ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3293/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3293/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 156/F din 12 februarie 2009 Tribunalul București, secția I penală în baza art. 20 raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. a) teza I C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul H.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția de la 10 septembrie 2008 la 20 noiembrie 2008. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art, 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la 800 RON cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 RON va fi avansat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești. Inculpatul împreună cu partea vătămată M.G., în primăvara anului 2008, au lucrat într-o echipă de construcții într-o locație din județul Ilfov. Între partea vătămată și inculpat s-a instalat o stare de tensiune, generată de lipsa nemotivată de la locul de muncă a inculpatului, ce a generat în preziua comiterii faptei de lovirea inculpatului cu o bucată de lemn de către partea vătămată, agresiune ce a fost oprită numai la intervenția martorilor A.G. și H.D. Ulterior partea vătămată s-a deplasare la locul de cazare, urmat la scurt timp de inculpat care încercând să-și pună la încărcat telefonul mobil a deranjat-o.
Pe fondul unor discuții cu caracter insultător din partea ambelor părți, partea vătămată a luat o bucată de lemn intenționând să-l lovească în zona capului pe inculpatul H.M., care pentru a se apăra de atacul declanșat a lovit o singură dată în zona abdominală a părții vătămate cu un cuțit folosit la tăierea alimentelor, cauzând părții vătămate leziuni traumatice, ce i-au pus în primejdie viața, necesitând circa 25 de zile îngrijiri medicale. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul H.M. Prin motivele de apel depuse parchetul a criticat hotărârea pentru reținerea în mod greșit în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., nepronunțarea asupra laturii civile și a omisiunii confiscării cuțitului corp delict folosit la comiterea faptei.
În timpul ședinței procurorul nu a mai susținut greșita reținere a dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen. Inculpatul a criticat hotărârea pentru greșita sa condamnare, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. pen., iar în subsidiar reducerea pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. Prin Sentința penală nr. 126 din 25 mai 2009 Curtea de Apel București, secția I a admis ambele apeluri dispunându-se aplicarea dispozițiilor art. 86 3 alin. (1) C. proc. pen. În temeiul art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 3.556,01 despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență București.
Împotriva sentinței penale susmenționate inculpatul H.M. a declarat recurs, în termen legal, reiterându-se motivele formulate în cerea de apel. Inculpatul a declarat că este nefondat. Din actele dosarului rezultă că partea vătămată, pe fondul împrejurărilor preexistente, manifestându-se agresiv a încercat să-l lovească pe inculpat cu o bucată de lemn în zona capului, iar acesta la rândul său l-a lovit pe agresor cu un cuțit în zona toracică, cauzându-i leziuni ce i-au pus viața în primejdie. Condițiile cerute prin art. 44 C. pen. pentru existența legitimei apărări nu sunt întrunite deoarece apărarea a fost disproporționată față de atacul exercitat de victimă. Este neîndoielnic însă că inculpatul a acționat sub stăpânirea unei puternice enervări, determinate de violențele exercitate asupra sa, astfel că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.
pentru a se reține în favoarea sa circumstanța atenuantă a provocării instanțele făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legii. Individualizarea judiciară efectuată în apel a respectat normele prevăzute în Codul penal care stabilesc anumite criterii de individualizare. Instanța pentru pronunțarea pedepsei a avut în vedere totalitatea acestor criterii. În vederea individualizării s-a ținut seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de poziția procesuală sinceră și reținerea unor circumstanțe atenuante legale în favoarea inculpatului, lipsa antecedentelor penale, cât și faptul că era încadrat în câmpul muncii și avea în întreținere o familie numeroasă și a înțeles semnificația și consecințele negative ale faptei sale.
Pedeapsa aplicată de 4 ani închisoare prin modalitatea ei de executare asigură prevenirea de noi infracțiuni fiind un mijloc de reeducare a condamnatului. Față de aceste considerente, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. pen. va fi respins recursul ca nefondat. Conform art. 192 alin. (2) C. pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.M. împotriva Deciziei penale nr. 126 din 25 mai 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.