ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.10.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3764/2011

HOTĂRÂRE
25.10.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3764/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor

de față;

În baza actelor din

dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 483/F din 26 mai

2011, pronunțată în Dosarul nr. 23719/3/2011, Tribunalul București, secția I

penală, a dispus următoarele:

inculpatului M.D., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000, în infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7)

condamnat pe inculpatul M.D. (zis „D.”) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale,

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În baza art. 4 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7)

la pedeapsa de 1 an închisoare.

A aplicat art. 71 -

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A contopit pedepsele,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 2

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

inculpatului M.G., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000, în infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7)

condamnat pe inculpatul M.G. (zis „G.R.”) la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale,

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În baza art. 4 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7)

la pedeapsa de 1 an închisoare.

A aplicat art. 71 -

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale,

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

inculpatului M.N.M., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000, în infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7)

condamnat pe inculpatul M.N.M. (zis „M.”) la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale,

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În baza art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C.

proc. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat inculpatul la

pedeapsa de 3 luni închisoare.

A aplicat art. 71 -

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

inculpatului M.A., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen.

În baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7)

pen., a condamnat pe inculpatul M.A. (zis „A.”) la pedeapsa de 5 ani închisoare

și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și

lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei închisorii,

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În baza art. 17 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, a confiscat suma de 100 RON de la inculpatul

M.N.M., 50 RON de la inculpatul M.G., 100 RON de la inculpatul M.A. și 3.180

RON de la inculpatul M.D.

În baza art. 17 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000, cu obligația de a păstra contraprobe potrivit art.

18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a confiscat 48 comprimate ce conțin

clorhidrat de metadonă, 3,63 gr. heroină, 5,08 gr. ce conțin heroină și cafeină

și 44,66 gr. heroină și cafeină, 1,34 gr. substanță ce conține heroină și

cafeină și 20 comprimate ce conțin clorhidrat de metadonă, ridicate potrivit

dovezilor aflate la dosar.

În baza art. 357

alin. (2) lit. e) C. proc. pen., a dispus restituirea inculpatului M.D. a

sumelor de 1.270 euro, 6.870 RON, 950 RON, 130 RON, depuse la C.E.C.B. și două

telefoane mobile, ridicate potrivit dovezii seria H nr. x.

În baza art. 357

alin. (2) C. proc. pen., a menținut sechestrul asigurător dispus prin ordonanța

din 9 februarie 2011.

În baza art. 357

alin. (2) lit. d) C. proc. pen., a restituit inculpaților M.G. și M.N.M.

telefoanele mobile ridicate potrivit dovezilor de la dosar.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din 31 martie 2011,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de

Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -

Serviciul Teritorial București a dispus trimiterea în judecată a inculpaților

M.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., M.G., pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., M.A., pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen. și M.N.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen.

În fapt, prin actul

de sesizare a instanței au fost reținute următoarele:

ianuarie 2011, inculpatul M.D. a vândut 53 comprimate conținând metadonă,

pentru suma de 800 RON, numitului S.I.D. Ulterior, la data de 7 februarie 2001,

a vândut aceleiași persoane cantitatea de 3,87 gr. heroină și a deținut

cantitatea de 50,27 gr. heroină, în vederea vânzării, cât și pentru consumul

propriu.

septembrie 2010, inculpatul M.G. a vândut colaboratorului cu nume de cod

„N.M.”, o doză de heroină în greutate de 0,14 gr., pentru suma de 50 RON, fiind

totodată depistat deținând în locuința sa 2,05 gr. substanță conținând heroină

și cafeină, precum și 25 comprimate de clorhidrat de metadonă și o seringă cu

30 unități soluție în care s-a pus în evidență heroina, pentru consum propriu,

cât și în vederea vânzării.

și 27 august 2010, inculpatul M.N.M. a vândut colaboratorului cu nume de cod

„D.A.”, două doze de heroină în greutate de 0,10 și 0,11 gr., fiind depistat,

la data de 27 august 2010, că deținea 0,25 gr. substanță în care s-a pus în

evidență etcatinonă, în vederea consumului propriu.

decembrie 2010, inculpatul M.A. a vândut cantitatea de 0,11 gr. heroină în amestec

cu cafeină și dextromethorfan.

Analizând ansamblul

probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale, instanța de fond a

reținut că situația de fapt expusă prin actul de sesizare este corect

stabilită, faptele reținute în sarcina inculpaților fiind dovedite cu

procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante, procesele-verbale de

percheziții domiciliare, procesele-verbale întocmite cu ocazia cumpărărilor

autorizate, procesele-verbale de vizionare înregistrări audio-video, rapoartele

de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de redare a declarațiilor

colaboratorilor, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice

interceptate, declarațiile martorilor C.M.F., S.M.I., C.M.V. și declarațiile

învinuiților S.I.D. și I.A.C., precum și declarațiile inculpaților.

La stabilirea

pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile de individualizare

prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă stabilite în legea specială

reduse potrivit art. 320

1

cantitatea de droguri, circumstanțele personale ale inculpaților, în raport de

care a aplicat pedepse orientate sub minimul special, apreciind că acestea sunt

în măsură a realiza scopul prevăzut de art. 52 C. pen.

