ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3142/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3142/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 82 de la 19 aprilie

2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori,

pronunțată în Dosarul nr. 740/54/2010 a fost respinsă plângerea formulată de

petentul D.M. împotriva Ordonanței nr. 1118/P/2009 dată la dată de 18 ianuarie

2010 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe intimatul

T.G.D.

A fost obligat

petentul la 10 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut că prin Ordonanța nr. 1118/P/2009

dată la data de 18 ianuarie 2010 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a), art. 38,

art. 45 alin. (1) raportat la art. 42 C. proc. pen. s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de T.G.D. - comisar-șef în cadru I.P.J. Gorj S.P.R., sub

aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.; disjungerea cauzei și

declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă

Tribunalul Gorj, în vederea efectuării de cercetări față de numitul F.C., sub aspectul

infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.

La data de 2

decembrie 2009, petentul D.M. a formulat plângere, prin care a sesizat faptul

că, în ziua respectivă, prezentându-se la S.P.R. Gorj pentru ca lucrătorii de

poliție să pună în executare Rezoluția nr. 5503/VIII/1/2009 dată de Parchetul

de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, prin care se dispusese prelungirea dreptului

său de circulație provizorie pe o perioadă de 30 zile, i s-a refuzat acestuia

de către comisarul T.G.D. și de agentul șef F.C., pe motiv că lipsește un

certificat eliberat de Judecătoria Târgu Cărbunești, instanță de judecată la

care petentul avea pe rol o plângere contravențională.

Din cercetările

efectuate a rezultat că, la data respectivă, numitul D.M. figura în evidențele

organelor de poliție cu două evenimente rutiere distincte.

Pe de-o parte,

petentul era cercetat în Dosarul nr. 6312/P/2009 la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Târgu Jiu sub aspectul infracțiunilor de vătămare corporală din

culpă și părăsirea locului accidentului. Prin Rezoluția procurorului nr.

5503/VIII/1/2009 din 27 noiembrie 2009, s-a dispus prelungirea pe o perioadă de

30 zile a dreptului de circulația al petentului, rezoluția fiind comunicată

atât petentului D.M., cât și S.P.R. Gorj.

Dacă ar fi fost

cercetat doar în acest eveniment, nici nu ar fi fost necesar ca petentul să se

adreseze S.P.R., rezoluția procurorului fiind înscrisul prin care i se

recunoștea acestuia dreptul de a conduce provizoriu autovehiculul pe drumurile

publice potrivit art. 111 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002.

Pe de altă însă,

petentul D.M. avea pe rolul Judecătoriei Târgu Cărbunești o plângere împotriva

unui proces-verbal de contravenție încheiat de lucrătorii S.P.R. Gorj la data

de 7 septembrie 2008, ocazie cu care, petentului îi fusese reținut permisul de

conducere.

Într-o atare

situație, potrivit art. 118 alin. (2) și (4) din O.U.G. nr. 195/2002

modificată, plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție

suspendă executarea amenzilor și a sancțiunilor contravenționale complementare

de la data înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive a hotărârii

judecătorești. Prelungirea dreptului de circulație se face de către șeful

Poliției Rutiere a județului sau a municipiului București ori în locuitorul

acestuia sau de către șeful poliției rutiere din cadrul I.G.P.R. ori

adjunctului acestuia, pe a cărei rază de competență a fost săvârșită

contravenția, din 30 în 30 zile, în baza unui certificat eliberat de instanța

de judecată, care confirmă că dosarul este în curs de soluționare, până la

rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

S-a constatat așadar

că, făptuitorul T.G.D. a acționat în conformitate cu dispozițiile legale în

momentul în care a adus la cunoștința petentului D.M. că este necesar să depună

un nou certificat eliberat de instanța de judecată pentru a i se putea prelungi

dreptul de circulație.

Împotriva Ordonanței

nr. 1118/P/2009 dată la data de 18 ianuarie 2010 a procurorului de caz,

petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, invocând, în esență, aceleași împrejurări pe care s-a

sprijinit plângerea inițială.

