ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1170/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1170/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 546 din 15 decembrie 2005, Tribunalul Galați, în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M.F.M., din infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 246 C. pen. în referire la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen., în referire la art. 17 lit. d) raportat la art. 18 alin. (1) C. pen. din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată prevăzută de art. 246 C. pen., în referire la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. și în noua încadrare juridică a faptei condamnă pe inculpatul M.F.M., la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) în referire la art. alin. (1) din Legea nr. 78/2000, și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), și c) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 33 - 34 lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul M.F.M. să execute pedeapsa principală mai grea de 9 ani închisoare sporită la 10 ani și 6 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului D.M.A., studii superioare, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, fără antecedente penale, din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată prevăzută de art. 246 C. pen., în referire la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. și art. 41 alin. (2) - (4
2
) C. pen., în referire la art. 17 lit. d) raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată prevăzută de art. 246 C. pen., în referire la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. și art. 41 alin. (2) și (4
2
) C. pen.
În noua încadrare juridică a faptei, a condamnat pe inculpatul D.M.A. la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale aplicată.
A condamnat pe inculpatul R.C., stagiul militar satisfăcut, căsătorit, nu are antecedente penale, la o pedeapsă principală de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) - (4
2
) C. pen., în referire la art. 5 din Legea nr. 78/2000. Condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru instigare la fals sub semnătură privată prevăzută de art. 25 C. pen., în referire la art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) - (4
2
) C. pen. în referire la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 33 - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul R.C. să execute pedeapsa mai grea de 4 ani închisoare sporită la 4 ani și 8 luni închisoare.
A condamnat pe inculpatul C.V., studii superioare, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) - (4
2
) C. pen., raportat la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată, în referire la art. 17 lit. h) și art. 18 alin. (5) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 33 - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele și a dispus ca inculpatul C.V. să execute pedeapsa mai grea de 2 ani și 4 luni închisoare sporită la 3 ani închisoare.
A condamnat pe inculpatul P.I., fără forme legale în Slănic Moldova, str. N.B., județ Bacău, studii medii, stagiu militar satisfăcut, căsătorit, fără antecedente penale, la o pedeapsă principală de 10 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/19990 în referire la art. 17 lit. h) și 18 alin. (5) din Legea nr. 78/2000.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., în referire la art. 5 din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 33 - 34 lit. b) și 35 C. pen., a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul P.I. să execute pedeapsa mai grea de 11 ani închisoare sporită la 10 ani și 4 luni închisoare plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
A condamnat pe inculpatul E.I., studii superioare, stagiul militar satisfăcut, cu antecedente penale, nu este recidivist, la o pedeapsă principală de 10 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în referire la art. 17 lit. h) și art. 18 alin. (5) din Legea nr. 78/2000,
În baza art. 33 - 34 lit. b), și 35 C. pen. contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul E.I. să execute pedeapsa mai grea de 10 ani sporită la 10 ani și 2 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale rezultante.
În baza art. 71 C. pen., aplică inculpaților M.F., D.M., R.C., C.V., P.I. și E.I., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.
Potrivit art. 88 C. pen., a dedus din pedepsele principale aplicate inculpaților duratele executate astfel:
- pentru inculpatul M.F.M., de la 25 noiembrie 2000 până la 14 martie 2001
- pentru inculpatul D.M. de la 13 noiembrie 2000 până la 23 martie 2001
- pentru inculpatul R.C. de la 20 noiembrie 2001 până la 20 februarie 2002
- pentru inculpatul P.I. de la 5 decembrie 2000 până la 30 martie 2001
- pentru inculpatul C.V. de la 17 noiembrie 2000 până la 30 noiembrie 2000.
A constatat că mandatul de arestare preventivă emis în faza de urmărire penală pe numele inculpatului E.I., nu a fost pus în executare și anulează acest mandat.
În baza art. 254 alin. (3) C. pen., a confiscat în folosul statului de la inculpatul M.F.M. suma de 180 milioane lei vechi.
În baza art. 257 alin. (2) în referire la art. 256 C. pen. a confiscat în folosul statului de la inculpatul R.C. suma valutară de 75.000 DM sau echivalentul în monedă națională la data confiscării, precum și suma de 704 milioane lei vechi.
În baza art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea următoarelor înscrisuri:
- chitanța sub semnătură privată (olografă) încheiată între inculpații R.C. și C.V. cu conținutul identic copiei de la fila x;
- fila CEC pentru suma de 500 milioane lei vechi emisă la data de 23 octombrie 2000.
A constatat că partea vătămată SC M.S. SA Galați (fostă SC S.) a renunțat la pretențiile civile față de inculpații M.F.M. și D.M.A. și în consecință:
În baza art. 118 lit. d) C. pen. în referire la art. 19 din Legea nr. 78/2000 a confiscat în folosul statului de la inculpații M.F.M. și D.M.A., câte 8,8 miliarde lei vechi fiecare.
În baza art. 14 C. proc. pen., în referire la art. 998 și 1000 alin. (3) C. civ., a obligat în solidar pe inculpatul C.V. cu părțile responsabile civilmente SC "E." SRL și SC "E." SRL Tecuci la plata sumei de 22.936.746.828 lei vechi despăgubiri civile către partea civilă SC M.S. SA.
În baza art. 114 C. proc. pen., 998, 1003 și 1000 alin. (3) C. civ. a obligat în solidar pe inculpații R.C., P.I. și E.I. iar pe acesta din urmă în solidar și cu SC R. SA Huși, prin lichidator, la plata sumei de 38.539.012.492 lei vechi, despăgubiri civile către partea civilă SC M.S. SA - Galați.
