ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.12.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4093/2009

HOTĂRÂRE
08.12.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4093/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 189 din 5 noiembrie 2008, Tribunalul Sibiu în baza art. 183 C. pen. a condamnat pe inculpatul B.G., fiul lui N. și M., cetățean român, studii școala profesională, necăsătorit, întreține concubinaj și are un copil minor, cu stagiul militar satisfăcut, pensionar, la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii din 23 mai 2007, până în 24 mai 2007, ora 17.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D.L. și în consecință a obligat pe inculpat să plătească acesteia suma de 678 RON, cu titlu de despăgubiri civile. A respins celelalte pretenții.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că în data de 18 mai 07, pe fondul consumului de alcool, a exercitat acte de violență asupra părții vătămate D.I., căruia i-a aplicat mai multe lovituri de intensitate ridicată cu pumnii și palmele, în zone vitale, în locuința acestuia din Sibiu, producându-i leziuni traumatice în urma cărora victima a decedat în noaptea de 22/23 mai 2007.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: proces-verbal de cercetare la fața locului, raport de constatare medico-legală din 12 iulie 2007 al S.J.M.L. Sibiu, declarația părții vătămate D.L., declarațiile martorilor O.S.N., D.V., O.M.M., D.M.A., I.M., J.M.I., S.J.A., I.M.M., Ș.O.S. și T.D.L., precum și declarațiile incualpatului.

Fiind audiat, atât în faza de urmărire penală, cât și în timpul cercetării judecătorești, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, având o atitudine oscilantă.

Curtea de Apel Alba-Iulia, prin Decizia penală nr. 30/A din 22 aprilie 2009, a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul B.G. împotriva Sentinței penale nr. 189 din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 3917/85/2007, însușindu-și argumentația instanței de fond.

Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva în scris și fără a se prezenta în instanță pentru a-l susține, iar prin apărător a fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitându-se redozarea pedepsei aplicate.

Recursul este nefondat.

Analizând decizia atacată prin prisma motivului invocat, Curtea constată că hotărârea instanței de control judiciar, prin care s-a menținut sentința instanței de fond, este legală și temeinică.

La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere gradul de pericol social al acestui gen de fapte, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, modalitatea de săvârșire, precum și recrudescența lor.

Totodată, s-a ținut seama de atitudinea procesuală a inculpatului, de poziția sa oscilantă pe parcursul procesului penal, de circumstanțele personale ale acestuia, de antecedentele penale, respectiv de faptul că a mai intrat în conflict cu legea penală, de posibilitățile reale de reeducare și reinserție socială.

Față de toate aceste aspecte se apreciază că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se justifică reaprecierea cuantumului acesteia.

Ca atare, după verificarea cauzei și în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 30/A din 22 aprilie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 8 decembrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-04-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1411/2008
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1695 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 24155/3/2007, a fost respin
ÎCCJ 2008-04-11
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1355/2008
Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 411 din 18 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr. 20767/99/2006, Tribunalul Iași, secția penală, a respins cererea de schimbare a încadrării
ÎCCJ 2008-09-09
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2698/2008
Asupra recursului de față; Î n baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele: Prin sentința penală nr. 341 din 21 mai 2006 a Tribunalului lași, s-a dispus în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) cu referire la art. 10 lit. c) C. proc.
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1428/2009
(declarații filele 64-67 dosar urm. pen.) S-a considerat că situația de fapt reținută și vinovăția inculpatului G.V. au fost dovedite cu: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto (filele 3-16 dosar urm. pen.), raportul
ÎCCJ 2008-05-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1563/2008
tanatogeneratoare și deces există legătură de cauzalitate directă necondiționată. Alcoolemia în momentul morții a fost de 1,15 %o. Faptele și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu sesizarea privind moartea violentă a victimei, procesul
Sursă