ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1405/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1405/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 118 din 14 mai

2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și

Fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul B.F. în

contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI-PRIN

CONSILIUL NAȚIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ȘI CERTIFICATELOR, a

anulat rezoluția emisă de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor,

Diplomelor și Certificatelor Universitare din data de 22 iulie 2008, respectiv

poziția 1 din Anexa 1 la Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și

Tineretului nr. 4967 din 31 iulie 2008, a anulat rezoluția Comisiei de analiză

a contestațiilor din 20 octombrie 2008, respectiv Anexa la Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 5841 din 04 noiembrie 2008 și a

respins cererea de obligare a pârâtului la emiterea ordinului de numire a

reclamantului în postul de conferențiar universitar la disciplinele Istoria

literaturii franceze, Istoria literaturii și civilizației franceze, Cultură și

civilizație franceză la Catedra de limba și literatura franceză a Facultății de

Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității Ștefan cel Mare

Suceava, ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea

de Apel a reținut, în esență, următoarele:

La data de 08 iulie 2008, Comisia de

Filologie și Studii Culturale din cadrul Consiliului Național de Atestare a

Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.),

analizând dosarul de concurs și lucrările reprezentative transmise de către

Universitatea „Ștefan cel Mare”, a propus C.N.A.T.D.C.U. să nu se acorde titlul

de conferențiar universitar reclamantului cu motivarea că nu este îndeplinit

criteriul de evaluare nr. 4 în sensul că „prestigiul științific al candidatului

a fost puternic alterat și, ca urmare, nu este compatibil cu statutul de

conferențiar universitar.” În baza rezoluției Comisiei de Filologie și Studii

Culturale, C.N.A.T.D.C.U. a emis, la data de 22 iulie 2008, rezoluția de

neacordare a titlului de conferențiar universitar, iar în temeiul acestei

rezoluții a fost emis Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului

nr. 4967 din 31 iulie 2008.

În urma soluționării contestației

formulate de reclamant, Comisia de Analiză a Contestațiilor din cadrul C.N.A.T.D.C.U.

a propus să nu se acorde reclamantului titlul didactic de conferențiar

universitar cu motivarea că nu sunt îndeplinite criteriul de evaluare nr. 2 și

3, respectiv activitatea de cercetare științifică nu se încadrează în cerințele

comisiei iar contribuția științifică nu este în concordanță cu profilul

postului scos la concurs. În baza propunerii Comisiei de Analiză a

Contestațiilor, C.N.A.T.D.C.U. și-a menținut rezoluția de neconfirmare a

titlului didactic și Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului a emis

Ordinul nr. 5841 din 04 noiembrie 2008.

Mai reține instanța de fond că prin

Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5099/2005 modificat prin

Ordinul nr. 3548/2006 a fost stabilit sistemul de evaluare privind conferirea

titlului de conferențiar, în raport de care pentru conferirea titlului de

conferențiar universitar este necesar ca pentru fiecare criteriu de evaluare

rezoluția să fie "Criteriul este îndeplinit" iar realizările

specifice unui criteriu nu pot compensa nerealizările de la alte criterii.”

Analizând rezoluția Comisiei de

Filologie și Studii Culturale care a stat la baza rezoluției C.N.A.T.D.C.U. de

neacordare a titlului didactic de conferențiar universitar, instanța constată

că nu a fost respectată procedura de întocmire a rezoluției. Astfel, la

criteriile 1, 2 și 3 nu există nici o mențiune „criteriul este îndeplinit” ori

„criteriul nu este îndeplinit”, așa încât atât Comisia de Analiză a

Contestațiilor cât și instanța sunt în imposibilitate de a verifica dacă aceste

criterii au fost apreciate ca fiind îndeplinite de către comisie. Pe de altă

parte, instanța de fond, observând că la criteriul 4 din rezoluție, deși nu

este trecută nici o mențiune cu privire la neîndeplinirea criteriului de către

reclamant, totuși este motivat în sensul că prestigiul științific al

candidatului a fost puternic alterat și, ca urmare, nu este compatibil cu

statutul de conferențiar universitar, a apreciat că acest criteriu a fost

considerat de comisie ca fiind neîndeplinit.

Cât privește rezoluția Comisiei de

Analiză a Contestațiilor, instanța de fond a apreciat că nu s-au respectat

normele de procedură pentru redactarea sa, respectiv la criteriile 1 și 4 nu a

fost trecută nici o mențiune, deși actul normativ aplicabil prevede a se trece

obligatoriu „criteriu este îndeplinit” sau „criteriu nu este îndeplinit”. Pe de

altă parte, se mai reține că această comisie a schimbat în totalitate

considerentele neacordării titlului didactic de conferențiar universitar,

motivând în sensul neîndeplinirii criteriilor 2 și 3, respectiv activitatea de

cercetare științifică nu se încadrează în cerințele CNATCDU (fără a se indica

care sunt aceste cerințe) și contribuția științifică nu este în concordanță cu

profilul postului scos la concurs.

