ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3178/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3178/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

I. Primul ciclu procesual

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului

București - secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul S.R.

a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună

obligarea acesteia să soluționeze cu celeritate cererea privind acordarea de

despăgubiri în valoare de 2.800.000 RON (800.000 euro), în conformitate cu

dispozițiile legale în materie.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost

proprietarul imobilului situat în str. Aurelian, imobil care a fost

naționalizat fără titlu prin Decretul nr. 92/1950.

În luna decembrie 1999, Primăria Drobeta Turnu

Severin i-a acordat parțial despăgubiri în valoare de 391.185.000 lei (ROL) în

baza Hotărârilor nr. 77/1996 și nr. 70/1999 emise de Comisia de aplicare a

Legii nr. 112/1995. Aceste despăgubiri sunt total insuficiente, reprezentând 2%

din valoarea de piață a imobilului în cauză, apreciat la peste 800.000 euro,

astfel că a depus la data de 14 august 2001 o notificare adresată Prefecturii

județului Mehedinți, prin care a solicitat despăgubiri la valoarea reală de

piață.

Autoritățile au tergiversat în mod abuziv și ilegal

soluționarea cererii, ajungând ca după 5 ani de zile dosarul să fie înregistrat

sub nr. 15550/CC/2006 și, deși a depus numeroase memorii și cereri la diverse

instituții ale statului, toate au rămas fără rezultat.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin încheierea pronunțată de Tribunalul București - secția

a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 05 februarie 2008 s-a

dispus admiterea excepției necompetenței funcționale și scoaterea cauzei de pe

rol, în vederea repartizării pe rolul uneia dintre secțiile civile ale acestei

instanțe.

Prin sentința civilă nr. 1561 din 17 octombrie 2008

pronunțată de Tribunalul București - secția a IV-a civilă s-a dispus

respingerea excepției de necompetență materială a secției civile a Tribunalului

București, în soluționarea cauzei, respingerea excepției prematurității

acțiunii, excepției inadmisibilității acțiunii, excepției lipsei calității

procesuale pasive a A.N.R.P. și a Ministerului Economiei și Finanțelor,

admiterea acțiunii formulată de reclamant, astfel cum a fost modificată și

completată, obligarea pârâților să acorde reclamantului măsuri reparatorii

constând în despăgubiri bănești pentru imobilul - teren și construcție situat

în orașul Drobeta Turnu Severin, str. Aurelian, în sumă de 2.221.496 lei (RON),

cu restituirea despăgubirilor încasate de acesta în baza Legii nr. 112/1995,

obligarea pârâților la plata unor daune cominatorii de 100 lei/zi de

întârziere, de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii și până la

plata integrală a sumei datorate, omologarea raportului de expertiză întocmit

de expertul S.C. și obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 700 lei

onorariu de expert către reclamant.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții

Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Primăria

Drobeta Turnu Severin, care a fost soluționat de Curtea de Apel București - secția

a IV-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia civilă nr. 263/A

din 27 aprilie 2009, în sensul admiterii acestuia, admiterii excepției de

necompetență materială în soluționarea cauzei în primă instanță, anulării

sentinței civile apelate și reținerii cauzei spre judecare și înaintării

dosarului secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel

București spre soluționare.

Recursul declarat de reclamantul S.R. împotriva

acestei decizii a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 1594 din 10 martie 2010

pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - secția civilă și de proprietate

intelectuală.

La data de 24 martie 2011, reclamantul a formulat

precizare la acțiune, în sensul că solicită, în contradictoriu cu pârâții

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților, Ministerul Finanțelor Publice și Primăria Drobeta

Turnu Severin prin Primar:

- obligarea pârâților la plata sumei de

2.221.496 lei, actualizată în raport cu indicele de inflație al prețurilor, reprezentând

măsuri reparatorii în echivalent sub formă de despăgubiri bănești, pentru

imobilul situat în Drobeta Turnu Severin, str. Aurelian, județul Mehedinți,

preluat în mod abuziv de către stat;

- obligarea pârâtelor

A.N.R.P. și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia

reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 2.221.496 lei (contravaloare

de piață a imobilului), așa cum aceasta a fost stabilită prin expertiza tehnică

imobiliară existentă la dosarul cauzei;

- obligarea pârâților la

plata de daune cominatorii în cuantum de 100 RON/zi de întârziere, de la

momentul rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii ce se va pronunța și

plata efectivă a sumei menționată.