Prin Ordonanța nr.

167/11/2/2010 din 15 februarie 2010, procurorul general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul art. 275 - 278 C. proc. pen. a

respins, ca neîntemeiată plângerea petentului, cu aprecierea că soluția

adoptată în cauză de procurorul de caz este legală, fiind fundamentată pe

actele premergătoare efectuate, din care a rezultat lipsa oricărui temei de

fapt ori de drept, care să contureze infracțiunea menționată ori vreo altă

faptă prevăzută de legea penală, de către ofițerul de poliție împotriva căruia

s-a formulat plângerea penală.

În baza art. 278 C.

proc. pen., petentul a formulat plângere împotriva Ordonanței nr. 1118/P/2009

dată la data de 18 ianuarie 2010 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, competentă să soluționeze, după calitatea persoanei.

În plângerea

formulată, petentul a arătat că intimatul a refuzat să primească cererea

petentului având ca obiect prelungirea cu 30 zile a dreptului de a conduce

autovehicule pe drumurile publice, prelungire acordată în baza rezoluției nr.

5503/VIII/1/2009, refuzul intimatului fiind abuziv, contrar sarcinilor de

serviciu.

Motivarea intimatului

privind existența unei alte cauze pe rolul instanțelor judecătorești, cauză în

care se pune în discuție, de asemenea, dreptul de a conduce autovehicule, nu

poate fi primită în condițiile în care, termenul stabilit de instanța

judecătorească este anterior cererii formulată de acesta și, oricum, I.P.J.

Gorj fiind parte în acest proces, era în cunoștință de cauză cu datele și

desfășurarea cauzei respective, a arătat petentul în plângerea sa.

Analizând motivele

plângerii formulate de petent, precum și ordonanța ce formează obiectul

plângerii, prima instanță a constatat că plângerea este nefondată, urmând să o

respingă în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

Așa cum a susținut,

însuși petentul și așa cum a rezultat din actele dosarului, acesta formulează

cerere pentru prelungirea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile

publice, la data de 2 decembrie 2010, cererea fiind adresată comisarului șef al

I.P.J. Gorj - S.P.R., intimatul din cauza de fată.

Cererea petentului nu

a fost soluționată de către intimat, în condițiile în care petentul este și

subiect activ al unei contravenții săvârșită la data de 7 septembrie 2008 și

care, la data formulării cererii de prelungire, este în curs de soluționare

plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție, la Judecătoria Târgu

Cărbunești.

Or, în condițiile în

care petentul nu a depus certificat constatator cu privire la situația din

acest dosar, care să facă posibilă verificarea în condițiile art. 118 alin. (2)

și (4) din O.U.G. nr. 195/2002, soluția intimatului a fost dată în respectarea

dispozițiilor legale, cum corect s-a reținut prin ordonanța ce formează

obiectul plângerii de față.

Constatând astfel că

intimatul a îndeplinit atribuțiile de serviciu, conform obligațiilor asumate și

în conformitate și în limita dispozițiilor legale, s-a apreciat că plângerea

este nefondată, astfel încât a fost respinsă.

Văzând și

dispozițiile art. 191 și urm. C. proc. pen.

Împotriva acestei

sentințe a declarat, în termenul legal, recurs petiționarul D.M., criticând-o,

arătând că Ordonanța nr. 1118/P/2009 din 18 ianuarie 2010 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova a fost motivată pe prevederi legale care nu erau

în vigoare la data respectivă și anume prevederile art. 118 din O.U.G. nr.