Or, în aparență Comisia de Filologie

și Studii Culturale a apreciat că aceste două criterii sunt îndeplinite și a

motivat numai pe neîndeplinirea criteriului 4 iar Comisia de Analiză a

Contestațiilor, dimpotrivă, a apreciat că acest criteriu este îndeplinit dar nu

sunt îndeplinite criteriile 2 și 3 ceea ce, în opinia judecătorului fondului, nu

este admisibil în soluționarea contestației reclamantului.

Față de cele arătate, curtea de apel

a constatat că cele două rezoluții au fost date cu încălcarea dispozițiilor

legale privind procedura de redactare cât și a celor referitoare la criteriile

de evaluare așa cum sunt ele stabilite prin Ordinul nr. 5099/2005 a Ministrului

Educației și Cercetării.

Cât privește cererea de obligare a

intimatului Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului să emită un ordin

de numire a reclamantului în postul de conferențiar universitar la disciplinele

Istoria literaturii franceze, Istoria literaturii și civilizației franceze,

Cultură și civilizație franceză – Catedra de limbă și literatură franceză a

Facultății de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității

„Ștefan cel Mare” Suceava, instanța de fond a apreciat că nu se poate substitui

comisiilor științifice de specialitate, respectiv nu poate să se pronunțe cu

privire la îndeplinirea criteriilor de evaluare de către reclamant și să

procedeze la obligarea pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și

Tineretului la emiterea ordinului de numire în postul de conferențiar

universitar.

Totodată, față de dispozițiile art. 61

alin. (6) și (7) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic,

instanța de fond a apreciat că, chiar dacă Consiliul Național de Atestare a

Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare este un organ

consultativ, fără rezoluția acestuia ordinul Ministrului Educației, Cercetării

și Tineretului nu are nici o bază legală.

Cât privește posibilitatea instanței

de a verifica îndeplinirea cerințelor Ordinului nr. 5099/2005 prin care s-a

aprobat sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar,

curtea de apel a constatat că nu poate să realizeze o analiză calitativă a

activității științifice a reclamantului, această analiză fiind strict de

competența comisiei științifice de specialitate, ci ar putea realiza numai o

analiză din punct de vedere cantitativ, în sensul de a constata doar faptul că

reclamantul a depus dovezi cu privire la activitatea didactică desfășurată după

acordarea ultimului titlu didactic (criteriul 1), participarea în trei echipe

de cercetare în cadrul unui grant/contract de cercetare obținut prin competiție

(criteriul 2), 3 cărți publicate ca unic autor, un studiu publicat într-o

revistă din SUA, 3 studii în volume colective publicate în străinătate, 4

studii în volume colective publicate în țară în urma participărilor la

manifestări științifice internaționale, 2 studii publicate în Analele

Universității „Ștefan cel Mare”, seria filologie (criteriul 3) precum și mapa

cu contribuții științifice semnificative (criteriul 4).

2.Cererea de recurs

Împotriva sentinței nr. 118 din 14

mai 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, au declarat recurs atât reclamantul B.F. cât și pârâtul Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului criticând-o pentru motivele prevăzute

de art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

2.1 Printr-un set de critici

circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

recurentul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului susține,

în esență, că, constatarea instanței de fond că cele două rezoluții au fost

date cu încălcarea dispozițiilor legale privind procedura de redactare și a

celor referitoare la criteriile de evaluare este nelegală, în condițiile în

care potrivit prevederilor legale nu există o procedură de redactare a

rezoluției iar concluzia comisiei de specialitate a fost foarte clară și

lipsită de echivoc, în sensul de a nu se confirme titlul didactic, motivându-se

criteriul neîndeplinit.

Susține recurentul că instanța de

fond a întocmit ea însăși o altă procedură, față de care evident comisia de

specialitate care a analizat inițial dosarul reclamantului și comisia de

analiză a contestației reclamantului nu puteau să se raporteze.