A respins celelalte pretenții civile formulate în cauză ca nefondate.
A menținut măsurile asigurătorii instituite în faza de urmărire penală asupra bunurilor inculpaților.
A menținut măsura indisponibilizării sumei valutare a inculpatului P.I., instituită în faza de urmărire penală.
A dispus comunicarea unor copii de pe prezenta hotărâre la Registrul Comerțului Galați și respectiv Vaslui.
A respins cererea formulată de expertul A.C., privind suplimentarea onorariului de expert.
În baza art. 189 și 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpații M.F. și D.M. la plata a câte 10 milioane lei vechi fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 și 191 alin. (3) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul C.V. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC E. SRL și SC E. SRL Tecuci la plata sumei de 15 milioane lei vechi, cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 și 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpații P.I. și R.C. la plata a câte 10 milioane lei vechi fiecare cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 și 191 alin. (3) C. proc. pen. a obligat în solidar pe inculpatul E.I. cu partea responsabilă civilmente SC R. SA Huși, prin lichidator, la plata sumei de 15 milioane lei vechi cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în anul 1991 SC S. SA Galați, fostul C.S. Galați a devenit societate pe acțiuni începând din anul 1991 iar în anul 2000 structura acționariatului era formată din 73,3 % cota de participare a statului PS, 20,9 % cota de participare a S. Moldova Bacău și 4,7 % alți acționari.
În luna aprilie 2000 s-a realizat o nouă organizare a SC S. SA cuprinzând adunarea generală a acționarilor - comisia de cenzori, consiliul de administrație - consiliul de direcție, președinte - director general, departamente și direcții subordonate directorului general.
Începând cu data de 12 aprilie 2000, funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație a fost deținută de martorul Ș.D., înlocuitorul său fiind directorul executiv R.N.
În luna mai 2000, la conducerea D.C.F.C.I. a fost numitul inculpatul D.M.A. care anterior a ocupat funcția de șef serviciu desfacere.
La data de 12 aprilie 2000, inculpatul M.F.M., a fost numit prin hotărârea nr. 17, membru al Consiliului de Administrație, recomandat fiind de F.RS.
Încă din luna aprilie 2000, organele de conducere ale SC S. SA Galați au luat o serie de măsuri pentru rentabilizarea și eficientizarea activității societății.
Membrii Consiliului de Administrație, deci și inculpatul M.F.M., au coordonat și răspuns de atingerea unor standarde și obiective economice, emițând hotărâri în diferite domenii de activitate ale societății ca: restructurarea societății în vederea privatizării; realizarea indicatoarelor de producție: asigurarea calității produselor; relațiile comerciale cu furnizorii interni și externi etc.
Întrucât societatea parte vătămată trecea printr-o perioadă economică dificilă în special datorită lipsei lichidităților Comitetul de Direcție, din care făcea parte și inculpatul M.F.M., a emis la data de 23 mai 2000. Hotărârea nr. 3 prin care se stipulau în esență modalități de derulare a afacerilor între SC S. SA și clienții săi.
Astfel s-a stabilit ca livrările de produse să fie efectuate ritmic urmând a fi respectate următoarele reguli:
- comercializarea produselor către clienții care efectuează plăți directe fără măsuri asigurătorii de plată;
- clienții care efectuează plăți în avans sau la livrare;
- clienții care efectuează plăți directe cu măsuri asigurătorii de plată (instrumente de plată garantate de instituțiile bancare).
Inculpatul D.M. în calitate de director relații comerciale avea sarcina de a selecta clienții în vederea încheierii de contracte avantajoase pentru societate aspect ce rezultă atât din hotărârea nr. 3 cât și din fișa postului.
S-au elaborat metodologii de lucru, vizând selectarea clienților care îndeplinesc condițiile de plată stabilite de conducerea societății parte vătămată și s-a stabilit prin decizie interdicția rescadențării biletelor la ordin de altă persoană în afara directorului general sau a directorului executiv.
Toate prevederile obligatorii vizând revitalizarea activității societății erau bine cunoscute de inculpații M. și D. prin natura funcțiilor deținute de aceștia, dar chiar așa fiind, aceștia și-a încălcat cu bună știință atribuțiile de serviciu, provocând grave vătămări intereselor legale ale SC S. SA Galați.
Pe fondul unor relații de prietenie și trafic de influență inculpații M. și D. și-au exercitat atribuțiile de serviciu în mod abuziv încălcând hotărârile luate de conducerea societății prin perfectarea unor contracte comerciale total dezavantajoase pentru societate în totală contradicție cu hotărârile luate de conducere.
Astfel pe relația SC S. SC E. Tecuci au fost derulate mai multe contracte unele dezavantajoase pentru societatea SC S. SA.
Această societate din Tecuci era administrată efectiv de către inculpatul C.V. acesta cunoscându-se bine cu inculpatul R.C. care la rândul său era în relații de prietenie cu inculpatul M.F.
Prin intermediul inculpatului R.C., inculpatul C.V. a luat legătura cu M.F. care deținea funcția de administrator și membru al Comitetului de Direcție de la SC S. SA Galați și i-a solicitat acestuia să fie ajutat în achiziționarea unor produse laminate pentru SC E. Tecuci.
Folosind o modalitate ilegală de comercializare respectiv constituirea unui avans prin introducerea de mărfuri în SC S., inculpatul M.F. a acceptat derularea unei afaceri cu societatea SC E. din Tecuci, deși în avans puteau fi achitați numai bani nu și mărfuri de către partea contractantă.