195/2002, republicată, alin. (2) și (4) în forma adoptată în 2002. Până la data

emiterii Ordonanței 1118/P/2009, art. 118 fusese modificat, prin aceea că

plângerea împotriva procesului-verbal nu se mai depune la S.P.R. și prelungirea

dreptului de circulație nu se mai face din 30 în 30 de zile în cazul

contravențiilor, ci permisul se restituie până la rămânerea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în cauza respectivă. Recurentul a

precizat că acesta a fost și cazul său, unde începând cu septembrie 2009, timp

de peste 1 an, permisul a fost la el, în urma contravenției din 07 septembrie

2008 invocate de procuror în motivarea ordonanței.

Recurentul petiționar

a menționat că depune copia Rezoluției nr. 44/P/2010 din 25 martie 2010 a

Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, de unde rezultă că la 02 decembrie

2009 a fost la făptuitor exact în scopul de a-l determina să încuviințeze

primirea cererii sale, acesta decizând ca agentul de la ghișeu să nu primească

cererea, considerând că procurorul putea și trebuia să afle de la agentul de la

ghișeu cine a decis să nu fie primită cererea sa, fie agentul, fie făptuitorul

în calitate de șef ierarhic, menționând că semnalează aspecte ce vin în

contradicție cu drepturile omului instituite la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, solicitând desființarea Ordonanței nr. 1118/P/2009 din 18

ianuarie 2010 și trimiterea cauzei procurorului în vedere începerii urmăririi

penale ori pentru refacerea cercetărilor.

La termenul de

astăzi, în recurs, recurentul petiționar D.M., în dezbateri, susținând oral

motivele de recurs dezvoltate în scris în memoriul depus în ședință publică a

arătat că a fost judecat în baza unor dispoziții legale care nu erau în vigoare

la momentul emiterii Ordonanței nr. 1118/P/2009 din 18 ianuarie 2010 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, situație prin care i s-a

încălcat dreptul la un proces echitabil.

În acest sens,

recurentul petiționar a învederat faptul că în motivarea ordonanței, procurorul

a invocat dispozițiile art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, în forma

adoptată în 2002. Or, până la data emiterii ordonanței, art. 118 fusese

modificat prin faptul că plângerea împotriva procesului-verbal nu se mai

depunea la S.P.R. și prelungirea dreptului de circulație nu se mai face din 30

în 30 de zile în cazul contravențiilor, ci permisul se restituie până la

rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești în cauza respectivă, așa cum

s-a întâmplat și în cazul recurentului petiționar.

De asemenea, a

invocat insuficiența actelor de cercetare efectuate în cauză și încălcarea

dreptului de acces liber la justiție, arătând că procurorul trebuia să-l

întrebe pe agentul de la ghișeu, F.C., față de care s-a dispus disjungerea

cauzei, cine a decis să nu fie primită cererea petiționarului.

Concluziile

reprezentantului parchetului asupra recursului declarat de petiționar au fost

consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul

declarat de recurentul petiționar D.M. împotriva sentinței pronunțată de prima

instanță, conform art. 278

1

alin. (10) cu referire la art. 385

1

alin. (1) lit. c) C. proc. pen., atât în raport cu motivele de recurs formulate

în scris, cât și din oficiu, potrivit art. 385

6

alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată recursul petiționarului ca fiind nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei

rezultă că în mod judicios și motivat prima instanță, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de

petentul D.M.

Înalta Curte

consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare efectuate și

menținute în cauză, ce au condus la soluția de neîncepere a urmăririi penale

față de T.G.D., comisar-șef în cadrul I.J.P. Gorj - S.P.R. sub aspectul

infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.

Așa cum a rezultat din

actele și lucrările dosarului, criticile formulate de petiționar au fost

examinate, în raport cu persoana și fapta pretinsă ca fiind comisă de către

aceasta, procurorul constatând că petentul D.M. a formulat la data de 2

decembrie 2009 o plângere prin care a sesizat faptul că, în ziua respectivă,

prezentându-se la S.P.R. Gorj pentru ca lucrătorii de poliție să pună în

executare Rezoluția nr. 5503/VIII/1/2009 dată de Parchetul de pe lângă

Judecătoria Târgu Jiu prin care se dispusese prelungirea dreptului său de

circulație provizorie pe o perioadă de 30 de zile, i s-a refuzat primirea

acesteia de către comisarul șef T.G.D. și de agentul-șef F.C., pe motiv că

lipsește un certificat eliberat de Judecătoria Târgu Cărbunești, instanță de

judecată la care petentul avea pe rol o plângere contravențională.

