ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4071/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4071/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 18 noiembrie
2010, reclamanta E.G.D. SA Târgu-Mureș a chemat în judecată Agenția Națională de
Administrare Fiscală solicitând anularea deciziei nr. 231 din 23 august 2010, a
deciziei de impunere nr. 109 din 19 noiembrie 2009 și a actelor de executare subsecvente
prin care s-au stabilit în sarcina societății comerciale obligații fiscale accesorii
în cuantum de 1.407.253 RON.
La data de 8 martie 2011,
reclamanta a depus o precizare a acțiunii, solicitând în temeiul art. 15 Legea
nr. 554/2004 suspendarea executării actelor administrative atacate, până la soluționarea
irevocabilă a cauzei, învederând că sunt întrunite condițiile de admisibilitate,
respectiv existența cazului bine justificat și paguba iminentă.
Prin încheierea nr. 115
din 19 aprilie 2011, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, a admis cererea și a dispus suspendarea deciziei de impunere, precum
și a somației și titlului executoriu emise în Dosarul de executare nr. 10976687,
până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut că prin probele administrate s-a făcut dovada
existenței unei evidente îndoieli asupra legalității actelor administrative, fiind
astfel întrunită cerința cazului bine justificat.
Instanța a constatat de
asemenea, că subzistă și cea de-a doua cerință prevăzută de art. 14 Legea nr. 554/2004,
în sensul că executarea silită a obligațiilor fiscale suplimentare ale societății
comerciale ar avea consecințe grave asupra derulării activității economice a acesteia,
precum asupra utilizatorilor de gaze naturale.
Împotriva încheierii a
declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat
că instanța a constatat în mod eronat că ar fi îndeplinite condițiile prevăzute
de art. 14 alin. (1) Legea nr. 554/2004, neregăsindu-se nici cazul bine justificat,
nici paguba iminentă astfel cum sunt definite aceste sintagme în art. 2 lit. t),
respectiv art. 2 lit. ș) Legea contenciosului administrativ.
Totodată, pârâta a invocat
și împrejurarea că instanța a dispus în mod greșit în procedura prevăzută de
art. 14-15 Legea nr. 554/2004 și suspendarea actelor de executare, contestarea acestora
putând fi făcută doar pe calea contestației la executare, în condițiile art. 172
C. proc. fisc..
Analizând actele și lucrările
dosarului în raport de motivele invocate, precum și sub toate aspectele cauzei potrivit
art. 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat,
urmând a fi admis și a se dispune modificarea hotărârii, în sensul respingerii cererii
de suspendare a executării actelor administrative atacate ca inadmisibilă.
Astfel, potrivit art.
215 alin. (2) C. proc. fisc., pentru a se putea dispune suspendarea executării actelor
administrative fiscale, în temeiul Legii nr. 554/2004, este obligatorie depunerea
unei cauțiuni de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor
al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 RON.
În speță, se constată
că reclamanta nu a făcut dovada achitării cauțiunii, susținând la termenele de judecată
din 8 martie 2011 și respectiv 12 aprilie 2011 că recipisa de consemnare a sumei
s-ar afla în Dosarul nr. 373/43/2010.
Litigiul ce formează obiectul
acestui Dosar cu nr. 373/43/2010 având ca obiect cererea reclamantei privind suspendarea
acelorași acte administrative, în temeiul art. 14 Legea nr. 554/2004, a fost soluționat
prin sentința nr. 28 din 3 februarie 2011 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială,
de contencios administrativ și fiscal.
Instanța a dispus prin
hotărâre respingerea cererii de suspendare a executării ca inadmisibilă, reținând
în considerente că reclamanta, căreia i s-a pus în vedere să consemneze cauțiunea
de 10% din cuantumul sumei contestate, respectiv 140.725,30 RON, nu și-a îndeplinit
această obligație până la termenul stabilit.
Nici în prezenta cauză,
nu există la dosar dovada achitării cauțiunii, considerent în raport de care, nefiind
îndeplinită condiția cu caracter obligatoriu prevăzută de art. 215 alin. (2) C.
proc. fisc., Curtea va respinge cererea de suspendare a executării ca inadmisibilă.
În raport de acest motiv,
care face de prisos analiza criticilor de fond formulate de pârâtă, Curtea va admite
recursul și va modifica încheierea atacată în sensul celor arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva Încheierii nr. 115
din 9 aprilie 2011 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția contencios administrativ
și fiscal.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge
cererea formulată de E.G.D. SA Târgu-Mureș privind suspendarea deciziei de impunere
nr. 109/2009 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca inadmisibilă
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 septembrie
2011.