La data de 23 mai 2005 Comitetul de direcție al societății SC S. a emis o nouă hotărâre și mai restrictivă în sensul că livrarea de produse siderurgice către clienți se face numai dacă aceștia achită în avans prețul sau cu posibilitatea de plată la livrarea mărfii.
Cu toate acestea inculpatul M.F. a intervenit personal în sensul încheierii unor contracte cu SC E., primind ca avans de la aceasta unele role care nu erau necesare societății SC S.
Pe oferta primită de la SC E. și semnată de inculpatul C.V., inculpatul M.F. a pus rezoluția "tratare", cu înțelesul de a fi soluționată favorabil cererea, deși între atribuțiile de serviciu ale acestuia nu figura selectarea clienților.
Inculpatul M.F. a intervenit și telefonic la martorul U.I. care deținea funcția de director general adjunct, rugându-l să analizeze și să satisfacă cererea de ofertă făcută de SC E. Tecuci trimițându-l totodată și pe inculpatul R.C. care era prezentat ca fiind "senator".
În mod nelegal a fost acceptată SC E. Tecuci la o licitație care viza achiziționarea de role deși acestea nu erau necesare societății parte vătămată și în cele din urmă societatea din Tecuci administrată de inculpatul C.V. a câștigat licitația și s-a încheiat contractul din 30 mai 2000.
Concomitent inculpatul M.F. a luat legătura cu coinculpatul D.M. pentru a aproba livrarea de tablă către SC E. Tecuci, această livrare urmând să se facă pe baza minimului de avans creat prin livrarea de role de bandă transportoare, deși hotărârile imperative ale societății parte vătămată se refereau la avans bănesc sau plata în avans integrală a prețului ori la data livrării produsului.
Deși inculpatul D.M. cunoștea hotărârile luate de conducere privind comercializarea produselor siderurgice a încălcat cu bună știință aceste hotărâri, acceptând livrarea pe bază de comenzi de tablă și alte produse siderurgice către SC E. Tecuci.
În înțelegere cu inculpatul M.F. inculpatul D.M. a acceptat livrarea în lunile iunie - iulie 2000 a 1750 tone tablă; 300 tone alte produse siderurgice și deși au fost atenționați de serviciile de resort din societate să stopeze livrările, acestea au continuat.
S-au emis atenționări către SC E. pentru plata prețului aceasta nu a dat nici un răspuns și chiar în aceste condiții inculpatul D.M. a suplimentat contractul cu încă 500 tone tablă laminată la rece.
În perioada 1 iunie 2000 - 30 august 2000 SC E. SRL Tecuci a achiziționat de la SC S. SA Galați produse siderurgice în valoare de circa 9,8 miliarde lei, și a achitat doar parțial prin compensare doar 3,7 miliarde lei rămânând neachitate circa 6,1 miliarde lei contravaloare marfa plus penalități de circa 13,7 miliarde lei.
Încheierea unor contracte la termene extrem de scurte 30 mai 2000 respectiv 6 iunie 2000 pentru SC E. Tecuci, s-a datorat în principal traficului de influență exercitat de inculpatul R.C. zis, "S." prieten foarte apropiat cu inculpatul M.F.M.
Inculpatul C.V. a relatat că pentru intervențiile făcute de R.C. la conducerea SC S. acesta pretindea bani pentru a răsplăti pe "șeful", adică pe inculpatul M.F.M.
La insistențele lui R.C. inculpatul C.V. împrumută suma de 25.000 mărci germane de la martorii D.F. și R.D. pentru a o remite acestuia adică inculpatului M.
În luna august 2000 s-au întâlnit într-un apartament din Galați ocazie cu care inculpatul C.V., i-a dat suma de 25.000 mărci inculpatului R.C. acesta a pus suma respectivă într-o geantă și s-a deplasat spre locuința inculpatului M.F., cu un autoturism.
Inculpatul C. a rămas în autoturism timp în care inculpatul R.C. s-a deplasat la apartamentul inculpatului M.F., iar la venire R. l-a asigurat pe C.V. că a dat 20.000 mărci inculpatului M.F. iar suma de 5000 mărci a oprit-o pentru sine.
Se mai reține că inculpatul R.C. pe toată durata derulării relațiilor comerciale cu SC E. SRL Tecuci a achitat diferite consumații la restaurant inculpaților M.F. și D.M., în valoare de circa 4 milioane lei.
Apreciind că SC E. a beneficiat în mod gratuit de produse siderurgice de peste 6 miliarde lei datorită intervențiilor sale, R.C. a solicitat de la C.V. suma de 500 milioane lei echivalentul a 50.000 mărci germane.
Pentru a se asigura că va primi suma de la C.V. inculpatul R.C. la determinat pe acesta să redacteze o chitanță din care să rezulte că, garantează plata cu un autoturism marca "M." plus o filă CEC, în valoare de 500 milioane lei, pe care să o folosească în eventualitatea neprimirii sumei menționate anterior.
Chitanța pretinsă de inculpatul R.C. a fost semnată și de martorul T.I., în calitate de "martor asistent".
În rechizitoriu se mai reține că inculpatul C.V. a folosit cu rea-credință bunurile și creditele societății într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate la care avea interese directe sau indirecte.
În fapt inculpatul a valorificat produse siderurgice obținute nelegal de la partea vătămată SC S., către diverși beneficiari, iar sumele încasate erau folosite de către acesta în interes personal și în folosul SC E. SRL Tecuci, la care a fost fondator și administrator împreună cu martorul G.E.A.
