ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3764/2011

Asupra recursurilor de față; În baza actelor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 483/F din 26 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 23719/3/2011, Tribunalul București, secția I penală, a dispus următoarele: I. În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.D., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.D. (zis „D.”) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare. A aplicat art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. A contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

II. În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.G., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.G. (zis „G.R.”) la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare. A aplicat art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. III. În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.N.M., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.N.M. (zis „M.”) la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare.

A aplicat art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. IV. În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.A., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 37 lit. b) C. pen. și art. 74 alin. (2), art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.A. (zis „A.”) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a confiscat suma de 100 RON de la inculpatul M.N.M., 50 RON de la inculpatul M.G., 100 RON de la inculpatul M.A. și 3.180 RON de la inculpatul M.D.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu obligația de a păstra contraprobe potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a confiscat 48 comprimate ce conțin clorhidrat de metadonă, 3,63 gr. heroină, 5,08 gr. ce conțin heroină și cafeină și 44,66 gr. heroină și cafeină, 1,34 gr. substanță ce conține heroină și cafeină și 20 comprimate ce conțin clorhidrat de metadonă, ridicate potrivit dovezilor aflate la dosar. În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., a dispus restituirea inculpatului M.D. a sumelor de 1.270 euro, 6.870 RON, 950 RON, 130 RON, depuse la C.E.C.B. și două telefoane mobile, ridicate potrivit dovezii seria H nr. x. În baza art. 357 alin. (2) C. proc. pen., a menținut sechestrul asigurător dispus prin ordonanța din 9 februarie 2011. În baza art. 357 alin. (2) lit. d) C. proc.

pen., a restituit inculpaților M.G. și M.N.M. telefoanele mobile ridicate potrivit dovezilor de la dosar. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din 31 martie 2011, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., M.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., M.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și M.N.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În fapt, prin actul de sesizare a instanței au fost reținute următoarele: 1. La data de 19 ianuarie 2011, inculpatul M.D. a vândut 53 comprimate conținând metadonă, pentru suma de 800 RON, numitului S.I.D. Ulterior, la data de 7 februarie 2001, a vândut aceleiași persoane cantitatea de 3,87 gr.

heroină și a deținut cantitatea de 50,27 gr. heroină, în vederea vânzării, cât și pentru consumul propriu. 2. La data de 13 septembrie 2010, inculpatul M.G. a vândut colaboratorului cu nume de cod „N.M.”, o doză de heroină în greutate de 0,14 gr., pentru suma de 50 RON, fiind totodată depistat deținând în locuința sa 2,05 gr. substanță conținând heroină și cafeină, precum și 25 comprimate de clorhidrat de metadonă și o seringă cu 30 unități soluție în care s-a pus în evidență heroina, pentru consum propriu, cât și în vederea vânzării. 3. La 18 august 2010 și 27 august 2010, inculpatul M.N.M. a vândut colaboratorului cu nume de cod „D.A.”, două doze de heroină în greutate de 0,10 și 0,11 gr., fiind depistat, la data de 27 august 2010, că deținea 0,25 gr.

substanță în care s-a pus în evidență etcatinonă, în vederea consumului propriu. 4. La data de 9 decembrie 2010, inculpatul M.A. a vândut cantitatea de 0,11 gr. heroină în amestec cu cafeină și dextromethorfan. Analizând ansamblul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale, instanța de fond a reținut că situația de fapt expusă prin actul de sesizare este corect stabilită, faptele reținute în sarcina inculpaților fiind dovedite cu procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante, procesele-verbale de percheziții domiciliare, procesele-verbale întocmite cu ocazia cumpărărilor autorizate, procesele-verbale de vizionare înregistrări audio-video, rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de redare a declarațiilor colaboratorilor, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, declarațiile martorilor C.M.F., S.M.I., C.M.V.