Acțiunea a fost precizată și în privința temeiului de

drept, acesta fiind reprezentat de dispozițiile art. 1, art. 2 și urm, art. 19,

art. 25, art. 26 și urm din Legea nr. 10/2001, dispozițiile Legii nr. 247/2009,

Decizia XX/2007 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, art. 21 alin.

(1) din Constituție, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1073

- 1079 C. civ.

La data de 17 mai 2011 pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare la cererea de precizare a

cererii de chemare în judecată, prin care a invocat următoarele excepții:

- excepția tardivității cererii de

precizare a cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că reclamantul

avea posibilitatea să-și modifice cererea de chemare în judecată până la prima

zi de înfățișare, termen procedural ce nu a fost respectat, în condițiile în

care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel

București la data de 20 mai 2010, iar cererea de precizare a cererii a fost

depusă la termenul de judecată din data de 24 martie 2011;

- excepția lipsei calității procesuale

pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor cu privire la plata

despăgubirilor, având în vedere că nu Comisia Centrală are atribuții de a

acorda despăgubiri în numerar, ci A.N.R.P., care, în baza deciziilor conținând

titlul de despăgubire emis de Comisia Centrală și a opțiunilor persoanelor

îndreptățite, va emite un titlu de conversie/ sau un titlu de plată, în

condițiile prevăzute de Capitolul VI din O.U.G. nr. 81/2007, act normativ care

a modificat și completat Titlul VII din Legea nr. 247/2005;

- excepția prematurității solicitării de

plată, în considerarea faptului că, în cazul de față, reclamantul nu are un

titlu de plată în baza căruia Autoritatea să poată efectua o plată a

despăgubirilor bănești, după cum nu deține nici titlul de despăgubire

reprezentat de decizia Comisiei Centrale ce se emite în urma parcurgerii

procedurii administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005,

nefiind urmată nici procedura prevăzută de Capitolul VI, Titlul VII al Legii nr.

247/2005;

- excepția inadmisibilității cererii de obligare la

plata daunelor cominatorii, față de dispozițiile art. 580

3

C. proc.

civ.

Pe fondul cauzei, pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor a solicitat respingerea cererii reclamantului privind

acordarea de măsuri reparatorii.

La data de 17 mai 2011 pârâta Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare la cererea de

precizare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, prin care a

invocat aceleași excepții.

În ședința publică din data de 30 iunie 2011,

instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtei Primăria Drobeta Turnu Severin, raportat la obiectul acțiunii și la

atribuțiile legale ce revin acestei autorități în procesul de emitere a

deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

II. Sentința și considerentele Curții de apel

Prin sentința nr. 4733 din 14 iulie 2011, Curtea de

Apel București - secția a VlII-a contencios administrativ și fiscal a admis, în

parte, acțiunea formulată, modificată, completată și precizată de reclamantul S.R.,

în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,

și a obligat-o pe aceasta la emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire în favoarea reclamatului, în dosarul înregistrat la Secretariatul

autorității pârâte sub nr. 15550/CC.