Din verificările efectuate în luna noiembrie 2000 s-a constatat că în perioada mai 2000 - septembrie 2000, inculpatul C.V. a virat din contul SC E. în contul SC E. SRL Tecuci, cu ordin de plată suma de 1.143.600.000 lei reprezentând avans marfa, sumă din care s-au restituit la SC E. 468 milioane lei rămânând un beneficiu de 676 milioane lei societății SC E. SRL Tecuci, ambele societății fiind administrate de acest inculpat.
Invocând unele contracte de consultanță inculpatul C.V. a folosit în interes propriu în luna mai 2000, suma de 990 milioane lei de la SC E. SRL Tecuci, emițând pentru aceasta ordine de plată și chitanțe care atestau mișcarea sumelor între cele două societăți unde era fondator și administrator pe relația S. - R. Huși - SC O.T. SRL Lupeni.
În vederea participării la o licitație publică organizată pentru cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni la SC C. Tecuci de circa 71%, inculpații P.I., E.I. și martorii P.G. și D.G. au încheiat o convenție de asociere autentificată la Notarul public Ș.U. din Bacău la data de 20 decembrie 1999.
Conform înțelegerii după adjudecare, din Pachetul majoritar de acțiuni, P.I. trebuia să primească 23,8%; D.G. 23,8% iar E.I. și P.G. câte 11,9%.
Martorul P.G. achitase 3,2 miliarde lei iar inculpații P.I. și E.I. erau interesați de procurarea sumei de 4,5 miliarde lei, în vederea achitării ratei la Fondul P.S., precum și de procurarea acțiunilor martorului P.G.
Pentru a face rost de bani inculpatul P.I., reprezentant al SC O.T. SRL Lupeni și inculpatul E.I. director general al SC R. SA Huși l-au contactat pe inculpatul R.C., știind că acesta este bun prieten cu inculpatul M.F., în vederea achiziționării unor produse siderurgice.
În cursul lunii septembrie 2000, inculpatul R.C. și inculpatul P.I. s-au deplasat în municipiul Cluj-Napoca, pentru a se întâlni cu inculpatul M.F. și a-i da acestuia suma de 200 milioane lei drept mită în vederea încheierii unui contract pentru livrarea de produse siderurgice.
Întâlnirea de la Cluj-Napoca nu a avut loc, dar inculpatul P.I. s-a întâlnit la Galați cu M.F. și i-a dat acestuia suma de 180 milioane lei mită, pentru ca inculpatul M.F. în calitatea ce o avea să ajute la încheierea unui contract de livrare a unor produse siderurgice către SC R. SA Huși societate administrată de colaboratorul inculpatului P.I., respectiv inculpatul E.I.
După primirea sumei de 180 milioane lei inculpatul M.F. a intervenit la inculpatul D.M. pentru ca acesta să aprobe două comenzi către SC R. SA Huși din 4 octombrie 2000, pentru cantitatea de 825 tone produse siderurgice (tablă).
De menționat că nu au fost încheiate contracte de livrare pentru cantitatea de 825 tone tablă, între SC S. și SC R. SA Huși, la data de 4 octombrie 2000.
La fel de nelegal la data de 9 și respectiv 10 octombrie 2000 se suplimentează livrarea către SC R. SA Huși, cu alte două comenzi, pentru 400 tone fiecare, aprobate de D.M., în total cantitatea de tablă livrată către societatea inculpatului E.I. fiind de 11.426.687.527 lei.
Pentru a valorifica tabla primită și a obține bani în vederea achiziționării pachetului de acțiuni de la SC C. SA Tecuci la data de 10 octombrie 2000, inculpații P.I. și E.I., încheie un contract de livrare marfa către SC M. SA Galați, în valoare de circa 9 miliarde lei, contract intervenit între această societate și SC O.T. SRL Lupeni din 10 octombrie 2000.
Administratorul SC M. SA Galați, martorul M.C. a plătit prin virament suma de 4,128 miliarde lei, iar pentru diferența de până la 9 miliarde lei a dat în compensare materiale de construcții.
La data de 13 octombrie 2000 SC O.T. SRL Lupeni, virează în contul martorului P.G. suma de 4,5 miliarde lei pentru a obține și partea acțiunilor acestuia existente la SC C. SA Tecuci.
Se mai reține în rechizitoriu cu privire la inculpații P.I. și E.I., că au folosit cu rea-credință creditele și bunurile societăților ce le administrau, într-un scop contrar intereselor acestor societăți.
În concret inculpatul P.I., reprezentant al SC O.T. SRL Lupeni și inculpatul E.I., administrator al SC R. SA Huși, în dorința de a satisface un interes propriu respectiv de a deveni acționari la SC C. SA Tecuci, au implicat societățile proprii în afaceri, iar sumele de bani rezultate din valorificarea produselor obținute de la SC S. Galați, prin fapte de corupție le-au folosit în scop contrar propriilor societăți.
Inculpatul E.I. se cunoștea bine cu martorul M.C., administrator al SC M. SA Galați, cunoștea dispozițiile prevăzute de art. 266 din Legea nr. 31/1990, știa că prin vânzarea tablei către această societate poate să obțină o parte din banii necesari pentru cumpărarea de acțiuni la SC C. SA Tecuci.
Pe rolul Tribunalului Galați, cauza a fost înregistrată la nr. 55 din 6 ianuarie 2003.
Prin cererea depusă la dosar partea vătămată SC S. SA Galați, devenită ulterior SC I.S., apoi SC M.S., s-a constituit parte civilă și și-a prezentat cuantumul pretențiilor cauzate de inculpați.