Din cercetările

efectuate a rezultat că, la data respectivă, numitul D.M. figura în evidențele

organelor de poliție cu două evenimente rutiere distincte.

Pe de-o parte,

petentul era cercetat în Dosarul nr. 6312/P/2009 la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Târgu Jiu sub aspectul infracțiunilor de vătămare corporală din

culpă și părăsirea locului accidentului. Prin Rezoluția procurorului nr.

5503/VIII/1/2009 din 27 noiembrie 2009 s-a dispus prelungirea pe o perioadă de

30 de zile a dreptului de circulație al petentului, rezoluția fiind comunicată,

atât petentului D.M., cât și S.P.R. Gorj.

Dacă ar fi fost

cercetat doar în acest eveniment, nici nu ar fi fost necesar ca petentul să se

adreseze S.P.R., rezoluția procurorului fiind înscrisul prin care i se

recunoștea acestuia dreptul de a conduce provizoriu autovehiculul pe drumurile

publice potrivit art. 111 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002.

Pe de altă parte

însă, numitul D.M. avea pe rolul Judecătoriei Târgu Cărbunești o plângere

împotriva unui proces-verbal de contravenție încheiat de lucrătorii S.P.R. Gorj

la data de 07 septembrie 2008, ocazie cu care petentului îi fusese reținut

permisul de conducere.

Situația de fapt mai

sus menționată se susține prin actele premergătoare existente în cauză și

anume: rezoluția dată de procuror la 27 noiembrie 2009 în lucrarea cu nr.

5503/VIII/1/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu prin care s-a

dispus prelungirea dreptului de circulație cu 30 zile, pentru petiționarul D.M.,

rezoluția comunicându-se și petiționarului și S.P.R. Gorj; certificat emis de

Judecătoria Târgu Cărbunești în Dosarul nr. 3486/317/2008 la data de 27

noiembrie 2009 prin care se certifică că pe rolul judecătoriei se află plângere

formulată de petiționarul D.M. împotriva procesului-verbal de constatare a

contravenției, încheiat la data de 07 septembrie 2008 de S.P.R. Gorj, prin care

a fost sancționat cu 450 RON amendă contravențională și a fost luată măsura

complementară a reținerii permisului de conducere, că plângerea formează

obiectul Dosarului nr. 3486/317/2008, cauza fiind suspendată conform dispoz.

art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, prin Încheierea de ședință din data de

25 noiembrie 2009, eliberat spre a servi petiționarului la S.P.R. Gorj; raportul

întocmit la data de 10 decembrie 2009 de către agentul F.C. privind

împrejurările ce au avut loc la ghișeu; declarația dată de petiționar la 14

ianuarie 2010 în fața procurorului, declarația intimatului T.G.D. dată la 11

ianuarie 2010, în fata procurorului; ordonanța dată de procuror la 9 decembrie

2009 în Dosarul nr. 981/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.G.D.,

comisar-șef în cadrul I.J.P. Gorj - S.P.R. sub aspectul infracțiunii prevăzută

de art. 246 C. pen. și disjungerea cauzei și declinarea competenței de

soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, în vederea

efectuării de cercetări față de numitul F.C. sub aspectul infracțiunii

prevăzută de art. 246 C. pen.; plângerea formulată de petiționarul D.M.;

certificat emis la 3 noiembrie 2009 de către Judecătoria Târgu Cărbunești în

Dosarul nr. 3486/317/2008 prin care se certifică că pe rolul instanței se află

plângerea formulată de petiționarul D.M. împotriva procesului-verbal de

constatare a contravenției, încheiat la data de 07 septembrie 2008 de S.P.R.