Mai arată recurentul că potrivit

prevederilor legale, prevederi pe care instanța de fond de altfel le-a și

citat, respectiv art. 13 alin. (1) lit. a) din OMECT nr. 3904/2006, comisiile

de atestare a titlurilor didactice și științifice analizează conținutul tuturor

dosarelor și lucrărilor anexate care le revin într-o ședință de lucru și propun

rezoluții motivate strict în raport cu sistemele de evaluare în vigoare, pe

care le prezintă în ședințele de lucru ale Consiliului de atestare. Faptul că

nu scrie în rezoluția Comisiei de filologie și studii culturale la fiecare

criteriu dacă este sau nu îndeplinit nu înseamnă că procedura a fost viciată în

condițiile în care rezoluția Criteriul nu este îndeplinit se argumentează prin

menționarea clară a cerințelor care nu sunt satisfăcute.

În această ordine de idei, susține

recurentul că, în mod greșit instanța de fond a constatat că, comisia

științifică nu a evaluat prestigiul profesional al reclamantului în

conformitate cu cerințele prevăzute în ordinul nr. 5099/2005, câtă vreme tocmai

urmare a analizării cerințelor criteriului 4 intitulat prestigiul profesional

comisia de specialitate a ajuns la concluzia cu care a motivat neîndeplinirea

criteriului 4, ceea ce a stat la baza propunerii de neconfirmare a titlului didactic.

Totodată mai susține recurentul, că

în mod greșit instanța de fond a reținut că nu este admisibil ca în

soluționarea contestației comisia să se refere la alte criterii, atâta timp cât

comisia de analiză a contestației nu a fost formată din aceleași persoane ca

prima comisie este firesc ca membrii comisiei de analiză a contestației să nu

aibă aceeași părere cu prima comisie. Prin urmare față de analiza în întregime

a dosarului și față de recunoașterea făcută chiar de către reclamant cu privire

la prestigiul său, în mod corect comisia de analiză a contestației a reținut că

nici alte două criterii nu au fost îndeplinite și a menținut soluția primei

comisii, propunând aceeași rezoluție de neconfirmare.

2.2 Printr-un set de critici

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc.

civ., recurentul B.F. a susținut că nelegalitatea și netemeinicia sentinței

rezidă în nepronunțarea instanței în ce privește cererea de a fi anulat ordinul

ministrului și neadmiterea cererii de a se emite ordinul de numire pe post de

conferențiar.

Susține recurentul că, atâta timp

cât, în mod întemeiat, cererea de constatare a nulității celor două rezoluții,

care au constituit cauza împiedicării de a fi numit pe post de conferențiar a

fost admisă, legal era ca, pe cale de consecință instanța să procedeze la

obligarea MECTS la eliberarea ordinului de confirmare a titlului didactic.

Consideră recurentul că instanța de

fond, fără a se substitui comisiilor de specialitate, trebuia să verifice

îndeplinirea cerințelor Ordinului nr. 5099/2005 prin care s-a aprobat sistemul

de evaluare pentru conferirea titlului de conferențiar universitar, respectiv

standardul minim prevăzut pentru fiecare criteriu de evaluare în parte era sau

nu satisfăcut.

Astfel, apreciază recurentul că instanța

de fond, rezumându-se să facă referire doar la neîndeplinirea criteriului 4 -

prestigiul profesional, fără a analiza dacă s-a luat în considerare mapa cu

contribuții științifice semnificative a candidatului, fără a verifica în ce

măsură au fost sau nu îndeplinite criteriile 2 și 3 de evaluare, a pronunțat o

hotărâre netemeinică.

Analizând sentința atacată în raport

cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și

cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este temeinică și legală, pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 14 din Regulamentul de

organizare și funcționare al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor,

Diplomelor și Certificatelor Universitare, aprobat prin Ordinul MEC nr. 5099

din 3 octombrie 2005 rezoluția formulată de către o comisie, se înscrie într-o

Fișă de evaluare cu valoare de proces-verbal, cu menționarea argumentelor care

au stat la baza acesteia.

De asemenea, prin Sistemul de

evaluare privind conferirea titlului de conferențiar universitar, înscris în

Anexa la O.M. nr. 5099 din 3 octombrie 2005 s-a stabilit ca la fiecare criteriu

de evaluare, gradul de îndeplini a cerințelor se exprimă prin rezoluția

Criteriul este îndeplinit dacă standardul minim, împreună cu standardele

suplimentare adăugate de comisia de specialitate a C.N.A.T.D.C.U., sunt

satisfăcute sau Criteriul nu este îndeplinit dacă una sau mai multe cerințe nu

sunt satisfăcute. Rezoluția Criteriul nu este îndeplinit se argumentează prin

menționarea clară a cerințelor care nu sunt satisfăcute.

