ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1405/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința nr. 118 din 14 mai 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și Fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul B.F.

în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI-PRIN CONSILIUL NAȚIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ȘI CERTIFICATELOR, a anulat rezoluția emisă de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare din data de 22 iulie 2008, respectiv poziția 1 din Anexa 1 la Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 4967 din 31 iulie 2008, a anulat rezoluția Comisiei de analiză a contestațiilor din 20 octombrie 2008, respectiv Anexa la Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 5841 din 04 noiembrie 2008 și a respins cererea de obligare a pârâtului la emiterea ordinului de numire a reclamantului în postul de conferențiar universitar la disciplinele Istoria literaturii franceze, Istoria literaturii și civilizației franceze, Cultură și civilizație franceză la Catedra de limba și literatura franceză a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității Ștefan cel Mare Suceava, ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel a reținut, în esență, următoarele: La data de 08 iulie 2008, Comisia de Filologie și Studii Culturale din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.), analizând dosarul de concurs și lucrările reprezentative transmise de către Universitatea „Ștefan cel Mare”, a propus C.N.A.T.D.C.U. să nu se acorde titlul de conferențiar universitar reclamantului cu motivarea că nu este îndeplinit criteriul de evaluare nr. 4 în sensul că „prestigiul științific al candidatului a fost puternic alterat și, ca urmare, nu este compatibil cu statutul de conferențiar universitar.” În baza rezoluției Comisiei de Filologie și Studii Culturale, C.N.A.T.D.C.U.

a emis, la data de 22 iulie 2008, rezoluția de neacordare a titlului de conferențiar universitar, iar în temeiul acestei rezoluții a fost emis Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 4967 din 31 iulie 2008. În urma soluționării contestației formulate de reclamant, Comisia de Analiză a Contestațiilor din cadrul C.N.A.T.D.C.U. a propus să nu se acorde reclamantului titlul didactic de conferențiar universitar cu motivarea că nu sunt îndeplinite criteriul de evaluare nr. 2 și 3, respectiv activitatea de cercetare științifică nu se încadrează în cerințele comisiei iar contribuția științifică nu este în concordanță cu profilul postului scos la concurs. În baza propunerii Comisiei de Analiză a Contestațiilor, C.N.A.T.D.C.U.

și-a menținut rezoluția de neconfirmare a titlului didactic și Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului a emis Ordinul nr. 5841 din 04 noiembrie 2008. Mai reține instanța de fond că prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5099/2005 modificat prin Ordinul nr. 3548/2006 a fost stabilit sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar, în raport de care pentru conferirea titlului de conferențiar universitar este necesar ca pentru fiecare criteriu de evaluare rezoluția să fie "Criteriul este îndeplinit" iar realizările specifice unui criteriu nu pot compensa nerealizările de la alte criterii.” Analizând rezoluția Comisiei de Filologie și Studii Culturale care a stat la baza rezoluției C.N.A.T.D.C.U.

de neacordare a titlului didactic de conferențiar universitar, instanța constată că nu a fost respectată procedura de întocmire a rezoluției. Astfel, la criteriile 1, 2 și 3 nu există nici o mențiune „criteriul este îndeplinit” ori „criteriul nu este îndeplinit”, așa încât atât Comisia de Analiză a Contestațiilor cât și instanța sunt în imposibilitate de a verifica dacă aceste criterii au fost apreciate ca fiind îndeplinite de către comisie. Pe de altă parte, instanța de fond, observând că la criteriul 4 din rezoluție, deși nu este trecută nici o mențiune cu privire la neîndeplinirea criteriului de către reclamant, totuși este motivat în sensul că prestigiul științific al candidatului a fost puternic alterat și, ca urmare, nu este compatibil cu statutul de conferențiar universitar, a apreciat că acest criteriu a fost considerat de comisie ca fiind neîndeplinit.

Cât privește rezoluția Comisiei de Analiză a Contestațiilor, instanța de fond a apreciat că nu s-au respectat normele de procedură pentru redactarea sa, respectiv la criteriile 1 și 4 nu a fost trecută nici o mențiune, deși actul normativ aplicabil prevede a se trece obligatoriu „criteriu este îndeplinit” sau „criteriu nu este îndeplinit”. Pe de altă parte, se mai reține că această comisie a schimbat în totalitate considerentele neacordării titlului didactic de conferențiar universitar, motivând în sensul neîndeplinirii criteriilor 2 și 3, respectiv activitatea de cercetare științifică nu se încadrează în cerințele CNATCDU (fără a se indica care sunt aceste cerințe) și contribuția științifică nu este în concordanță cu profilul postului scos la concurs.