Gorj prin care a fost sancționat cu 450 RON amendă contravențională și a fost

luată măsura complementară a reținerii permisului de conducere, că plângerea

formează obiectul Dosarului nr. 3486/317/2008 și are termen la data de 25

noiembrie 2009, precum și prezentul certificat s-a eliberat spre a servi

petiționatului la S.P.R. Gorj.

Procurorul a făcut

referire la art. 118 alin. (2) și (4) din O.U.G. nr. 195/2002 modif. Plângerea

formulată împotriva procesului-verbal de contravenție suspendă executarea

amenzilor și a sancțiunilor contravenționale complementare de la data

înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive a hotărârii

judecătorești. Prelungirea dreptului de circulație se face de către șeful

poliției rutiere a județului sau a municipiului București ori înlocuitorul

acestuia sau de către șeful poliției rutiere din cadrul Inspectoratului General

al Poliției Române ori adjunctul acestuia, pe a cărei rază de competență a fost

săvârșită contravenția, din 30 în 30 de zile, în baza unui certificat eliberat

de instanța de judecată care confirmă că dosarul este în curs de soluționare,

până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Totodată, procurorul

a constatat că făptuitorul T.G.D. a acționat în conformitate cu dispozițiile

legale în momentul în care, a dus la cunoștință petentului D.M. că este necesar

să depună un nou certificat eliberat de instanța de judecată pentru a i se

putea prelungi dreptul de circulație. Pe cale de consecință, în temeiul art.

228 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a dispus

neînceperea urmăririi penale față de acesta sub aspectul infracțiunii de abuz

în serviciu contra intereselor persoanelor, întrucât fapta sesizată nu există

în materialitatea sa.

De asemenea,

procurorul a mai constatat că întrucât petentul D.M. a înțeles să formuleze

plângere și împotriva agentului-șef F.C. din cadrul I.J.P. Gorj - S.P.R., în

temeiul art. 38, art. 45 alin. (1) raportat la art. 42 C. proc. pen. a disjuns

materialul de urmărire penală și a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, în vederea efectuării

cercetărilor sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor.

S-a mai menționat în

considerentele ordonanței emise de către procuror că anterior în cursul lunii

octombrie 2009, petentul a mai formulat o plângere pentru fapte similare

împotriva acelorași făptuitori, cauza făcând obiectul Dosarului înregistrat la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova sub numărul 981/P/2009, soluționat

la data de 9 decembrie 2009 printr-o rezoluție de neîncepere a urmăririi

penale.

Soluția dată de

procuror a fost menținută de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, care prin Ordonanța din 15 februarie 2010 în lucrarea

cu nr. 167/11/2/2010, a respins, ca neîntemeiată plângerea formulată de către

petentul D.M. împotriva soluției adoptate în Dosarul nr. 1118/P/2009 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Înalta Curte

consideră că, prima instanță a făcut o corectă evaluare asupra actelor

premergătoare efectuate în cauză, analizând, criticile formulate de petiționar,

în raport cu soluția dispusă de procuror, motivând, în mod judicios, în raport

cu dispozițiile legale, în condițiile arătate, așa încât își însușește

argumentele primei instanțe.

Totodată, Înalta

Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în contextul cauzei, asupra

actelor și lucrărilor existente la dosarul parchetului, precum și a motivelor

de recurs formulate de recurentul petiționar, a constatat că în cauză din

actele premergătoare efectuate a rezultat inexistenței faptei de abuz în

serviciu în sarcina intimatului T.G.D., întrucât acesta nici nu discutat cu

petentul la ghișeu aflându-se o altă persoană.

