ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2673/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2673/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 125/P din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în Dosarul penal nr. 1857/103/2008 au fost dispuse următoarele: În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatelor A.D.M. și C.D. din infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) și (3) teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatelor R.L., R.M., I.S. și Z.D. din infracțiunea prevăzută de art. 249 alin. (1), (2) C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 249 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. A fost condamnată inculpata A.D.M., cetățenie română, studii superioare, fără ocupație, fără antecedente penale la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prevăzută de art. 246 și art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen. și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe timp de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.
A fost condamnată inculpata la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. A fost condamnată inculpata la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere, modificare sau ștergere de date informatice, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
pe timp de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. A fost condamnată inculpata C.D. (fostă C.), cetățenie română, studii superioare, consilier la G.I.P. Neamț, divorțată, fără antecedente penale la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prevăzută de art. 246 și art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.
și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe timp de 1 (un) an după executarea pedepsei principale. A fost condamnată inculpata la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
pe timp de 1 (un) an după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. au fost achitate inculpatele: - A.D.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de delapidare, prevăzută de art. 215 1 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 și art. 248 1 C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de uz de fals, prevăzută de art. 291 teza I cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - C.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de delapidare, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 și art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de uz de fals, prevăzută de art. 291 teza I cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitată inculpata C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. și art. 18 1 C. pen. au fost achitate inculpatele: - R.L. (fostă A.), cetățenie română, studii 12 clase, căsătorită, cu 2 copii majori, casier trezorier la T. Piatra Neamț, fără antecedente penale; - R.M. (fostă P.), cetățenie română, studii 12 clase, căsătorită, casier la D.G.F.P. Neamț, fără antecedente penale; - I.S. (fostă C.), cetățenie română, studii superioare, căsătorită, economist la T. Piatra Neamț, fără antecedente penale; - Z.D.
(fostă V.), cetățenie română, studii 12 clase, căsătorită, casieră la D.G.F.P. Neamț, fără antecedente penale - pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 91 lit. c) C. pen., s-a aplicat inculpatelor sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în sumă de câte 1.000 RON. S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P.E., prin procurator P.M. În temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen. și art. 998 și art. 1000 alin. (3) C. civ., au fost obligate în solidar inculpatele C.D. și A.D.M., ambele în solidar și cu partea responsabilă civilmente M.F.P., reprezentată de D.G.F. Publice Neamț, să plătească părții civile P.E.
suma de 316.727,49 RON, cu dobânda legală prevăzută de Ordonanța nr. 9/2000, începând de la data de 01 septembrie 2007 până la data executării. În temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen. și art. 998 și art. 1000 alin. (3) C. civ., a fost obligată inculpata A.D.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente M.F.P., reprezentată de D.G.F.P., să plătească părții civile P.E. suma de 44.263,60 RON, cu dobânda legală prevăzută de Ordonanța nr. 9/2000, începând de la data de 01 septembrie 2007 până la data executării. S-a respins ca nefondată acțiunea civilă exercitată de partea civilă M.F.P., reprezentată de D.G.F.P. Neamț. S-a luat act că părțile vătămate M.M. și A.I. nu s-au constituit părți civile în cauză.
S-a menținut sechestrul asigurător aplicat prin Ordonanțele nr. 279/P din 25 ianuarie 2007 și nr. 708/P din 19 decembrie 2007 emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și procesele-verbale încheiate la 29 ianuarie 2007 și 20 decembrie 2007 de I.P.J. Neamț, asupra bunurilor aparținând inculpatelor, respectiv: - apartament situat în municipiul Piatra Neamț, str. M.E., județul Neamț - proprietatea inculpatei A.D.M.; - autoturism marca "D.T.", - proprietatea inculpatei A.D.M.; - apartament situat în municipiul Piatra Neamț, str. G.D., județul Neamț - proprietatea inculpatei C.D.; - apartament situat în municipiul Piatra Neamț, str. P., județul Neamț - proprietatea inculpatei C.D.; - autoturism marca "V." - proprietatea inculpatei C.D.; În temeiul art. 348 C. proc.
pen., s-au anulat următoarele certificate de trezorerie: - cod emisiune, seria E1 nr. a, seria E2 nr. b, seria E3 nr. c, etc, seria E4 nr. d, etc; - cod emisiune, seria E1 nr. e, seria E2 nr. f, seria E3 nr. g, seria E4 nr. h; - cod emisiune, seria E1 nr. i, seria E2 nr. j, seria E3 nr. k, seria E4 nr. l, etc - aflate la dosar urmărire penală. S-a luat act că inculpatele au fost asistate de apărători aleși. În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligate inculpatele A.D.M. și C.D., fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente M.F.P., să plătească statului suma de câte 2.000 RON cheltuieli judiciare. În baza art. 192 pct. 1 lit. d) C. proc. pen., au fost obligate inculpatele R.L., R.M., I.S.