Or, în aparență Comisia de Filologie și Studii Culturale a apreciat că aceste două criterii sunt îndeplinite și a motivat numai pe neîndeplinirea criteriului 4 iar Comisia de Analiză a Contestațiilor, dimpotrivă, a apreciat că acest criteriu este îndeplinit dar nu sunt îndeplinite criteriile 2 și 3 ceea ce, în opinia judecătorului fondului, nu este admisibil în soluționarea contestației reclamantului. Față de cele arătate, curtea de apel a constatat că cele două rezoluții au fost date cu încălcarea dispozițiilor legale privind procedura de redactare cât și a celor referitoare la criteriile de evaluare așa cum sunt ele stabilite prin Ordinul nr. 5099/2005 a Ministrului Educației și Cercetării.

Cât privește cererea de obligare a intimatului Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului să emită un ordin de numire a reclamantului în postul de conferențiar universitar la disciplinele Istoria literaturii franceze, Istoria literaturii și civilizației franceze, Cultură și civilizație franceză – Catedra de limbă și literatură franceză a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, instanța de fond a apreciat că nu se poate substitui comisiilor științifice de specialitate, respectiv nu poate să se pronunțe cu privire la îndeplinirea criteriilor de evaluare de către reclamant și să procedeze la obligarea pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului la emiterea ordinului de numire în postul de conferențiar universitar.

Totodată, față de dispozițiile art. 61 alin. (6) și (7) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, instanța de fond a apreciat că, chiar dacă Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare este un organ consultativ, fără rezoluția acestuia ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nu are nici o bază legală.

Cât privește posibilitatea instanței de a verifica îndeplinirea cerințelor Ordinului nr. 5099/2005 prin care s-a aprobat sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar, curtea de apel a constatat că nu poate să realizeze o analiză calitativă a activității științifice a reclamantului, această analiză fiind strict de competența comisiei științifice de specialitate, ci ar putea realiza numai o analiză din punct de vedere cantitativ, în sensul de a constata doar faptul că reclamantul a depus dovezi cu privire la activitatea didactică desfășurată după acordarea ultimului titlu didactic (criteriul 1), participarea în trei echipe de cercetare în cadrul unui grant/contract de cercetare obținut prin competiție (criteriul 2), 3 cărți publicate ca unic autor, un studiu publicat într-o revistă din SUA, 3 studii în volume colective publicate în străinătate, 4 studii în volume colective publicate în țară în urma participărilor la manifestări științifice internaționale, 2 studii publicate în Analele Universității „Ștefan cel Mare”, seria filologie (criteriul 3) precum și mapa cu contribuții științifice semnificative (criteriul 4). 2.Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 118 din 14 mai 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs atât reclamantul B.F.

cât și pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului criticând-o pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. 2.1 Printr-un set de critici circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului susține, în esență, că, constatarea instanței de fond că cele două rezoluții au fost date cu încălcarea dispozițiilor legale privind procedura de redactare și a celor referitoare la criteriile de evaluare este nelegală, în condițiile în care potrivit prevederilor legale nu există o procedură de redactare a rezoluției iar concluzia comisiei de specialitate a fost foarte clară și lipsită de echivoc, în sensul de a nu se confirme titlul didactic, motivându-se criteriul neîndeplinit.

Susține recurentul că instanța de fond a întocmit ea însăși o altă procedură, față de care evident comisia de specialitate care a analizat inițial dosarul reclamantului și comisia de analiză a contestației reclamantului nu puteau să se raporteze. Mai arată recurentul că potrivit prevederilor legale, prevederi pe care instanța de fond de altfel le-a și citat, respectiv art. 13 alin. (1) lit. a) din OMECT nr. 3904/2006, comisiile de atestare a titlurilor didactice și științifice analizează conținutul tuturor dosarelor și lucrărilor anexate care le revin într-o ședință de lucru și propun rezoluții motivate strict în raport cu sistemele de evaluare în vigoare, pe care le prezintă în ședințele de lucru ale Consiliului de atestare.