Totodată, rezultă că

petentul a fost implicat în două evenimente rutiere, de altfel chiar menționate

de către acesta, precizând că pentru unul avea întocmit un dosar penal, iar în

al doilea a contestat procesul-verbal de contravenție prin care i-a fost

aplicată sancțiunea amenzii contravenționale și măsura complementară a

reținerii permisului de conducere, la instanța de judecată competentă și anume

Judecătoria Târgu Cărbunești, cauza nefiind finalizată, ci suspendată, acesta

având obligația de a depune certificat constatator cu privire la situația din

această ultim dosar, în scopul verificării condițiilor prevăzute de art. 118

alin. (2) și (4) din O.U.G. nr. 195/2002, așa încât nedepunerea certificatului

avea drept consecință imposibilitatea verificării.

Aspectele mai sus

menționate rezultă din raportul întocmit la data de 10 decembrie 2009 de către

agentul F.C., declarațiile petentului D.M., intimatului T.G.D., rezoluția dată

la 27 noiembrie 2009 de către procuror în lucrarea cu nr. 5503/VIII/1/2009 a

Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, certificatul emis de Judecătoria

Târgu Cărbunești.

În sensul celor

arătate, în declarația dată, petiționarul D.M. a menționat că „Mențin plângerea

formulată împotriva numitului T.G.D., șeful S.P.R. Gorj și a numitului F.C.,

agent de poliție în cadrul I.P.J. Gorj și solicit cercetarea penală a acestora

sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei.

Nemulțumirea mea este dată de faptul că în ziua de 02 decembrie 2009 m-am

prezentat la S.P.R. Gorj cu o rezoluție dată de Parchetul de pe lângă

Judecătoria Târgu Jiu în care mi se prelungea dreptul de circulație pe o

perioadă de 30 de zile, însă lucrătorii de poliție sus-menționați au refuzat să

dispună prelungirea dreptului meu de circulație pe acea perioadă de 30 de zile

sub pretextul că era necesar ca eu să mai depun și un certificat eliberat de

Judecătoria Târgu Cărbunești unde eu mai aveam un proces pentru săvârșirea unui

alt eveniment rutier.

Este adevărat că la

data de 02 decembrie 2009 eu eram în evidență cu 2 evenimente rutiere diferite.

Pentru unul mi s-a întocmit dosar penal care este încă în lucru la Parchetul de

pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. Pentru cel de-al doilea arăt că am contestat

procesul-verbal de contravenție prin care mi se aplicase sancțiunea amenzii

contravenționale și măsura complementară a reținerii permisului de conducere la

instanța de judecată competentă, respectiv Judecătoria Târgu Cărbunești.

Menționez că procesul de la această instanță nu s-a finalizat, în prezent fiind

suspendată. Precizez că anterior am mai formulat o plângere împotriva acelorași

persoane pentru că și în urmă cu o lună au procedat în același mod. Nu am alte

cereri de formulat sau alte probe de propus în apărare. Atât declar, susțin și

semnez, declarația dată între orele 09,45 - 09,58."

Intimatul T.G.D., în

declarația dată a precizat că „în legătură cu plângerea formulată de D.M., arăt

că aspectele reclamate de acesta, nu corespund realității, mai mult acesta a

mai formulat anterior o plângere prin care reclama aceleași aspecte. Menționez

că sus-numitul are în prezent permisul de conducere reținut de organele de

poliție, figurând cu două evenimente rutiere în evidența I.P.J. Gorj. Pentru

unul din evenimente i s-a întocmit dosar penal aflat în lucru la Parchetul de

pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.

184 C. pen. și 89 din O.U.G. nr. 195/2002 modificată. Pentru al doilea

eveniment, i s-a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii și măsura

complementară a reținerii permisului. în legătură cu primul eveniment,

într-adevăr acesta nu are nevoie de aprobarea poliției rutiere pentru a

circula, întrucât dreptul de circulație potrivit art. 111 alin. (6) din O.U.G.

nr. 195/2002 este conferit de procuror sau de instanța de judecată după caz.