Pe durata judecării cauzei unii inculpați au solicitat strămutarea judecării cauzei la o altă instanță echivalentă în grad Tribunalului Galați, dar instanța supremă a respins cererile ca nefondate.
Audiat în fața instanței inculpatul M.F. a avut o atitudine în general nesinceră, precizând printre altele că în perioada 1999 - 2000 a avut funcție de răspundere în cadrul SC S. SA Galați, fiind printre altele și înlocuitorul președintelui Consiliului de Administrație.
Din declarația aceluiași inculpat mai rezultă că era în relații de bună colegialitate cu inculpatul D.M. și se cunoștea cu inculpații R.C. și P.I.
Același inculpat a mai declarat că a dat unele telefoane la Serviciul Comercial al SC S., dar a rugat să fie soluționate cererile de ofertă în limita legalității, arătând apoi că în diferite împrejurări s-a întâlnit și cu inculpații C.V. și E.I.
Și inculpatul D.M. a avut o atitudine procesuală nesinceră precizând printre altele că nu intra în atribuțiile sale de serviciu verificarea solvabilității și bonității partenerului comercial care dorea să achiziționeze produse siderurgice de la SC S. SA Galați.
Din declarația acestui inculpat rezultă că știa de hotărârile luate de Consiliul de Administrație privind rentabilizarea societății și condițiile de contractare cu partenerii comerciali respectiv plata în avans sau la ridicarea mărfii.
Inculpatul R.C. a precizat că se cunoștea de mulți ani cu inculpatul M.F., și a menținut relațiile de prietenie cu acesta și când acesta a devenit înlocuitor al Președintelui Consiliului de Administrație al SC S. Galați.
Acest inculpat a precizat că se cunoștea cu inculpații P.I. și C.V. și că a fost odată cu acesta din urmă la locuința inculpatului M.F. din zona Faleză - Galați.
Inculpatul R.C. confirmă existența unei "chitanțe" scrisă de inculpatul C.V., iar la întocmirea chitanței au fost prezenți și martorii T.I. și D.I., și mai arată că fila CEC emisă de inculpatul C.V. era fără acoperire.
Inculpatul C.V. a fost în general sincer precizând că inculpatul R.C. avea influență la inculpatul M.F. și acesta i-a pretins suma de 25.000 mărci germane pentru a o da inculpatului M.F. în vederea încheierii unui contract cu SC S. SA Galați, în favoarea SC E. SA Tecuci, firmă administrată de inculpatul C.V.
Inculpatul a mai arătat că nu avea contract încheiat personal cu SC S. SA Galați, dar cu toate acestea primea tablă de la această societate, în timp ce societatea sa livrase role și benzi transportoare la societatea parte vătămată în compensare.
S-a mai arătat de către inculpat că a întocmit o chitanță la insistențele inculpatului R.C., și a emis o filă CEC la rugămintea acestuia deși nu avea disponibil în contul bancar.
Și inculpatul E.I. a avut o atitudine în general nesinceră, dar a precizat că era prieten cu inculpatul P.I., a încheiat un contract de asociere în participațiune pentru cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni de la SC C. SA Tecuci.
Din declarația inculpatului mai rezultă că nici el și nici inculpatul P.I. nu aveau bani suficienți pentru a cumpăra pachetul majoritar de acțiuni de la societatea scoasă la privatizare, motiv pentru care a apelat la SC S. SA Galați, pentru achiziționarea de tablă după care să o revândă în vederea obținerii de lichidități.
A mai precizat inculpatul că pentru comanda de tablă aprobarea a fost dată de inculpatul D.M., și nu a fost plătită tabla în avans sau la livrarea mărfii.
Inculpatul P.I. a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul M.F. prin intermediul inculpatului R.C., în vara anului 2000, înainte de a începe afacerea cu tablă de la SC S. SA Galați.
Același inculpat a mai precizat că s-a întâlnit cu inculpatul M.F. și în apartamentul acestuia din Galați unde a fost prezent și inculpatul R.C.
Inculpatul P.I. a recunoscut faptele în faza de urmărire penală.
Reține instanța de fond că probele administrate în cauză dovedesc că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor fapt pentru care a dispus condamnarea acestora.
Cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, reține instanța de fond că se impune schimbarea încadrării juridice arătând că în mod greșit au fost reținute dispozițiile art. 17 lit. d) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
Astfel reține instanța de fond că faptele de abuz în serviciu au fost comise în cursul anului 2000, ori prin Legea nr. 78/2000 la art. 17 lit. d) nu se reține nici o infracțiune, în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor private ci numai abuzul contra intereselor publice.
Ulterior, în cursul anului 2003 a fost modificat conținutul art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 în sensul că s-a introdus și abuzul în serviciu contra intereselor private ori cum legea penală nu are caracter retroactiv se impune înlăturarea dispozițiilor art. 17 lit. d) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 de la încadrarea juridică a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Cu privire la latura civilă a cauzei reține instanța de fond că pretențiile formulate de partea civilă SC M.S. SA sunt întemeiate, fapt pentru care a dispus admiterea acțiunii civile formulată de partea civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., S.T. Galați și inculpații M.F.M., D.M.A., R.C., C.V., P.I. și E.I.
