ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 231/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 73/F-Cont din 16 aprilie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de reclamanta SC S.D. SNC Slatina, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 178 din 19 ianuarie 2010 emisă de pârât. Pentru a hotăra astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 178 din 19 ianuarie 2010, pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului a dispus sancționarea reclamantei SC S.D. SNC Slatina, în calitate de distribuitor de servicii, cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 74 alin. (3) și art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Astfel, la data de 22 decembrie 2009, în urma controlului efectuat de inspectorii teritoriali ai C.N.A. s-a reținut în sarcina reclamantei faptul că, în rețeaua de comunicații aparținând reclamantei se retransmiteau, în plus, iată de oferta de servicii aprobată de C.N.A. următoarele programe: Acasă TV, Sport Ro, GSPTV, Digi Sport, Kanal D, Antena 3, Bl TV, Favorit TV, Național TV, N 24, Discovery Channel, Cartoon Network, Taraf TV, Mynele TV, Speranța TV, DD TV, Kiss TV, UTV, Euforia Life Style TV, Antena 2, HBO și OTV, iar TVRM, deși înscris în oferta de servicii aprobată de Consiliu, nu era transmis. De asemenea, nu erau retransmise programele: TVR Cultural, TVR 3, TVR Info și TV 5, conform art. 82 alin. (3) din lege.

Instanța a reținut că dispozițiile invocate în decizia de sancționare prevăd că distribuitorii de servicii pot modifica structura ofertei de servicii, de programe retransmise, numai cu avizul C.N.A. Pârâtul C.N.A a reținut lipsa avizului în acest sens, aplicând amenda minimă potrivit art. 90 alin. (2) din lege. Reclamanta a susținut că a solicitat expres pârâtului eliberarea avizului de retransmisie cu noua structură, dar acesta nu i-a fost eliberat, însă această apărare a fost înlăturată de prima instanță, cu motivarea că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă a comunicării către pârât a cererii formulată de reclamantă în acest sens la data de 03 decembrie 2009, pentru a se putea vorbi despre obligația Consiliului de a răspunde în condițiile art. 74 din Legea nr. 504/2002, după analizarea cererii.

Chiar și în condițiile în care s-ar fi răspuns la o asemenea cerere, s-ar fi impus formularea unei cereri de obligare a autorității pârâte să acorde avizul în baza cererii, a apreciat instanța. Cum nu s-a formulat însă o sesizare în acest sens, s-a reținut faptul că reclamanta nu putea retransmite conform noii structuri programele în discuție, decât numai după lămurirea situației. De asemenea, nici aspectul invocat în cerere, relativ la respectarea prevederilor art. 15 din Legii nr. 504/2002 nu a fost reținut, deoarece din înscrisurile depuse la dosar, în speță, extras proces verbal al ședinței din 19 ianuarie 2010, a reieșit că ședința s-a desfășurat cu participarea a 9 membri, iar potrivit textului de lege, în îndeplinirea funcțiilor și a atribuțiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucțiuni și recomandări, în prezența a cel puțin 8 membri și cu votul a cel puțin 6 membri.

Cu privire la posibila analizare a gravității faptei săvârșite, în vederea aplicării avertismentului de către instanță, deși completarea Legii nr. 504/2002 cu O.G. nr. 2/2001 se face numai în temeiul art.94 din lege pentru contravențiile constatate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, s-a constatat că în cazul dat, reclamanta a retransmis în plus, fără aviz, multe programe și a continuat retransmiterea știind că nu deține avizul, fără a sesiza nicio autoritate în acest sens. Ca atare, s-a reținut că sancțiunea aplicată la nivelul minim din art. 90 alin. (2) din Legea nr. 504/2002 este justificată, individualizarea realizată de autoritatea pârâtă fiind corectă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, motivat, reclamantul pentru nelegalitate și netemeinicie. Motivele de recurs invocate conform art. 304 1 C. proc. civ. se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii. Se arată în motivele de recurs următoarele două aspecte de nelegalitate. Primul vizează faptul că instanța de fond nu a luat în considerare faptul că programele retransmise în plus, care au fost reținute în decizia de sancționare ca nefiind incluse în avizul de retransmitere au o rată de vizionare scăzută. Al doilea aspect privește faptul că s-a încercat de recurentă obținerea avizului, dar între timp a intervenit controlul C.N.A.

și a fost aplicată amenda. La dosar, intimatul-pârât a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat, în cauză sentința atacată fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor Legii nr. 504/2002. Primul aspect de nelegalitate nu poate fi reținut de Curte. Faptul că unele programe au o rată de vizionare scăzută, nu exonerează pe recurentă de obligația de a deține acordul prealabil al C.N.A. pentru retransmiterea unor programe conform art. 74 alin. (2) din Legea nr. 504/2002. Al doilea aspect de nelegalitate nu este întemeiat deoarece controlul C.N.A. a intervenit după săvârșirea faptei iar recurenta avea obligația de a solicita acordul înainte de a introduce în avizul de retransmitere programele pe care urmează să le retransmită.

Intimatul-pârât a aplicat corect dispozițiile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 504/ 2002 având în vedere natura și gravitatea faptei săvârșite care constituie contravenție conform art. 74 alin. (3) și art. 82 alin. (1) din Legea nr. 504/2002. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC S.D. SNC Slatina împotriva sentinței nr. 73/F-Cont din 16 aprilie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2011.