Instanța de fond a respins, în rest, ca neîntemeiată,

acțiunea modificată, completată și precizată de reclamant, formulată în

contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,

precum și cu pârâta Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților, în

ceea ce privește solicitarea de plată a despăgubirilor, acordarea daunelor

cominatorii și a cheltuielilor de judecată. De asemenea, au fost admise

excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor

Publice și Primăria Drobeta Tr. Severin și a respins acțiunea față de acești

pârâți, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă,

a pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în ceea ce

privește capătul de cerere având ca obiect obligarea acesteia la emiterea

titlului de despăgubire, și a respins acest capăt de cerere, ca fiind formulat

împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, precum și a pârâtei

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu privire la capătul de

cerere având ca obiect obligarea acesteia la plata despăgubirilor, și a respins

acest capăt de cerere, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate

procesuală. Instanța de fond a respins excepția tardivității cererii de

precizare a cererii de chemare în judecată, excepția prematuritații solicitării

de plată și excepția inadmisibilității cererii de acordare a daunelor

cominatorii.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond

a reținut următoarele:

Cu privire la excepții

1.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei

Primăria Drobeta Turnu Severin este întemeiată, având în vedere că nu există identitate

între titularul obligației în raportul juridic dedus judecății și persoana

chemată în judecată în calitate de pârât, atât timp cât autoritatea investită

de Legea nr. 10/2001 cu soluționarea notificării, nu are niciun fel de

atribuții legale în procedura reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

În plus, acțiunea modificată,

completată și precizată formulată de reclamant nu vizează instituirea vreunei

obligații în sarcina pârâtei Primăria Drobeta Turnu Severin, susținerile

reclamantului privitoare la opozabilitatea hotărârii ce se va pronunța nefiind

suficiente în justificarea legitimității procesuale pasive.

2.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtului Ministerul Finanțelor Publice a fost întemeiată, motivat de faptul că,

potrivit prevederilor Titlului VII al Legii nr. 247/2005 Ministerul Finanțelor

Publice nu are atribuții privitoare la emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire și la plata despăgubirilor, aceste atribuții revenind Comisiei

Centrale, respectiv A.N.R.P.

Faptul că Ministerul

Finanțelor Publice reprezintă statul român ca acționar al Fondului

„Proprietatea" până la finalizarea procedurilor de despăgubire potrivit art.

8 și art. 9 lit. c) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 nu conferă acestei

autorități calitate procesuală pasivă, întrucât această excepție se analizează

raportat la obiectul acțiunii, astfel cum a fost modificată, completată și

precizată, din care nu rezultă însă și solicitarea de instituire a vreunei

obligații în sarcina Ministerului Finanțelor Publice, în reprezentarea statului

român ca acționar al fondului „Proprietatea".

De asemenea, nici dispozițiile art. 1 alin. (5) din

Titlul VII al Legii nr. 247/2005, la care reclamantul face trimitere, nu

justifică legitimarea procesuală pasivă a Ministerul Finanțelor Publice,

întrucât alin. (5) al art. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 (introdus

prin O.U.G. nr. 81/2007) a fost abrogat prin O.U.G. nr. 93/2007.

pârâtei A.N.R.P. în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect

obligarea acesteia la emiterea titlului de despăgubire este întemeiată,

întrucât emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire este atributul

exclusiv al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, potrivit art. 13

alin. (1) lit. a) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

La soluționarea acestei excepții, s-a avut în vedere

soluția de principiu pentru unificarea practicii judiciare adoptată în ședința

plenului judecătorului Secției de contencios administrativ și fiscal a I.C.C.J.

din data de 15 februarie 2010, prin care s-a stabilit ca A.N.R.P. nu are

calitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect obligarea la emiterea

deciziei reprezentând titlu de despăgubire în condițiile Titlului VII din Legea

nr. 247/2005.

La adoptarea acestei soluții de principiu, au fost

avute în vedere prevederile art. 13 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,

modificată și completată prin O.U.G. nr. 81/2007, apreciindu-se că simplul fapt

că în componența Comisiei Centrale se află președintele și vicepreședintele

A.N.R.P. nu constituie un argument suficient pentru a conchide că A.N.R.P. are

calitate în astfel de litigii, atât timp cât cele două autorități publice au o

organizare și atribuții, distincte.