În apelul Parchetului este criticată sentința instanței de fond pentru nelegalitate întrucât în mod greșit s-a dispus în baza art. 118 lit. d) C. pen. în referire la art. 19 din Legea nr. 78/2000 confiscarea în folosul statului de la inculpații M.F.M. și D.M.A. a câte 8,8 miliarde lei fiecare. S-a invocat faptul că adresa din 07 decembrie 2005 depusă la dosar de către partea vătămată SC M.S. SA Galați, prin care se preciza că se renunță la solicitarea de constituire de parte civilă față de cei doi inculpați, este lipsită de valoare juridică întrucât este semnată de o persoană pentru care nu s-a făcut dovada că este împuternicită să reprezinte societatea conform art. 143 din Legea nr. 31/1990. În consecință, a susținut procurorul în motivele scrise de apel, că instanța de fond trebuia să dispună obligarea inculpaților M.F.M. și D.M.A., în solidar cu ceilalți inculpați, la plata a câte 8,8 miliarde lei către partea vătămată SC M.S. SA Galați.
Pe de altă parte cu ocazia dezbaterii apelurilor procurorul a invocat un alt motiv de apel susținând că de fapt ar trebui schimbat temeiul juridic în baza căruia s-a dispus confiscarea sumelor de 8,8 miliarde lei de la cei doi inculpați mai sus-menționați din cel prevăzut de art. 118 lit. d) C. pen. în referire la art. 19 din Legea nr. 78/2000 în cel prevăzut de art. 118 lit. e) C. pen.
Curtea, deși a constatat contradictorialitatea dintre cele două motive de apel invocate de procuror, ținând seama că procurorul de ședință nu a renunțat expres la critica formulată în motivele scrise, văzând și prevederile art. 371 alin. (2), art. 374 C. proc. pen. dar și Decizia Curții Constituționale nr. 190 din 26 februarie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 362 alin. (1) lit. a) teza a doua C. proc. pen. publicată în M. Of. nr. 213/20.03.2008, a examinat ambele motive invocate de procuror precum și din oficiu întreaga latură civilă a cauzei.
Inculpații M.F.M. și D.M.A., la rândul lor, au criticat hotărârea pronunțată de Tribunalul Galați sub mai multe aspecte:
a. instanța de fond nu a analizat corespunzător materialul probator administrat în cauză rezumându-se la reproducerea integrală a actului de trimitere în judecată;
b. motivarea defectuoasă a hotărârii, în cuprinsul acesteia existând numeroase inadvertențe precum și unele greșeli de exprimare sau de dactilografiere;
c. în cauză a existat un caz de incompatibilitate întrucât judecătorul care a pronunțat hotărârea apelată și-a exprimat anterior părerea cu privire la vinovăția celor doi inculpați, făcând parte din completul care a soluționat, înainte de restituirea cauzei la procuror, un recurs declarat de inculpați împotriva încheierii Judecătoriei Galați prin care se dispusese prelungirea măsurii arestării preventive a acestora. Sub un alt aspect inculpații apelanți au susținut că judecătorul fondului cauzei s-a antepronunțat prin modalitatea de motivare a hotărârii dar și prin faptul că nu a dispus amânarea judecății atunci când procurorul de ședință a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății;
d. hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind încălcate prevederile art. 356 C. proc. pen., ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei și impune trimiterea cauzei spre rejudecare conform art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.;
e. instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererilor și excepțiilor invocate de inculpați în cauză, respectiv asupra excepției nelegalei sesizări a instanței și asupra unei cereri de completare a materialului probator cu efectuarea unei verificări de natură financiar-contabilă. De asemenea instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 246 raportat la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. În plus, au arătat inculpații, că instanța de fond a înlăturat nemotivat concluziile favorabile ale expertizei contabile efectuate în cauză;
f. în mod greșit s-a dispus prin sentința apelată condamnarea inculpaților, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, câtă vreme nu s-a făcut dovada că inculpații și-au încălcat cu știință atribuțiile de serviciu astfel cum pe larg s-a arătat, atât în motivele scrise, cât și în concluziile orale depuse de apărătorii aleși;
g. în mod greșit s-a dispus confiscarea de la inculpați a câte 8,8 miliarde lei vechi câtă vreme aceștia nu au dobândit vreo parte din această sumă;
h. în cauză nu sunt probe din care să rezulte cu certitudine săvârșirea infracțiunii de luare de mită de către inculpatul M.F.M. la începutul lunii octombrie 2000, cu atât mai mult cu cât în cauză există date certe că în perioada 05 - 18 octombrie 2000 inculpatul a fost plecat din țară și din orașul Galați. De asemenea s-a arătat că inculpatul M.F.M. nu putea avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de "luare de mită" deoarece nu avea vreo atribuție concretă privind încheierea și derularea contractelor privind produsele siderurgice;
i. instanța de fond a aplicat în mod nelegal inculpatului M.F.M. pedeapsa rezultantă de 10 ani și 6 luni închisoare fără a respecta etapele prevăzute de art. 34 lit. b) C. pen., respectiv dispunerea executării pedepsei celei mai grele, sporită până la maximul special la care apoi, motivat, să se aplice eventual un spor;
j. în fine, au arătat inculpații M.F.M. și D.M.A., dacă se trece peste apărările mai sus-menționate, în cauză se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 246 raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. și constatarea intervenirii prescripției răspunderii penale.