și Z.D. să plătească statului suma de câte 2.000 RON cheltuieli judiciare. În baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligate inculpatele A.D.M. și C.D., fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească părții civile P.E. suma de câte 2.316,25 RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că, inculpata C.D., expert principal în cadrul S.C. - T.T. Piatra Neamț și inculpata A.D.M. - consilier superior în cadrul aceluiași serviciu au cunoscut-o pe P.M., împuternicita părții vătămate P.E., care a investit economiile mamei sale în certificate de trezorerie, încă de la prima emisiune de titluri de stat. Inculpatele au decis să-și însușească o parte din sumele de bani încasate de la partea vătămată sau cuvenite, în caz de răscumpărare, sens în care primeau de la P.M.
banii pe care aceasta dorea să-i investească, ocolind astfel compartimentul casierie. Inculpata C.D. emitea certificate de trezorerie noi, pe care i le dădea părții vătămate P.M. și le anula, apoi, împreună cu inculpata A.D.M., în evidența electronică, însușindu-și banii. Partea vătămată P.E. a fost păgubită cu contravaloarea unui număr de 67 de certificate de trezorerie. La fel a procedat inculpata A.D.M. pentru a le induce în eroare pe părțile vătămate M.M. și A.I. În perioada mai 2005 - noiembrie 2006, inculpata A.D.M. a răscumpărat, în mod fraudulos, un număr de 20 certificate de trezorerie, completându-le prin scriere mecanică, lipind cifre decupate din alte 20 de certificate, cu serie și număr apropiate și a falsificat semnăturile titularilor.
Documentația falsificată a predat-o casierelor R.L., R.M., I.S. și Z.D., inculpata încasând contravaloarea lor, în numele titularilor. Inculpata A.D.M., în aceeași perioadă de timp a sustras din gestiunea T. Piatra Neamț, 12 certificate de trezorerie, pe care le-a folosit pentru a justifica părinților săi suma de 40.000 RON, ce-i fusese încredințată de către aceștia și pe care a folosit-o în interes personal. Situația de fapt și vinovăția inculpatelor au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: - declarațiile de recunoaștere ale faptelor comise, date de către inculpatele A.D.M. și C.D., acestea descriind modalitatea în care și-au însușit sumele de bani aparținând părților vătămate, profitând de funcțiile pe care le-au îndeplinit în cadrul T. Piatra Neamț; - declarațiile procuratorului părții vătămate P.E., P.M; - sesizarea formulată de M.F.P.
în legătură cu faptele comise de inculpate; - nota din 26 ianuarie 2007 întocmită de M.F.P. - D.G.F.P. Neamț, Compartimentul de Audit Intern, în cadrul verificărilor privind vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie; - nota din 30 ianuarie 2007 întocmită de același compartiment; - nota din 31 ianuarie 2007 Aceste 3 note de control au constatat existența unor certificate de trezorerie anulate în sistemul informatic și lipsa unor documente justificative pentru răscumpărarea unor certificate; - procesul-verbal suplimentar încheiat la 20 decembrie 2007 de D.G.F.P. Neamț, care a stabilit răspunderea fiecărei inculpate și prejudiciul cauzat, reprezentând contravaloarea certificatelor de trezorerie, inclusiv dobânda la scadență și dobânda la depozit până la 31 octombrie 2007; - declarațiile martorei S.G., auditor în cadrul compartimentului de audit intern al D.G.F.P.
