s-a formulat contestație în anulare a unei cereri de contestație în anulare, motivele invocate de contestatoare fiind aceleași, aspecte care impun respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, întrucât această cale de atac nu este prevăzută de lege, iar motivele invocate au fost deja analizate de instanță.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea F.G. cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea F.G. împotriva Deciziei penale nr. 2131 din 24 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2284/1/2011. Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 11 octombrie 2011.