Ca o consecință a admiterii excepției lipsei

calității procesuale pasive a A.N.R.P. s-a dispus respingerea capătului de

cerere având ca obiect obligarea pârâtei A.N.R.P. la emiterea titlului de

despăgubire, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală

pasivă.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu privire la capătul de

cerere având ca obiect obligarea acesteia la plata despăgubirilor a fost găsită

întemeiată, motivat de faptul că plata despăgubirilor bănești se face de

A.N.R.P., în urma opțiunii persoanelor îndreptățite, titulare a unor titluri de

despăgubire emise de Comisia Centrală, în conformitate cu prevederile

Capitolului V, Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

precizării la acțiune este neîntemeiată, în considerarea faptului că precizarea

la acțiune a fost înregistrată de reclamant la data de 24 martie 2011, până la

prima zi de înfățișare reprezentată de termenul de judecată din 19 mai 2011,

fiind respectate astfel dispozițiile art. 132 C. proc. civ.

de plată a despăgubirilor este neîntemeiată, apreciindu-se că apărările

invocate în susținerea acesteia vizează fondul cauzei, respectiv inexistența

refuzului nejustificat de efectuare a plății, în condițiile în care în favoarea

reclamantului nu s-a emis titlu de despăgubire reprezentat de decizia Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și nu a fost făcută opțiunea potrivit

Capitolului VI Titlul VI

1

din Legea nr. 247/2005.

7.

Excepția inadmisibilității cererii de acordare a

daunelor cominatorii este neîntemeiată, în considerarea Deciziei în interesul

Legii nr. XX din 12 decembrie 2005, pronunțată de înalta Curte de Casație și

Justiție - Secțiile Unite, prin care s-a statuat că este admisibilă cererea

privind obligarea la daune cominatorii, chiar și în condițiile reglementării posibilității

constrângerii debitorului la îndeplinirea obligației de a face sau de a nu

face, prin aplicarea unei amenzi civile, în temeiul art. 580 alin. (1) C. proc.

civ.

Pe fondul cauzei

S-a reținut că reclamantul S.R. a formulat notificare

prin care a solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri

bănești pentru imobilul - construcție și teren, situat în Drobeta Turnu Severin.

Prin Dispoziția nr. 318 din 03 martie 2006 emisă de

Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a propus acordarea de măsuri

reparatorii în echivalent în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005

(Titlul VII) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și

unele măsuri adiacente și a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 247/

2005.

Dosarul aferent acestei

dispoziții a fost înaintat la Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților și a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru

Stabilirea Despăgubirilor sub nr. 15550/CC din 09 iunie 2006.

Prima instanță a apreciat că

termenul rezonabil de soluționare a cererii nu a fost respectat în condițiile

în care notificarea formulată de reclamant a fost soluționată după 5 ani de la

data înregistrării dosarului.

Pretinsa lipsă a unor documente prin care să se

identifice cu exactitate suprafețele imobilului - teren și construcții pentru

care au fost propuse măsuri reparatorii prin Dispoziția nr. 318/2006 nu

justifică refuzul Comisiei Centrale de emitere a deciziei reprezentând titlul

de despăgubire, având în vedere că toată documentația aferentă dispoziției

menționate a fost transmisă acestei autorități, imobilul există în

materialitatea lui, astfel că operațiunea de stabilire cu exactitate a

suprafeței acestuia se realizează de evaluatorul ce va fi desemnat de Comisia

Centrală, pe baza documentației existente în dosarul nr. 15550/CC și a

constatărilor de la locul situării imobilului.

S-a reținut că stabilirea cuantumului despăgubirilor

este atributul exclusiv al Comisiei Centrale în cadrul procedurii instituite de

Titlul VII al Legii nr. 247/2005, act normativ care acordă o despăgubire la

nivelul valorii de piață a bunului în momentul acordării - Titlul I, Secțiunea

I, art. 1, 16 și 43 ale legii).

De asemenea, s-a apreciat că atât timp cât

reclamantul nu este titularul unei decizii reprezentând titlu de despăgubire și

nici nu a fost parcursă procedura prevăzută de Capitolul V

1

, Titlul

VII al Legii nr. 247/2005, nu poate pretinde plata despăgubirilor.