Neamț, care a constatat lipsa unor certificate de trezorerie anulate, inculpata A.D.M. fiind responsabilă de anularea certificatelor; - declarațiile coinculpatelor R.L., R.M., I.S. și Z.D., care au recunoscut faptul că au achitat personal inculpatei A.D.M. valoarea de răscumpărare a unor certificate de trezorerie, aflând ulterior, în cursul urmăririi penale că aceste certificate au fost falsificate; - copii după evidența sumelor încasate ilicit, ținută de inculpata A.D.M.; - fișele postului; - procesul-verbal din 16 noiembrie 2007 privind verificarea activității de vânzare și răscumpărare a certificatelor de trezorerie în perioada 1999 - 2007, întocmit de M.E.F. - D.G.F.P. Neamț; - raportul de expertiză criminalistică grafoscopică, efectuat de I.PJ.
Neamț. Inculpata A.D.M. a recunoscut faptul că, în cursul anului 2005 a falsificat un număr de 20 certificate de trezorerie, pe care a lipit cifre decupate din alte certificate, cu serie și numere apropiate și a semnat în locul titularilor, încasând banii direct de la coinculpatele I.S., Z.D., R.L. și R.M. Inculpata C.D. a negat, pe tot parcursul procesului, faptul că ar fi falsificat certificate de trezorerie, recunoscând doar anularea în sistemul informatic a unor certificate de trezorerie, dar nu și falsificarea lor. Coinculpatele I.S., Z.D., R.L. și R.M., cărora li s-au prezentat în cursul urmăririi penale certificatele de trezorerie falsificate, au declarat că au achitat contravaloarea acestora în mod direct inculpatei A.D.M., deși ar fi trebuit să o plătească titularilor.
Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie, prin Decizia penală nr. 139 din 11 decembrie 2009, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, de apelantele-inculpate A.D.M. și C.D. și apelanta-parte civilă D.G.F.P. Neamț împotriva Sentinței penale nr. 125/P din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în Dosarul penal nr. 1857/103/2008. A desființat în parte sentința penală apelată, cu privire la latura penală a acesteia numai în ceea ce privește pe apelantele-inculpate A.D.M. și C.D., a reținut cauza spre rejudecare și, în fond: În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru inculpata A.D.M.
din art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 1 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (3) teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 288 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., iar pentru inculpata C.D. din art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 1 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 248 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (3) teza II C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 teza I C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. A condamnat pe inculpata A.D.M. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: 1) înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), b), c) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și b) C. pen.; 2) falsificare de monede sau alte valori prevăzută și pedepsită de art. 282 alin. (1) C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), b), c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare. 3) introducere, modificare sau ștergere de date informatice, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), b), c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate de la pct. 1, 2, 3 în pedeapsa cea mai grea, alături de care a aplicat pedeapsa complementară. Pedeapsă de executat pentru inculpata A.D.M.: 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
A interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. în condițiile și pe durata art. 71 alin. (2) C. pen. A condamnat pe inculpata C.D. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: 1) înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), b), c) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare și 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.; 2) introducere, modificare sau ștergere de date informatice, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), b), c) C. pen.
și art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate de la pct. 1, 2 în pedeapsa cea mai grea, alături de care a aplicat pedeapsa complementară. Pedeapsă de executat pentru inculpata C.D.: 3 ani și 4 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. A interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. în condițiile și pe durata art. 71 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc.
pen., a achitat pe inculpata C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monede sau alte valori prevăzută și pedepsită de art. 282 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpată. În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondate apelurile declarate de apelantele-inculpate R.L., I.S., R.M. și Z.D. împotriva Sentinței penale nr. 125/P din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în Dosarul penal nr. 1857/103/2008. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, partea civilă M.F.P.
- A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamț și inculpatele A.D.M. și C. (fostă C.) D. Prin motivele de recurs, Parchetul a criticat hotărârile pronunțate în cauză sub aspectul greșitei achitări dispusă în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. față de inculpatele R.L., I.S., R.M. și Z.D. pentru infracțiunea prevăzută de art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., apreciind că faptele comise de intimate prezintă gradul de pericol social al infracțiunilor respective. Partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamț a criticat hotărârile pronunțate în cauză pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte: - greșita respingere a acțiunii civile formulată, întrucât în cauză a fost produsă o pagubă statului, sumele de pe certificatele falsificate au fost încasate de către inculpata A.D.