Din analiza conținutului referatului

de analiză din 8 iulie 2008 a Comisiei de Filologie și Studii Culturale, în

baza căruia a fost emis Ordinul MECT nr. 4967 din 31 iulie 2008 precum și a

referatului de analiză din 20 octombrie 2008 al Comisiei de Analiză a

Contestației Filologie și Studii Culturale, ce a stat la baza emiterii

Ordinului MECT nr. 5841 din 4 noiembrie 2008, Înalta Curte constată că

mențiunile înscrise la criteriul de evaluare nr. 2- activitatea de cercetare

științifică nu se încadrează în cerințele C.N.A.T.A.D.C.U , la criteriul de

evaluare nr.3- contribuția științifică nu este în concordanță cu profilul postului

scos la concurs - criteriul de evaluare nr. 4 - comisia a decis că prestigiul

științific al candidatului a fost puternic alterat și, ca urmare, nu este

compatibil cu statutul de conferențiar universitar, nu corespund exigențelor

noțiunii de motivare a actului administrativ și nici cerințelor exprese ale

Ordinului MEC nr. 5099/3 octombrie 2005, ceea ce așa cum în mod corect a

reținut și instanța de fond, fac imposibil exercitarea unui real control

judecătoresc.

Prin urmare, în mod corect a reținut

judecătorul fondului că procedura de evaluară impusă de Ordinul MEC nr. 5099/2005

nu a fost respectată în cauză în condițiile în care din referatele de evaluare

întocmite de cele două comisii lipsește atât rezoluția expresă Criteriul este

îndeplinit, respectiv Criteriul este neîndeplinit cât și o motivare clară a

cerințelor care nu au fost satisfăcute în aprecierea standardelor minime de

evaluare a fiecăruia dintre cele patru criterii impuse de respectivul ordin.

Față de caracterul imperativ al

procedurii operaționale stabilită pentru sistemul de evaluare privind

conferirea titlului de conferențiar universitar prin ordinul menționat, vor fi

înlăturate susținerile recurentului MECTS în sensul că o astfel de rezoluție

rezultă din mențiunile înscrise în dreptul fiecărui criteriu de evaluare din

cadrul referatelor de evaluare întocmite de cele două comisii.

Totodată, Înalta Curte constatând că

în mod corect judecătorul fondului a apreciat că atâta vreme cât prima comisie

a stabilit îndeplinirea a trei criterii de evaluare iar contestația viza

exclusiv criteriul de evaluare nr.4 în mod greșit comisia de contestație a

apreciat asupra neîndeplinirii altor două criterii de evaluare, respectiv nr. 2

și 3, va înlătura și criticile formulate de recurent pe acest aspect.

De asemenea, Înalta Curte, față de

conținutul Ordinul MEC nr. 5099 din 3 octombrie 2005 de aprobare a sistemul de

evaluare privind conferirea titlului de conferențiar universitar, costată că

sunt cel puțin neserioase susținerile recurentului MECTS în sensul că nu există

o procedură de redactare a rezoluției iar instanța de fond și-ar fi raportat

hotărârea pronunțată la o procedură proprie și de care cele două comisii nu

aveau cum să țină cont.

Față de considerentele expuse Înalta

Curte, apreciază ca fiind neîntemeiate toate criticile formulate de recurentul

MECTS, și pe cale de consecință le va înlătura ca atare.

De asemenea, vor fi înlăturate și

criticile formulate de recurentul B.F., Înalta Curte constatând că în mod

corect instanța de fond, care s-a pronunțat în mod expres asupra cererii de

obligare a MECTS la emiterea unui nou ordin de numire în postul de conferențiar

universitar, a apreciat că nu se poate substitui unor comisii de specialitate,

pentru a se pronunța asupra îndeplinirii criteriilor de evaluare stabilite prin

Ordinul MEC nr. 5099/2005, condiție sine qua non pentru emiterea ordinului de

confirmare a titlului universitar evocat prin cererea de chemare în judecată.

Controlul judecătoresc, în mod

corect a fost exercitat în cauză doar asupra procedurii de emitere a actelor

administrative contestate, iar efectul anulării celor două rezoluții nu constă

în mod firesc în emiterea ordinului de confirmare a titlului didactic, cum în

mod greșit susține recurentul B.F., ci în reluarea procedurii de evaluare cu

respectarea exigențelor Ordinului MEC nr. 5099/2005.

În raport cu toate cele expuse,

constatându-se că dezlegarea dată cauzei de către prima instanță este corectă,

în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., ambele recursuri

formulate în cauză vor fi respinse, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de B.F. și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI

SPORTULUI, împotriva sentinței civile nr. 118 din 14 mai 2010, a Curții de Apel

Suceava, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 martie 2011.