Sub aspectul daunelor cominatorii, pretențiile

reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate față de pârâtele A.N.R.P. și

Comisia Centrală, având în vedere că în materia contenciosului administrativ, art.

24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevede o altă modalitate de constrângere

la executarea obligației, respectiv aplicarea unei amenzi de 20% din salariul

minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

III. Recursurile formulate

Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică

și nelegală au declarat recurs reclamantul și pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor.

Motivele de recurs.

Recursul declarat de Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În motivele de recurs, pârâta Comisia Centrală a

susținut că sentința primei instanțe este nelegală.

A precizat recurentul că dosarul transmis Comisiei

este incomplet, astfel că nu se pot identifica cu exactitate suprafețele de

teren și construcții pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri.

Recurenta a precizat că nu s-a avut în vedere la

pronunțarea soluției, caracterul complex al operațiunilor, respectiv etapa

evaluării, a contestării raportului de evaluare, astfel că termenul rezonabil de

soluționare presupune o perioadă mai mare de 30 de zile de la rămânerea

irevocabilă a sentinței.

Recursul declarat de reclamantul S.R.

Reclamantul a susținut, în motivele de recurs, că s-a

admis greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primăria

Drobeta Turnu Severin, Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților.

În ceea ce privește Primăria Drobeta Turnu Severin,

s-a arătat că întrucât a soluționat notificarea, are calitate procesuală

pasivă.

Referitor la pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, a

considerat că acesta trebuie să asigure sursele de finanțare a plății

despăgubirilor și de asemenea este acționar al Fondului Proprietatea.

Cu privire la Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților s-a apreciat că aceasta are atribuții în asigurarea

organizării controlului și funcționării Comisiei Centrale pentru Stabilirea

Despăgubirilor.

A precizat că cererea sa trebuie soluționată într-un

termen rezonabil, pentru a se asigura efectivitatea accesului liber la

justiție, că greșit s-a respins cererea de obligare la daune cominatorii, care

reprezentau o modalitate de constrângere pentru executarea obligației.

Analiza motivelor de recurs

Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentința

primei instanțe, probele cauzei și legislația aplicabilă, constată că ambele

recursuri sunt nefondate.

Situația de fapt

Prin Dispoziția nr. 318 din 3 martie 2006, Primarul

Municipiului Drobeta Turnu Severin a propus reclamantului acordarea de

despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în Drobeta Turnu Severin. Dosarul

a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea

Despăgubirilor.

Legislația aplicabilă

Legea nr. 247/2005, Titlul VII

Art. 16 alin. (1) „Deciziile/ dispozițiile emise de

entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare

sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale

învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care

urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică

actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă

acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate

depuse de persoana îndreptățită și/ sau regăsite în arhivele proprii, se predau

pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale,

pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de

zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Art. 16 alin. (2

1

) „Dispozițiile

autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la

nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul

conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării

controlului de legalitate de către acesta".

Art. 16 alin. (4) „Pe baza situației juridice a

imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul

Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și

(2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în

natură".

Art. 16 alin. (5) „Secretariatul Comisiei Centrale va

proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în

mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care

acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate,

în vederea întocmirii raportului de evaluare".

În cauza de față s-a parcurs etapa soluționării

notificării de către Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, s-a

înregistrat dosarul la C.C.S.D., urmând etapa evaluării imobilelor.

Din analiza probatoriilor aflate la dosarul de fond

se reține că reclamantul a depus la dosarul de notificare actele care atestă

dreptul său de proprietate asupra imobilului notificat, fișa imobilului,

procesul verbal de preluare în care este descrisă construcția.

În aceste condiții, susținerea C.C.S.D. privind lipsa

unor acte doveditoare este neîntemeiată.

În ceea ce privește termenul de soluționare a

dosarului, arătăm că din analiza legislației relevante în cauză rezultă că prin

Legea nr. 247/2005 nu s-a instituit un termen pentru soluționarea dosarelor.

Referitor la lipsa unui termen de soluționare a

cererilor din legislația națională aplicabilă, precizăm că potrivit art. ll alin.