în detrimentul statului; - greșita achitare a inculpatelor A.D.M. și C.D. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare și abuz în serviciu; - greșita obligare, în solidar cu inculpatele A.D.M. și C.D., la plata despăgubirilor civile către partea civilă P.E.; - nemotivarea deciziei de către instanța de apel. Inculpata A.D. a criticat hotărârile pronunțate în cauză sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate, pe care le consideră prea severe în raport cu circumstanțele reale ale faptelor și circumstanțele sale personale, solicitând reducerea cuantumului și suspendarea condiționată a executării pedepsei. Inculpata C. (C.)D. a criticat hotărârile pronunțate în cauză sub aspectul greșitei rețineri a situației de fapt, cu consecința greșitei sale condamnări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice.
De asemenea, inculpata a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 28 C. pen. În subsidiar, a solicitat, în raport cu circumstanțele sale personale, reindividualizarea pedepselor aplicate. În drept, recursurile au fost întemeiate pe dispozițiile art. 385 9 pct. 14, 10 și 18 C. proc. pen. Examinând hotărârile pronunțate în cauză sub aspectele invocate, cât și prin prisma cazurilor de casare menționate, Înalta Curte constată că doar recursul formulat de Parchet este fondat. Înalta Curte apreciază că, în cauză, pe baza probelor administrate (care au fost analizate și interpretate pe larg de către prima instanță, motiv pentru care nu vor mai fi reluate) a fost stabilită corect situația de fapt, care a fost încadrată corespunzător și în drept de către instanța de apel.
Astfel:
În mod corect a reținut instanța de apel în sarcina inculpatelor C.D. și A.D. săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare și abuz în serviciu. Infracțiunea de delapidare este condiționată de producerea unei pagube și, în cauză, însușirea, folosirea banilor și valorilor încredințate de către părțile vătămate inculpatelor nu au produs nici un prejudiciu părții civile. De altfel, banii înmânați de părțile vătămate inculpatelor nu au intrat în gestiunea și administrarea statului, fiind însușiți de către recurente, iar prin neînregistrarea în gestiunea statului a sumelor primite de la părțile vătămate și prin falsificarea certificatelor de trezorerie nu a fost produs un prejudiciu cert, cum corect a reținut și instanța de apel. Inculpatele A.D.M. și C.D. au avut, la data săvârșirii infracțiunilor, calitatea de funcționari publici. Astfel, inculpata A.D.M. a îndeplinit funcția de consilier și șef al serviciului "Vânzarea și Gestiunea titlurilor de Stat și a Certificatelor de Trezorerie", scopul principal al postului fiind gestiunea, vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie, iar inculpata C.D. a îndeplinit funcția de referent, scopul principal al postului fiind vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie către populație. Împrejurarea că inculpatele au avut calitatea de funcționari publici nu conduce automat la reținerea în sarcina acestora a infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât această infracțiune are un caracter subsidiar. Aceasta înseamnă că fapta săvârșită de un funcționar se încadrează în dispozițiile art. 246 C. pen. sau/și art. 248 C. pen., numai dacă această faptă nu cade sub incidența altor dispoziții C. pen. sau din alte legi speciale. Ori, în speță, activitatea infracțională a inculpatelor se circumscrie înșelăciunii cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., acestea acționând prin mijloace frauduloase în scopul inducerii în eroare a părților vătămate, cu ocazia cumpărării și răscumpărării de certificate de trezorerie, în scopul de a obține pentru ele un folos material injust și cu consecința prejudicierii materiale a părților vătămate.