Faptul că nu scrie în rezoluția Comisiei de filologie și studii culturale la fiecare criteriu dacă este sau nu îndeplinit nu înseamnă că procedura a fost viciată în condițiile în care rezoluția Criteriul nu este îndeplinit se argumentează prin menționarea clară a cerințelor care nu sunt satisfăcute. În această ordine de idei, susține recurentul că, în mod greșit instanța de fond a constatat că, comisia științifică nu a evaluat prestigiul profesional al reclamantului în conformitate cu cerințele prevăzute în ordinul nr. 5099/2005, câtă vreme tocmai urmare a analizării cerințelor criteriului 4 intitulat prestigiul profesional comisia de specialitate a ajuns la concluzia cu care a motivat neîndeplinirea criteriului 4, ceea ce a stat la baza propunerii de neconfirmare a titlului didactic.

Totodată mai susține recurentul, că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu este admisibil ca în soluționarea contestației comisia să se refere la alte criterii, atâta timp cât comisia de analiză a contestației nu a fost formată din aceleași persoane ca prima comisie este firesc ca membrii comisiei de analiză a contestației să nu aibă aceeași părere cu prima comisie. Prin urmare față de analiza în întregime a dosarului și față de recunoașterea făcută chiar de către reclamant cu privire la prestigiul său, în mod corect comisia de analiză a contestației a reținut că nici alte două criterii nu au fost îndeplinite și a menținut soluția primei comisii, propunând aceeași rezoluție de neconfirmare.

2.2 Printr-un set de critici întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., recurentul B.F. a susținut că nelegalitatea și netemeinicia sentinței rezidă în nepronunțarea instanței în ce privește cererea de a fi anulat ordinul ministrului și neadmiterea cererii de a se emite ordinul de numire pe post de conferențiar. Susține recurentul că, atâta timp cât, în mod întemeiat, cererea de constatare a nulității celor două rezoluții, care au constituit cauza împiedicării de a fi numit pe post de conferențiar a fost admisă, legal era ca, pe cale de consecință instanța să procedeze la obligarea MECTS la eliberarea ordinului de confirmare a titlului didactic.

Consideră recurentul că instanța de fond, fără a se substitui comisiilor de specialitate, trebuia să verifice îndeplinirea cerințelor Ordinului nr. 5099/2005 prin care s-a aprobat sistemul de evaluare pentru conferirea titlului de conferențiar universitar, respectiv standardul minim prevăzut pentru fiecare criteriu de evaluare în parte era sau nu satisfăcut. Astfel, apreciază recurentul că instanța de fond, rezumându-se să facă referire doar la neîndeplinirea criteriului 4 - prestigiul profesional, fără a analiza dacă s-a luat în considerare mapa cu contribuții științifice semnificative a candidatului, fără a verifica în ce măsură au fost sau nu îndeplinite criteriile 2 și 3 de evaluare, a pronunțat o hotărâre netemeinică.

3. Hotărârea instanței de recurs Analizând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este temeinică și legală, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Potrivit art. 14 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, aprobat prin Ordinul MEC nr. 5099 din 3 octombrie 2005 rezoluția formulată de către o comisie, se înscrie într-o Fișă de evaluare cu valoare de proces-verbal, cu menționarea argumentelor care au stat la baza acesteia.

De asemenea, prin Sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar universitar, înscris în Anexa la O.M. nr. 5099 din 3 octombrie 2005 s-a stabilit ca la fiecare criteriu de evaluare, gradul de îndeplini a cerințelor se exprimă prin rezoluția Criteriul este îndeplinit dacă standardul minim, împreună cu standardele suplimentare adăugate de comisia de specialitate a C.N.A.T.D.C.U., sunt satisfăcute sau Criteriul nu este îndeplinit dacă una sau mai multe cerințe nu sunt satisfăcute. Rezoluția Criteriul nu este îndeplinit se argumentează prin menționarea clară a cerințelor care nu sunt satisfăcute.