Apelantul-inculpat E.I. a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
a. instanța de fond nu a motivat corespunzător sentința pronunțată;
b. inculpatul E.I. nu a avut vreo implicare în comiterea infracțiunii de înșelăciune, solicitând achitarea sa în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen.;
c. în cauză nu există probe privind folosirea cu rea-credință de către inculpat a bunurilor societății pe care o administra, într-un scop contrar intereselor acesteia;
d. o parte din actele administrate în cauză în timpul urmăririi penale sunt lovite de nulitate absolută întrucât unele din declarații sunt luate înainte de începerea urmăririi penale fără a exista un proces-verbal de consemnare a acestor declarații, contrar art. 224 teza III C. proc. pen.;
e. constatarea nulității absolute în ceea ce privește sesizarea instanței și trimiterea cauzei spre rejudecare;
Apelantul-inculpat P.I., prin apărătorul desemnat din oficiu, a criticat hotărârea sub următoarele aspecte:
a. în cauză judecătorul care a soluționat fondul era incompatibil, pentru motivele dezvoltate de apelanții M.F.M. și D.M.A.;
b. hotărârea instanței de fond nu este motivată corespunzător;
c. în cauză s-a împlinit prescripția răspunderii penale în ceea ce privește infracțiunea de "folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului unei societăți" prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990;
d. inculpatul P.I. nu se poate face vinovat de comiterea infracțiunii de "înșelăciune" deoarece nu a fost reprezentant al SC R. SA Huși care a achiziționat produse siderurgice de la partea vătămată SC M.S. SA Galați. În plus instrumentul de plată emis nu ajunsese la scadență atunci când s-au declanșat cercetările astfel că nu se poate reține că a intenționat să inducă în eroare pe partea vătămată.
e. în cauză se impune achitarea inculpatului și sub aspectul infracțiunii de "dare de mită" întrucât nu s-a făcut dovada că inculpații M.F.M. și D.M.A. ar fi fost mituiți.
Inculpatul C.V., prin apărătorul ales, a criticat sentința penală apelată sub următoarele aspecte:
a. în cauză nu trebuia să se țină seama de autodenunțul formulat de inculpatul C.V. întrucât acesta a fost determinat prin modalitatea în care a fost condusă ancheta de procurorul de caz;
b. cauza s-a judecat cu lipsă de procedură față de părțile responsabile civilmente SC E. SRL Tecuci și SC E. SRL Tecuci întrucât acestea se aflau în procedură de lichidare și nu au fost citate prin lichidator;
c. hotărârea instanței de fond nu este motivată corespunzător întrucât s-a reprodus ad literam rechizitoriul;
d. în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de "fals în înscrisuri sub semnătură privată" deoarece fila CEC și chitanța completate de inculpatul C.V. nu au fost alterate în vreunul dintre modurile prevăzute de art. 288 C. pen. De asemenea în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de "folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului unei societăți" întrucât este vorba de transferarea unor bani din contul unei societăți către altă societate în condițiile în care ambele erau administrate de inculpatul C.V.;
e. în cauză s-a împlinit prescripția răspunderii penale în ceea ce privește infracțiunile de "fals în înscrisuri sub semnătură privată" și "folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului unei societăți" prevăzute de art. 290 alin. (1) și respectiv de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990;
f. în mod nelegal s-a dispus obligarea inculpatului C.V. la despăgubiri fără a se stabili dacă faptele săvârșite sunt cauzatoare de prejudicii;
g. în cauză nu trebuia să se dispună confiscarea de la inculpatul R.C. a sumelor pretins date de inculpatul C.V.;
În sfârșit, apelantul R.C. a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
a. instanța de fond nu a lămurit complet situația de fapt, nu a făcut o analiză proprie a materialului probator administrat în cauză, hotărârea conținând numeroase inadvertențe și greșeli de exprimare;
b. în cauză se impunea achitarea sa pentru infracțiune de "trafic de influență întrucât nu există probe certe din care să rezulte că încheierea celor două contracte de livrare de produse siderurgice dintre partea vătămată SC M.S. SA Galați și SC E. SA Tecuci respectiv SC R. SA Huși s-a datorat influenței exercitate de el asupra inculpatului M.F.M. sau asupra altor funcționari angajați ai părții vătămate. De asemenea nu există probe certe privind primirea de la inculpatul C.V. a sumei de 25.000 mărci sau oferirea către acesta a unor consumații la restaurant, depozițiile inculpatului C.V. fiind contradictorii și necoroborându-se cu alte mijloace de probă administrate cauză. În ceea ce privește chitanța de împrumut de 50.000 mărci, inculpatul R.C. a arătat că acea sumă de bani i-a fost dată lui C.V. și reprezenta contravaloarea unui autoturism M., pe care-l cumpărase de la C.V., dar de la care nu primise toate actele mașinii. Când inculpatul C.V. urma să îi dea actele respective inculpatului R., pentru a nu se întoarce cu banii la el, i-a lăsat suma de bani inculpatului C. și a menționat că autoturismul M. rămâne gaj al împrumutului. În realitate, a fost o sumă de bani lăsată pentru a nu se întoarce în Ardeal cu banii asupra lui. Nici o persoană nu l-a auzit pe R.C. pretinzându-i suma de 50.000 mărci iar în legătură cu fila CEC de 500 milioane lei vechi, aceasta a fost predată de inculpatul C.V. ca o garanție suplimentară a restituirii împrumutului. Totodată, a susținut inculpatul, nu există probe certe privind primirea de la inculpatul P.I. a sumei de 200 milioane lei vechi, pentru a interveni pe lângă inculpatul M.F.M., chiar inculpatul P.I. negând acest aspect cu ocazia audierilor sale după restituirea cauzei la procuror;
e. în cauză se impunea achitarea inculpatului R.C. și pentru infracțiunile de "uz de fals" și respectiv instigare la infracțiunea de "fals în înscrisuri sub semnătură privată" deoarece chitanța și fila cec scrise de inculpatul C.V. au reprezentat voința părților și nu au fost alterate, modificate în vreunul dintre modurile arătate în art. 288 C. pen.;
f. în cauză s-a împlinit prescripția răspunderii penale în ceea ce privește infracțiunile mai sus-arătate;
g. în mod greșit s-a dispus obligarea inculpatului R.C. la plata de despăgubiri civile către partea vătămată SC M.S. SA Galați, alături de ceilalți inculpați din cauză, câtă vreme sus-numitul inculpat nu a fost condamnat pentru vreo infracțiune contra patrimoniului;
h. în mod greșit a dispus instanța de fond confiscarea de la inculpatul R.C. a sumei de 704 milioane lei vechi și a sumei de 75.000 mărci neexistând probe privind primirea de către inculpat a acestor sume de bani;
i. în cauză nu se impunea anularea chitanței încheiate între inculpații C.V. și R.C.;
j. instanța de fond a omis să deducă din pedeapsa aplicată și perioada în care inculpatul R.C. a fost arestat în Statele Unite al Americii în vederea extrădării.