În cauză, corect s-au reținut de către instanța de apel în sarcina inculpatei C.D. cele două infracțiuni pentru care a fost condamnată, nefiind încălcate dispozițiile art. 28 alin. (2) C. pen. Astfel, inculpata C.D., procedând de comun acord cu inculpata A.D.M., a săvârșit acte specifice coautoratului, primind personal de la partea vătămată P.M. diferite sume de bani pentru care a emis certificate de trezorerie, pe care le introducea în sistemul informatic al trezoreriei, iar ulterior, le anula în programul informatic, activitatea infracțională a celor două inculpate fiind diferită sub aspectul întinderii prejudiciului cauzat părții vătămate P.M. și a actelor materiale săvârșite. De altfel, în declarațiile date, inculpata C. a arătat că primea de la partea vătămată diferite sume de bani, când aceasta dorea să facă depuneri, precum și certificatele de trezorerie, când dorea să le reînnoiască. Tot inculpata a declarat că emitea certificate valabile, pe care le anula imediat în programul informatic, iar banii nu intrau în trezorerie, iar partea vătămată îi preda certificatele ca fiind valabile. Toate acestea au fost posibile și datorită împrejurării că P.M. nu retrăgea niciodată numerar, ci doar capitaliza banii. Declarațiile inculpatei se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Înalta Curte apreciază că în mod justificat s-a constatat că nu s-a cauzat un prejudiciu părții civile D.G.F.P. Neamț, întrucât prin neînregistrarea banilor primiți de la părțile vătămate, persoane fizice, în gestiunea statului, prejudiciul efectiv a fost creat doar în paguba acestor persoane. Astfel, banii înmânați de către părțile vătămate inculpatelor nu au intrat niciodată în gestiunea sau administrarea statului, fiind însușiți de către recurente. Inculpatele nu aveau cum să-și însușească bani din gestiunea Trezoreriei Piatra Neamț, întrucât banii proveneau de la persoanele care doreau să-i învestească în certificate de trezorerie și nu au cerut niciodată răscumpărarea lor de la stat. Statul nici nu putea să sufere un prejudiciu atâta timp cât sumele de bani aparțineau părților vătămate - persoane fizice și au fost înmânate de către acestea inculpatelor, iar mai mult decât atât nu au intrat, efectiv, în trezorerie. Statul, în activitatea de emitere și răscumpărare a certificatelor de trezorerie, are un rol de simplu depozitar al economiilor populației, pe care le restituie după o perioadă stabilită, cu dobândă. Or, conform dispozițiilor legale, prin emisiunea certificatelor de trezorerie statul a urmărit, la momentul respectiv, pe lângă atragerea de capital, în special și protejarea economiilor bănești ale populației de riscurile fluctuației economiei de piață. De altfel, din valoarea acestor certificate nu a intrat în bugetul statului nici o cotă parte.
În mod corect, cele două inculpate au fost obligate, în solidar și cu partea responsabilă civilmente D.G.F.P. Neamț, la plata sumelor de 316.727,49 RON și, respectiv, 44.263,60 RON către partea civilă P.E., în temeiul art. 998 și art. 1000 alin. (3) C. civ., întrucât în cauză sunt întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, respectiv existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate între prejudiciu și faptă, precum și a culpei, atât a comitentului, cât și a prepusului. Inculpatele au comis infracțiunile în calitate de angajate ale M.F., în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu conferite de angajator. Lipsa unor controale de specialitate a făcut posibilă, în cadrul unei unități a statului, a unor infracțiuni producătoare de prejudiciu, existând o legătură vădită între funcțiile încredințate inculpatelor și acțiunea păgubitoare.
Hotărârea este supusă casării, în temeiul art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen., atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Motivarea hotărârilor constituie o obligație care rezultă din prevederile legale, însă nu presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare argument invocat. În cauză, Înalta Curte constată că afirmația recurentei părți civile D.G.F.P. Neamț, referitoare la faptul că decizia pronunțată în apel este nemotivată, nu are suport probator, întrucât instanța de apel a examinat, în mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse și a răspuns, punctual, criticilor formulate.
Înalta Curte apreciază că pedepsele aplicate celor două inculpate au fost corect individualizate în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al infracțiunilor, natura acestora, împrejurările comiterii și modul de acționare (descrise pe larg de instanțele de fond și de apel), participația efectivă a fiecărei inculpate la săvârșirea faptelor, cuantumul mare al prejudiciului, care de altfel nu a fost acoperit în integralitate, precum și circumstanțele personale ale inculpatelor, care sunt necunoscute cu antecedente și au avut o atitudine procesuală corectă, recunoscând și regretând faptele săvârșite. În raport de circumstanțele reale și personale reținute, Înalta Curte constată că nu există motive pentru reducerea pedepselor stabilite de către instanța de apel, pedepse care corespund, atât prin cuantum, cât și prin modalitatea de executare, dublului său scop, educativ și coercitiv, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen. În consecință, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că recursurile formulate de inculpatele C.D. și A.D.M., precum și de partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamț sunt neîntemeiate, motiv pentru care, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse ca atare.