Referitor la al doilea eveniment, însă, întrucât petentul a contestat

sancțiunea la instanța de judecată, respectiv la Judecătoria Târgu Cărbunești

este necesar ca acesta să depună din 30 în 30 zile, câte un certificat eliberat

de instanță, care să ateste că procesul său nu a fost încă soluționat, numai în

acest fel S.P.R. putând să îi aprobe conform legii, prelungirea dreptului de

circulație. Arăt că la data de 02 decembrie 2009, eu nici măcar nu am discutat

cu petentul D.M., ci doar cu agentul F.C. care se afla la ghișeu în ziua

respectivă și căruia petentul îi solicitase prelungirea dreptului de

circulație, deși nu se afla în posesia acelui certificat. I-am precizat

agentului că este necesar ca petentul să prezinte certificat eliberat de

instanță pentru a i se putea prelungi dreptul de circulație. Menționez că, cu o

lună în urmă am avut aceeași situație cu petentul care nemulțumit că nu i se

aprobase prelungirea dreptului de circulație, a formulat plângere penală

împotriva mea pentru abuz în serviciu. Arăt că eu, în calitate de șef serviciu

Poliție Rutieră Gorj, nu am ca atribuțiuni de serviciu primirea solicitărilor

cetățenilor de prelungirea dreptului de circulație. Atât declar, susțin și

semnez. Declarația a fost consemnată între orele 11,20 - 11,30.

În raport cu cele mai

sus menționate, instanța de recurs consideră că intimatul T.G.D. și-a

îndeplinit obligațiile pe care le avea, în virtutea atribuțiilor de serviciu,

așa încât soluția dispusă de către procuror de neîncepere a urmăririi penale

față de intimat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C.

pen., iar prima instanță în mod legal și temeinic a respins plângerea formulată

de petent împotriva ordonanței atacate, așa încât critica formulată de

recurentul petiționar cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale, nu

poate fi reținută

De asemenea, Înalta

Curte nu poate avea în vedere nici critica formulată referitoare la

insuficienta cercetare a cauzei, întrucât procurorul a efectuat, în mod complet

actele premergătoare, așa cum în detaliu au fost menționate, acesta fiind

singurul în măsură să aprecieze asupra tuturor verificărilor care se impun.

Mai mult nu se

susține nici critica invocată de către recurentul petiționar cu privire la

restrângerea accesului la justiție, întrucât așa cum a rezultat chiar din

actele premergătoare efectuate, petiționarul a mai formulat o plângere similară

împotriva aceluiași intimat pentru modul cum acesta a procedat anterior, cu o

lună înainte, așa cum rezultă din ordonanța dată de procuror la 9 decembrie

2009 în Dosarul nr. 981/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, petiționarul exercitându-și drepturile procesuale și pe calea

plângerii întemeiată pe art. 278

1

C. proc. pen. și ulterior a

recursului împotriva soluției pronunțate de prima instanță, în contextul

prezentei cauze.

Înalta Curte

apreciază că ordonanța dată de procuror a fost motivată în fapt și în drept,

fiind corect analizată de către prima instanță, așa încât criticile formulate

de recurent nu sunt întemeiate.

Astfel, Înalta Curte,

constată că, pe de-o parte, în mod corect și motivat, s-a dispus, de către

procuror, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., iar, pe de altă parte, în mod legal și motivat, prima instanță a respins,

ca nefondată, plângerea formulată de către petentul D.M. împotriva Ordonanței

nr. 1118/P/2009 emisă la data de 18 ianuarie 2010 de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, privind pe intimatul T.G.D.

În raport cu cele

menționate, Înalta Curte consideră că sentința pronunțată de prima instanță

este legală și temeinică sub toate aspectele, iar toate criticile formulate de

către recurentul petiționar, atât cu privire la ordonanța dispusă de procuror,

cât și la hotărârea pronunțată nu sunt fondate.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul

petiționar D.M. împotriva Sentinței penale nr. 82 din 19 aprilie 2010 a Curții

de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În conformitate cu

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurentul

petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar D.M. împotriva Sentinței

penale nr. 82 din 19 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul

petiționar la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 13 septembrie 2010.