Din analiza conținutului referatului de analiză din 8 iulie 2008 a Comisiei de Filologie și Studii Culturale, în baza căruia a fost emis Ordinul MECT nr. 4967 din 31 iulie 2008 precum și a referatului de analiză din 20 octombrie 2008 al Comisiei de Analiză a Contestației Filologie și Studii Culturale, ce a stat la baza emiterii Ordinului MECT nr. 5841 din 4 noiembrie 2008, Înalta Curte constată că mențiunile înscrise la criteriul de evaluare nr. 2- activitatea de cercetare științifică nu se încadrează în cerințele C.N.A.T.A.D.C.U , la criteriul de evaluare nr.3- contribuția științifică nu este în concordanță cu profilul postului scos la concurs - criteriul de evaluare nr. 4 - comisia a decis că prestigiul științific al candidatului a fost puternic alterat și, ca urmare, nu este compatibil cu statutul de conferențiar universitar, nu corespund exigențelor noțiunii de motivare a actului administrativ și nici cerințelor exprese ale Ordinului MEC nr. 5099/3 octombrie 2005, ceea ce așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, fac imposibil exercitarea unui real control judecătoresc.

Prin urmare, în mod corect a reținut judecătorul fondului că procedura de evaluară impusă de Ordinul MEC nr. 5099/2005 nu a fost respectată în cauză în condițiile în care din referatele de evaluare întocmite de cele două comisii lipsește atât rezoluția expresă Criteriul este îndeplinit, respectiv Criteriul este neîndeplinit cât și o motivare clară a cerințelor care nu au fost satisfăcute în aprecierea standardelor minime de evaluare a fiecăruia dintre cele patru criterii impuse de respectivul ordin. Față de caracterul imperativ al procedurii operaționale stabilită pentru sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar universitar prin ordinul menționat, vor fi înlăturate susținerile recurentului MECTS în sensul că o astfel de rezoluție rezultă din mențiunile înscrise în dreptul fiecărui criteriu de evaluare din cadrul referatelor de evaluare întocmite de cele două comisii.

Totodată, Înalta Curte constatând că în mod corect judecătorul fondului a apreciat că atâta vreme cât prima comisie a stabilit îndeplinirea a trei criterii de evaluare iar contestația viza exclusiv criteriul de evaluare nr.4 în mod greșit comisia de contestație a apreciat asupra neîndeplinirii altor două criterii de evaluare, respectiv nr. 2 și 3, va înlătura și criticile formulate de recurent pe acest aspect. De asemenea, Înalta Curte, față de conținutul Ordinul MEC nr. 5099 din 3 octombrie 2005 de aprobare a sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar universitar, costată că sunt cel puțin neserioase susținerile recurentului MECTS în sensul că nu există o procedură de redactare a rezoluției iar instanța de fond și-ar fi raportat hotărârea pronunțată la o procedură proprie și de care cele două comisii nu aveau cum să țină cont.

Față de considerentele expuse Înalta Curte, apreciază ca fiind neîntemeiate toate criticile formulate de recurentul MECTS, și pe cale de consecință le va înlătura ca atare. De asemenea, vor fi înlăturate și criticile formulate de recurentul B.F., Înalta Curte constatând că în mod corect instanța de fond, care s-a pronunțat în mod expres asupra cererii de obligare a MECTS la emiterea unui nou ordin de numire în postul de conferențiar universitar, a apreciat că nu se poate substitui unor comisii de specialitate, pentru a se pronunța asupra îndeplinirii criteriilor de evaluare stabilite prin Ordinul MEC nr. 5099/2005, condiție sine qua non pentru emiterea ordinului de confirmare a titlului universitar evocat prin cererea de chemare în judecată.

Controlul judecătoresc, în mod corect a fost exercitat în cauză doar asupra procedurii de emitere a actelor administrative contestate, iar efectul anulării celor două rezoluții nu constă în mod firesc în emiterea ordinului de confirmare a titlului didactic, cum în mod greșit susține recurentul B.F., ci în reluarea procedurii de evaluare cu respectarea exigențelor Ordinului MEC nr. 5099/2005. În raport cu toate cele expuse, constatându-se că dezlegarea dată cauzei de către prima instanță este corectă, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., ambele recursuri formulate în cauză vor fi respinse, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de B.F. și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, împotriva sentinței civile nr. 118 din 14 mai 2010, a Curții de Apel Suceava, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie 2011.