Prin Decizia penală nr. 59/A din 4 aprilie 2008, Curtea de Apel Galați a admis apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DEPARTAMENTUL NAȚIONAL ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI și de inculpații M.F.M. , D.M.A. , R.C. , C.V. , P.I. și E.I. împotriva Sentinței penale nr. 546/F/l 5 decembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 55/P/2003.
A desființat în parte, atât sub aspectul laturii penale cât și al laturii civile, Sentința penală nr. 546/F7 15 decembrie 2005 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
A repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului M.F.M. prin sentința penală apelată:
- 9 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o durată de 5 ani, aplicate pentru infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată" prevăzută de art. 246 C. pen. în referire la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen.,
- 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicate pentru infracțiunea de "luare de mită" prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. în referire la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
A redus pedepsele aplicate pentru infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată" prevăzută de art. 246 C. pen. în referire la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen., la 7 ani închisoare și la 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului M.F.M. acesta având de executat pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, sporită la 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
A redus pedepsele aplicate inculpatului D.M.A. pentru infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată" prevăzută de art. 246 C. pen. în referire la art. 248
1
C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. de la 9 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. la 6 (șase) ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., după executarea pedepsei principale.
A repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului R.C. prin sentința penală apelată:
- 4 ani închisoare pentru infracțiunea de "trafic de influență" în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., în referire la art. 5 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
- 1 an închisoare pentru instigare la infracțiunea de "fals în înscrisuri sub semnătură privată", în formă continuată prevăzută de art. 25 C. pen. în referire la art. 290 alin. (1) C. pen., în referire la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
- 1 an închisoare pentru infracțiunea de "uz de fals" prevăzută de art. 291 C. pen., în referire la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) în referire la art. 10 lit. g), teza a II-a C. proc. pen. a încetat procesul penal față de inculpatul R.C. pentru instigare la infracțiunea de "fals în înscrisuri sub semnătură privată", în formă continuată prevăzută de art. 25 C. pen. în referire la art. 290 alin. (1) C. pen., în referire la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de "trafic de influență" în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., în referire la art. 5 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și 1 an închisoare pentru infracțiunea de "uz de fals" prevăzută de art. 291 C. pen. în referire la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 urmând ca inculpatul R.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită la 4 (patru) ani și 4 luni închisoare.
A înlăturat din sentința penală apelată dispozițiile privind condamnarea inculpatului C.V.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) în referire la art. 10 lit. g), teza a II-a C. proc. pen. a încetat procesul penal față de inculpatul C.V. pentru infracțiunile de:
- "fals în înscrisuri sub semnătură privată", în formă continuată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., în referire la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
- "folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului unei societăți" prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, în referire la art. 17 lit. h) și art. 18 alin. (5) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 383 alin. (2) deduce din pedepsele rezultante principale a aplicat durata reținerii și arestării preventive după cum urmează:
- pentru inculpatul M.F.M. durata arestării preventive de la 25 noiembrie 2000 până la 14 martie 2001,
- pentru inculpatul D.M.A. durata arestării preventive de la 13 noiembrie 2000 până la 23 martie 2001,
- pentru inculpatul R.C. durata arestării preventive de la 20 noiembrie 2001 până la 20 februarie 2002,
- pentru inculpatul P.I. durata reținerii și arestării preventive de la 04 decembrie 2000 până la 30 martie 2001.
A modificat dispoziția privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi în sensul că a interzise inculpaților M.F.M., D.M.A., P.I. și E.I. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. iar inculpatului R.C. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A modificat dispoziția privind confiscarea unor sume de bani de la inculpatul R.C. în sensul că în baza art. 257 alin. (2) în referire la art. 256 alin. (2) C. pen. a dispus confiscarea de la acest inculpat a sumei de 20.400 RON și a echivalentului în RON a sumei de 5.000 mărci germane.
A înlăturat din sentința penală apelată dispoziția privind confiscarea de la inculpații M.F.M. și D.M.A. a câte 8,8 miliarde lei vechi fiecare.
A înlăturat din sentința penală apelată dispoziția privind obligarea inculpatului C.V. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC E. SRL Tecuci și SC E. SRL Tecuci la plata de despăgubiri civile către partea civilă SC M.S. SA Galați.
A modificat dispoziția de obligare la despăgubiri către partea civilă SC M.S. SA Galați a inculpaților R.C., P.I. și E.I., în sensul că a dispus obligarea în solidar a inculpaților P.I. și E.I. iar pe acesta din urmă și în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R. SA Huși, la plata