și declarațiile învinuiților S.I.D. și I.A.C., precum și declarațiile inculpaților. La stabilirea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă stabilite în legea specială reduse potrivit art. 320 1 C. proc. pen., gradul de pericol social, cantitatea de droguri, circumstanțele personale ale inculpaților, în raport de care a aplicat pedepse orientate sub minimul special, apreciind că acestea sunt în măsură a realiza scopul prevăzut de art. 52 C. pen. Împotriva hotărârii instanței de fond inculpații M.D., M.G., M.A. și M.N.M.

au declarat apeluri, pe care nu le-au motivat în scris, prin apărător, în ședință publică, susținând că pedepsele sunt prea severe prin raportare la circumstanțele reale ale faptelor săvârșite și de cele personale; aceștia au solicitat reindividualizarea pedepselor, în sensul reducerii acestora, acordându-se o eficiență sporită circumstanțelor atenuante, precum și sub aspectul modalității de executare, prin suspendarea executării sub supraveghere. Prin Decizia penala nr. 235/A din 15 iulie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați împotriva hotărârii instanței de fond. În motivarea acestei hotărâri instanța de apel a reținut că, având în vedere poziția procesuală a inculpaților, de recunoaștere a faptelor deduse judecății și motivele de apel, nu se mai impune reluarea situației de fapt necontestate.

În baza propriei evaluări, instanța de apel a apreciat că instanța de fond a aplicat judicios criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., pedepsele aplicate inculpaților au fost just individualizate, din datele cauzei nerezultând niciun element ce ar putea conduce la modificarea lor. Împotriva acestei din urmă hotărâri inculpații au declarat recursuri, pe care nu le-au motivat în scris, ci oral, în ședință publică, prin apărător, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Inculpații, prin apărător, au solicitat admiterea recursurilor, casarea în parte a hotărârilor pronunțate în cauză și, în rejudecare, reducerea pedepselor aplicate până la un cuantum care să permită suspendarea executării sub supraveghere în condițiile art. 86 1 C. pen.

Examinând hotărârea atacată în raport de cazul de recurs invocat și de dispozițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată, în baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, următoarele: Instanța de fond, reținând în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante, a aplicat acestora pedepse situate sub minimul special prevăzut de normele incriminatoare, redus prin aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. Examinând cauza prin prisma motivului de casare invocat de inculpați, se constată că pedepsele aplicate inculpaților constituie o ripostă socială adecvată gravității faptelor și persoanei inculpaților. Acestea sunt just individualizate, corespunzătoare gravității infracțiunilor săvârșite, pericolului social concret, determinat de împrejurările în care faptele au fost comise, precum și de situația personală a inculpaților, de periculozitatea acestora, apte a îndeplini funcțiile și realiza scopul prevăzut în art. 52 C. pen.

Prin urmare, în condițiile în care se constată legalitatea și temeinicia hotărârii de condamnare dată de existența proporției juste dintre riposta socială determinată în procesul de stabilire și aplicare a pedepselor și culpabilitatea și periculozitatea relevate de probatoriul administrat, respingând apelurile inculpaților privind reducerea cuantumului pedepselor aplicate acestora, urmare aprecierii că circumstanțelor personale li s-a dat o eficiență care ilustrează o suficientă clemență acordată de instanța de fond, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nesupusă cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., invocat de recurenți. Alte motive de casare susceptibile a fi puse în discuție din oficiu nu se constată.

Pentru aceste considerente, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați împotriva Deciziei penale nr. 235/A din 15 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. În baza art. 88 C. pen., compută din durata pedepsei închisorii durata prevenției. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții-inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.D., M.G., M.A. și M.N.M. împotriva Deciziei penale nr. 235/A din 15 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, pentru fiecare, durata prevenției de la 8 februarie 2011 la 25 octombrie 2011. Obligă recurenții-inculpați M.D., M.N.M. și M.A. la câte 400 RON fiecare, cheltuieli judiciare statului, din care câte 200 RON, onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurentul-inculpat, M.G. la 300 RON, cheltuieli judiciare statului, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 octombrie 2011.