După cum s-a menționat anterior, recursul formulat de Parchet este fondat. Prima instanță a apreciat că faptele comise de inculpatele R.L., R.M., I.S. și Z.D. au adus o atingere minimă relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, motiv pentru care a constatat că faptelor le lipsește gradul de pericol social al infracțiunii de neglijență în serviciu și a dispus achitarea acestora, în temeiul art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. Soluția a fost menținută de instanța de apel. Potrivit art. 18 1 C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărare de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita făptuitorului. Ori, în cauză, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite cerințele art. 18 1 C. pen. Răscumpărarea frauduloasă a certificatelor de trezorerie de către inculpatele C.D. și A.D.M. a fost facilitată și de îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpatele R.L., R.M., I.S. și Z.D., care, în calitate de casier trezorerie, aveau obligația, conform dispozițiilor legale, să achite contravaloarea certificatului și a dobânzilor aferente doar titularului titlului de credit sau împuternicitului acestuia, în baza documentației de răscumpărare verificată, în prealabil, de către referenții de specialitate. Inculpatele au recunoscut că P.M. și M.M. nu s-au prezentat niciodată la ghișeul lor, nu i-au identificat și nici nu au plătit acestora vreo sumă de bani. Totodată, au declarat că au achitat contravaloarea certificatelor de trezorerie, falsificate de către inculpata A.D.M., direct acesteia și nu titularilor, în lipsa vreunei împuterniciri a acestora din urmă. Motivele invocate de acestea - programul aglomerat de lucru, existența metodei "plicurilor" instituită de inculpatele A.D.M. și C.D. (pentru evitarea cozilor, diferite persoane lăsau banii și documentația în plicuri, care erau distribuite referenților de către inculpata A., după ce ajungeau la casierie), imposibilitatea de a le refuza, datorită funcțiilor de conducere pe care le dețineau, nu pot constitui împrejurări de natură să le absolve de răspundere penală. Ignorând obligațiile legale, exercitându-și defectuos îndatoririle de serviciu prin neefectuarea controlului privind identitatea titularului dreptului la eliberarea sumelor de bani și nesemnarea actului de primire a banilor de către acesta, cele patru inculpate au înlesnit producerea prejudiciilor în patrimoniul părților vătămate. În drept, faptele inculpatelor R.L., R.M., I.S. și Z.D. care, în cursul anului 2005, având calitatea de funcționari publici, au încălcat, din culpă, atribuțiile de serviciu, prin îndeplinirea lor defectuoasă, în sensul că au achitat contravaloarea unor certificate de trezorerie aparținând părților vătămate P.E. și M.M. direct inculpatei A.D., în lipsa unei împuterniciri și prin aceasta s-a produs părților vătămate o vătămare importantă a intereselor lor legale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., urmând a se dispune condamnarea acestora. La individualizarea pedepselor care urmează a fi aplicate inculpatelor, se vor avea în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor anterior descrise, cât și circumstanțele personale ale inculpatelor, care sunt necunoscute cu antecedente penale, au avut o atitudine procesuală corectă de recunoaștere și regret a comiterii infracțiunii, au avut un comportament corespunzător în familie și societate. În raport de aceste circumstanțe personale pozitive, Înalta Curte apreciază că reeducarea inculpatelor se poate realiza fără privarea acestora de libertate, simpla aplicare a pedepsei constituind o garanție că intimatele nu vor mai săvârși o altă infracțiune, sens în care va dispune, în temeiul art. 81 C. pen., suspendarea condiționată a pedepselor ce se vor aplica. În consecință, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul Parchetului, va casa ambele hotărâri, în parte, cu privire la intimate și va proceda la condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea a căror executare va fi suspendată condiționat. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 139 din 11 decembrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie, privind pe inculpatele R. (fostă A.L., I. (fostă C.) S., R. (fostă P.) M. și Z. (fostă V.) D. Casează în parte decizia penală atacată și Sentința penală nr. 125/P din 15 iunie 2009 a Tribunalului Neamț și rejudecând: În baza art. 249 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatele R. (fostă A.) L., I. (fostă C.) S., R.(fostă P.) M. și Z. (fostă V.) D. la câte 1 an închisoare fiecare. În baza art. 81 - art. 82 C. pen. suspendă condiționat executarea pedepselor pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Conform art. 359 C. proc. pen. atrage atenția inculpatelor asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamț și de inculpatele A.D.M., C. (fostă C.) D. împotriva Deciziei penale nr. 139 din 11 decembrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie. Obligă recurenta parte civilă M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamț la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat. Obligă recurenta inculpată A.D.M. la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă recurenta inculpată C.(fostă C.) D. la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul pentru apărarea din oficiu a intimatei inculpate R.(fostă A.) L., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 8 iulie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.