(2) din Constituția României tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii,

fac parte din dreptul intern, iar dispozițiile alin. (2) din art. 20 al

Constituției României obligă la aplicarea prioritară a reglementărilor

internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România

este parte.

România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor

Omului prin Legea nr. 30/1994, astfel că instanța în fața căreia se invocă

existența unei neconcordanțe între legislația națională și dispozițiile

Convenției va aplica cu prioritate prevederile convenției.

În baza aceluiași temei constituțional, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului este direct aplicabilă în sistemul român

de drept.

În cauza de față, omisiunea legiuitorului de a

prevedea un termen rezonabil de soluționare a procedurii se constituie în

încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind

procesul echitabil.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

s-a statuat în mod constant că prin nefinalizarea procedurilor administrative

și judiciare într-un termen rezonabil se aduce atingere evidentă art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În raport de data depunerii cererii și jurisprudența

Curții de la Strasbourg se reține că a avut loc o încălcare a dreptului la un

proces echitabil, prin nesoluționarea într-un termen rezonabil a cererii de

acordare a măsurilor reparatorii, astfel că motivul de recurs este nefondat.

În consecință, având în vedere că reclamantul a depus

la dosar toate actele necesare evaluării și că cererea sa trebuia soluționată

într-un termen rezonabil, criticile aduse prin recurs de pârâtă sunt nefondate.

În ceea ce privește soluționarea excepțiilor de către

prima instanță, se constată că dezlegarea dată este legală.

Înalta Curte arată că prin calitate procesuală se

înțelege îndreptățirea de a figura într-un litigiu ca reclamant sau pârât.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana

pârâtului și cel obligat în acel raport juridic.

În speță, în raport de obiectul acțiunii, Primarul

municipiului Drobeta Turnu Severin nu are calitate procesuală pasivă, întrucât

această entitate și-a îndeplinit obligația prevăzută în Legea nr. 247/2005 de a

transmite dosarul către C.C.S.D. iar în cadrul etapelor ulterioare privind

evaluarea și emiterea titlului de despăgubire nu mai are nicio obligație

legală.

În ceea ce privește Ministerul de Finanțe, potrivit

Legii nr. 247/2007 nu are competență nici în procedura de evaluare și nici în

acea a plăților. Ministerul de Finanțe nu alocă fonduri pentru efectuarea

plăților, decât în limita execuției bugetare.

Mai precis, bugetul național poate cuprinde un

capitol pentru despăgubiri dar bugetul se aprobă prin lege și nu de către M.F.

Împrejurarea că Ministerul de Finanțe era acționar la

Fondul Proprietatea, nu-i conferă calitate procesuală pasivă, în raport de

obiectul cauzei și oricum, un acționar nu poate fi chemat în judecată în numele

unei entități.

Referitor la acordarea de

penalități pe zi de întârziere, critica este nefondată, în raport de

prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004 și complexitatea procedurii de

emitere a titlurilor de despăgubire.

De asemenea, soluția de respingere a cererii de

obligare a pârâtei la emiterea titlului de despăgubiri pentru suma de 2.221.496

lei este legală, deoarece așa cum a explicat prima instanță, stabilirea cuantumului

despăgubirilor este de competența exclusivă a C.C.S.D., eventual valoarea

stabilită poate fi contestată, după transmiterea raportului de evaluare de

către persoana îndreptățită.

În ceea ce privește obligarea A.N.R.P. la plata

despăgubirilor, această operațiune urmează a fi efectuată numai după epuizarea

etapei de evaluare și comunicare a titlului de despăgubire, astfel că în lipsa

titlului nu poate fi vorba de refuz nejustificat de a îndeplini o operațiune

administrativă.

Soluția instanței de recurs

Având în vedere considerentele acestei decizii, în

baza art. 312 C. proc. civ., recursurile urmează a se respinge ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamantul S.R. și

de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței

civile nr. 4733 din 14 iulie 2011 a Curții de Apel București - secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iulie 2012.