ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1948/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele : Prin Sentința penală nr. 111/F din 12 februarie 2010, Tribunalul București, secția a II-a penală, printre altele, a dispus și condamnarea inculpaților: - S.P.C. în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/200 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a lI-a, lit. b) C. pen., urmare a contopirii pedepsei de 10 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 500 din 5 decembrie 2008 a Tribunalului Constanța, secția penală, definitivă prin neapelare.

- K.L.C. în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/200 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 16 din Legea nr. 143/2000, la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. și, urmare revocării beneficiului suspendării executării sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 650 din 30 mai 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, definitivă prin neapelare pe care a cumulat-o aritmetic cu pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecății, a stabilit ca inculpatul să execute în final 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Ambilor inculpați prima instanță Ie-a aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. și, în baza art. 350 C. proc. pen. Ie-a menținut starea de arest, iar în baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S.P.C. prevenția de la 11 februarie 2009 la zi. De asemenea, în baza aceluiași text de lege, a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului K.L.C. durata reținerii și arestării preventive de la 19 mai 2007 la 30 mai 2008 și de la 11 februarie 2009 la zi. Aceeași instanță, în baza art. 191 C. proc. pen., a dispus obligarea tuturor inculpaților la plata sumelor de câte 9.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală, precum și în fața instanței de judecată (declarațiile inculpaților, ale martorilor din acte reaudiați în fața instanței, a actelor depuse în faza de cercetare penală și judecătorească), că prin rechizitoriul nr. 270/D/P/2008 din 6 aprilie 2009 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, au fost trimiși în judecată, alături de alți 10 inculpați, și inculpații K.L.C. și S.P.C., reținându-se în sarcina primului că, în perioada ianuarie - februarie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut mai multor persoane droguri de mare risc, iar în sarcina celui de-al doilea că în luna decembrie 2008 a intermediat mai multe vânzări de droguri de risc și de mare risc.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cei doi inculpați K.L.C. și S.P.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Instanța de prim control judiciar, fixând termen intermediar la 7 aprilie 2010, pentru verificarea legalității și temeiniciei arestării apelanților inculpați, prin încheierea din aceeași dată, în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen., a menținut starea de arest pentru fiecare inculpat în parte, constatând, în esență, că în speță, au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen.

și art. 148 lit. f) din același cod, în sensul că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații au fost cercetați și deduși judecății (fiind fapte de trafic de droguri de risc și mare risc) sunt mai mari de 4 ani (limitele fiind între 10 și 20 de ani închisoare), că există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar în momentul deliberării subzistau temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, neexistând împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri.

În cuprinsul aceleiași încheieri s-a mai menționat și împrejurarea că era termen fixat pentru soluționarea apelurilor la data 14 aprilie 2010, însă instanța de prim control judiciar a dispus din nou amânarea judecării cauzei la 5 mai 2010. Împotriva Încheierii din 7 aprilie 2010 inculpații mai sus menționați au formulat, în termen legal, recurs, cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. 3644/1/2010, fixându-se ca prim termen de judecată la 3 mai 2010. Întrucât la termenul fixat ambii recurenți inculpați inculpați au solicitat amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător, în cauză s-a fixat nou termen la 17 mai 2010, termen până la care dosarul a fost restituit Curții de Apel București, secția I penală, întrucât instanța de prim control judiciar fixase termen la 5 mai 2010 pentru soluționarea apelurilor declarate, astfel cum a rezultat din adresa de înaintare.

La termenul din 17 mai 2010 s-a constatat că dosarul ce fusese anterior restituit Curții de Apel București, secția I penală, a fost înaintat Înaltei Curți, dar nu spre a fi atașat la dosarul prezentei cauze, ci împreună cu recursurile declarate de aceiași inculpați împotriva Încheierii de ședință din 5 mai 2010 a Curții de Apel București,secția I penală, recursuri ce fac obiectul altui Dosar nr. 4238/1/2010, înregistrat pe rolul secției penale a Înaltei Curți, cu termen la 19 mai 2010, astfel cum rezultă din practicaua prezentei decizii. Recurenții inculpați K.L.C. și S.P.C., aflați în stare de arest și asistați de același apărător desemnat din oficiu, la termenul din 17 mai 2010, au precizat, pe rând, că doresc să-și retragă recursurile formulate.

Față de manifestarea de voință, liber exprimată de recurenții inculpați K.L.C. și S.P.C., Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 385 4 raportat la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursurilor declarate de aceștia împotriva Încheierii din 7 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 14347.01/3/2009 (nr. 722/210). Conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariilor apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E la act de declarațiile de retragere a recursurilor formulate de inculpații K.L.C. și S.P.C. împotriva Încheierii din 7 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 14347.01/3/2009 (nr. 722/210). Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 400 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 mai 2010.