Împotriva hotărârii

instanței de fond inculpații M.D., M.G., M.A. și M.N.M. au declarat apeluri, pe

care nu le-au motivat în scris, prin apărător, în ședință publică, susținând că

pedepsele sunt prea severe prin raportare la circumstanțele reale ale faptelor

săvârșite și de cele personale; aceștia au solicitat reindividualizarea

pedepselor, în sensul reducerii acestora, acordându-se o eficiență sporită

circumstanțelor atenuante, precum și sub aspectul modalității de executare,

prin suspendarea executării sub supraveghere.

Prin Decizia penala

nr. 235/A din 15 iulie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a

respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați împotriva hotărârii

instanței de fond.

În motivarea acestei

hotărâri instanța de apel a reținut că, având în vedere poziția procesuală a

inculpaților, de recunoaștere a faptelor deduse judecății și motivele de apel,

nu se mai impune reluarea situației de fapt necontestate.

În baza propriei

evaluări, instanța de apel a apreciat că instanța de fond a aplicat judicios

criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., pedepsele aplicate

inculpaților au fost just individualizate, din datele cauzei nerezultând niciun

element ce ar putea conduce la modificarea lor.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri inculpații au declarat recursuri, pe care nu le-au motivat în

scris, ci oral, în ședință publică, prin apărător, invocând cazul de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Inculpații, prin

apărător, au solicitat admiterea recursurilor, casarea în parte a hotărârilor

pronunțate în cauză și, în rejudecare, reducerea pedepselor aplicate până la un

cuantum care să permită suspendarea executării sub supraveghere în condițiile

art. 86

1

Examinând hotărârea

atacată în raport de cazul de recurs invocat și de dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată, în baza lucrărilor și materialului

din dosarul cauzei, următoarele:

Instanța de fond,

reținând în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante, a aplicat acestora

pedepse situate sub minimul special prevăzut de normele incriminatoare, redus

prin aplicarea art. 320

1

Examinând cauza prin

prisma motivului de casare invocat de inculpați, se constată că pedepsele

aplicate inculpaților constituie o ripostă socială adecvată gravității faptelor

și persoanei inculpaților. Acestea sunt just individualizate, corespunzătoare

gravității infracțiunilor săvârșite, pericolului social concret, determinat de

împrejurările în care faptele au fost comise, precum și de situația personală a

inculpaților, de periculozitatea acestora, apte a îndeplini funcțiile și

realiza scopul prevăzut în art. 52 C. pen.

Prin urmare, în

condițiile în care se constată legalitatea și temeinicia hotărârii de

condamnare dată de existența proporției juste dintre riposta socială

determinată în procesul de stabilire și aplicare a pedepselor și culpabilitatea

și periculozitatea relevate de probatoriul administrat, respingând apelurile

inculpaților privind reducerea cuantumului pedepselor aplicate acestora, urmare

aprecierii că circumstanțelor personale li s-a dat o eficiență care ilustrează

o suficientă clemență acordată de instanța de fond, instanța de apel a

pronunțat o hotărâre nesupusă cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., invocat de recurenți.

Alte motive de casare

susceptibile a fi puse în discuție din oficiu nu se constată.

Pentru aceste

considerente, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

Înalta Curte respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați

împotriva Deciziei penale nr. 235/A din 15 iulie 2011 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală.

În baza art. 88 C.

pen., compută din durata pedepsei închisorii durata prevenției.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurenții-inculpați vor fi obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații M.D., M.G., M.A. și M.N.M.

împotriva Deciziei penale nr. 235/A din 15 iulie 2011 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală.

Deduce din pedepsele

aplicate inculpaților, pentru fiecare, durata prevenției de la 8 februarie 2011

la 25 octombrie 2011.

Obligă

recurenții-inculpați M.D., M.N.M. și M.A. la câte 400 RON fiecare, cheltuieli

judiciare statului, din care câte 200 RON, onorariul apărătorului din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă

recurentul-inculpat, M.G. la 300 RON, cheltuieli judiciare statului, din care

suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 octombrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-04-12
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1142/2012
Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 107 din 10 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a ll-a penală în Dosarul nr. 38760/3/2010, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit
ÎCCJ 2011-09-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3352/2011
. pen. și în baza art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 7 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 136 1 din Legea nr. 295/2004 a cond
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4253/2011
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 156 din 03 martie 2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală în Dosarul nr. 26929/3/2009, a fost respinsă cererea de
ÎCCJ 2013-05-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1652/2013
nța penală nr. 156 din 3 martie 2010 a Tribunalului București, modificată prin decizia penală nr. 99/A din 31 martie 2011 a Curții de Apel București și definitivă prin decizia penală nr. 4253 din 14 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație
ÎCCJ 2011-05-24
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2135/2011
Asupra recursului de față; Î n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 04 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 32186/3/2010, a fost menținută starea de arest, prin
Sursă