ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.09.2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6035/2011

HOTĂRÂRE
14.09.2011
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6035/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

la data 29 mai 2009, reclamanții D.I., P.S., M.M., D.C. și C.D. au solicitat în

contradictoriu cu pârâții D.G. și D.Ș., să se dispună anularea declarațiilor notariale

și partajarea averii rămase de pe urma defunctului D.Ș. cu ultimul domiciliu în

București.

Prin sentința civilă nr. 4727 din 11

octombrie 2010, Judecătoria Piatra-Neamț a admis excepția de necompetență teritorială

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector

2 București.

A reținut instanța că

în raport de datele furnizate de D.E.P.A.B.D. București, potrivit cărora ultimul

domiciliu al defunctului s-a aflat în municipiul București, ca și prevederile

art. 14 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora cererile privitoare la moștenire sunt

de competența instanței celei din urmă domiciliu al defunctului, competența de soluționare

a cauzei revine judecătoriei pe raza căreia s-a aflat ultimul domiciliu al defunctului,

respectiv Judecătoria sectorului 2 București.

Astfel sesizată, această

instanță, prin sentința nr. 7188 din 26 mai 2011, a admis la rândul său excepția

necompetenței teritoriale, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Piatra-Neamț.

S-a reținut că actele

întocmite cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului D.Ș., inclusiv certificatul

de deces privindu-l pe acesta, atestă că ultimul său domiciliu a fost în B., județul

Neamț.

Întrucât, potrivit acestor

evidențe, defunctul a locuit efectiv în ultimele luni de viață în localitatea menționată

și în considerarea dispozițiilor art. 14 pct. 2 C. proc. civ., care au în vedere

domiciliul real, în fapt al defunctului, iar nu cel trecut în actul de identitate,

s-a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț, sesizând

totodată instanța supremă în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Referitor la conflictul

negativ de competență dedus judecății, se constată următoarele:

Potrivit art. 14 pct.

2 C. proc. civ. „în materie de moștenire, sunt de competența instanței celui din

urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire, precum și cele privitoare

la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia”.

Textul legal enunțat consacră

un caz de competență specială excepțională, stabilind competența exclusivă a instanței

ultimului domiciliu al celui decedat, intenția legiuitorului fiind aceea de a atribui

judecata tuturor acțiunilor privitoare la o moștenire deschisă, acelei instanțe

care poate asigura, sub raportul administrării justiției, cele mai bune condiții

pentru soluționarea proceselor în materie de moștenire.

Ultimul domiciliu al defunctului,

în accepțiunea normei legale enunțate este acela unde își avea locuința statornică,

noțiunea de domiciliu în sens procesual semnificând „domiciliul” pe care o persoană

și l-a stabilit în fapt în localitatea în care trăiește și își desfășoară activitatea

profesională, iar nu acela înscris în evidențele întocmite în acest scop.

Pornind de la rațiunea

instituirii acestei norme de competență, care constă în faptul că toate operațiile

legate de procedura succesorală se îndeplinesc în circumscripția teritorială a ultimului

domiciliu al defunctului, în a cărei competență, astfel cum s-a arătat mai sus,

legea atribuie judecata tuturor acțiunilor privitoare la o moștenire și constatând

că, în speță, ultimul domiciliu al defunctului D.Ș. s-a aflat pe raza comunei B.,

județul Neamț, locul deschiderii procedurii succesorale notariale, urmează a se

reține că cererea dedusă judecății, privitoare la moștenirea defunctului, este de

competența instanței ultimului său domiciliu respectiv a judecătoriei în a cărei

rază de competență defunctul a locuit efectiv și unde s-a aflat la data decesului.

Ca urmare, față de cele

ce preced, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a se stabili competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 septembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-10-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4968/2010
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 09 decembrie 2008 sub nr. 17856/180/2008, reclamanta P.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții P.C.A. și P.C., să se constate deschisă succesiunea defunctului
ÎCCJ 2017-05-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 817/2017
Decizia nr. 817/2017 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei Pitești, la data de 24 aprilie 2015, reclamanta A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pâr
ÎCCJ 2015-01-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 55/2015
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rol a Judecătoriei Piatra-Neamț la data de 22 decembrie 2008 sub nr. 7561/279/20081 reclamantul B.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S.F., N.G., C.C., G.P.M
ÎCCJ 2011-03-23
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2706/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 5 ianuarie 2009, reclamantele D.L.A. și S.M.H. au chemat în judecată pe pârâții M.A.I. și M.M.C., solicitând să se dispună ieșirea din indiviziune asupra unui
ÎCCJ 2017-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 912/2017
Decizia nr. 912/2017 Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 25 aprilie 2016, pe rolul Tribunalului Neamț, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B
Sursă