ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 746/2011

Asupra recursului de

față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 173 din 24 noiembrie

2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie, s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de

petenta S.A.I., cu sediul în județul Prahova, prin reprezentant D.M., împotriva

Referatului nr. 277/VIII/1/2010, Rezoluției nr. 693/VIII/1/2010 și Lucrării nr.

671/VIII/1/2010 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

A fost obligată

petenta la plata sumei de 240 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin plângerea înregistrată sub

nr. 619/42/2010, petiționara S.A.I. a solicitat desființarea soluțiilor date de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în Dosarele nr. 277/VIII/1/2010,

nr. 693/VIII/1/2010 și nr. 671/VIII/1/2010.

În motivarea

plângerii, petiționara a susținut că Dosarul nr. 14/1991 a fost ținut sub cheie

de către președinții Judecătoriei Ploiești - numiții P.J., G.E., N.E., T.G. și Ș.O.

și că miniștrii justiției și ai finanțelor, precum și prim miniștrii, A.N.,

C.P.T. și E.B. au emis cinci Hotărâri de guvern secrete de atestare în domeniul

public al comunei Colceag, al patrimoniului C.A.P. Inotești, al patrimoniului

C.A.P. Inotești și S.A.I..

Examinând actele și

lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că prin referatul prin care

s-a soluționat Dosarul nr. 277/VIII/1/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Ploiești s-a reținut că petiționara S.A.I., prin reprezentant legal D.M.,

a invocat sustragerea de către magistrați a unei adrese depuse de către acesta

în Dosarele nr. 2521/P/2007, nr. 2067/P/2008 ale Parchetului de pe lângă

Judecătoria Ploiești și nr. 277/P/2008 și nr. 411/P/2008 ale Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Ploiești.

Plângerile formulate

de petiționară împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată date în dosarele

sus-menționate potrivit art. 278

1

C. proc. pen. au fost respinse.

În ce privește

Dosarul nr. 671/VIII/1/2010 s-a reținut că a fost soluționat printr-o adresă

conform căreia, plângerea formulată de petiționară a fost înaintată spre

competentă soluționare Tribunalului Prahova. Prin plângerea respectivă,

petiționara a solicitat să aibă acces și să îi fie eliberat un certificat de

grefă potrivit art. 28 lit. f) din Legea nr. 85/2006, să primească copii xerox

certificate după încheierea secretă a Judecătoriei Ploiești și după adresa

Tribunalului Prahova, secția contencios administrativ, către Judecătoria

Ploiești și care se referea la înregistrarea în R.S.S.A. a Sentinței nr. 1410

din 5 octombrie 2009 prin care s-a deschis procedura de insolvență privind pe

petiționară.

Referitor la

Rezoluția nr. 693/VIII/2010, s-a reținut că aceasta privește soluția dată de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești prin care

s-a respins plângerea formulată de petiționară potrivit art. 278 C. proc. pen.,

cu motivarea că redirecționarea cererii petiționarei către Tribunalul Prahova

nu constituie o soluție în sensul Codului de procedură penală și nici nu poate

fi asimilată unui act sau vreunei măsuri adoptate de către procuror.

Întrucât soluțiile

date în dosarele invocate de către petiționară nu se regăsesc printre cele

expres și limitativ prevăzute de art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen.,

respectiv, scoatere sau neîncepere a urmăririi penale, plângerea formulată de

aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței a

declarat recurs petiționara S.A.I. prin reprezentant D.M., apreciind-o ca fiind

"ilegală, netemeinică" prin aceea că "s-a falsificat calitatea

părților din proprietar/parte vătămată în petiționar și din

făptuitori/inculpați/infractori în intimați".

Examinând hotărârea

atacată în conformitate cu dispozițiile art. 385

6

alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., plângerea întemeiată pe

aceste prevederi poate fi formulată numai împotriva rezoluțiilor sau

ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, și anume, împotriva

rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, a ordonanței ori, după caz, a

rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a

urmăririi penale.

Prin urmare,

plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de

procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau

ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate în art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. este inadmisibilă.

Raportând prevederile

legale sus-menționate la speța dedusă judecății, Înalta Curte constată că

plângerea recurentei petiționare a fost exercitată cu nerespectarea cerințelor

legale, deoarece în dosarele menționate de aceasta nu a fost dispusă niciuna

din soluțiile de netrimitere în judecată prevăzute în mod expres și limitativ

în art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. și anume neînceperea urmăririi

penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. Prin

urmare, plângerea formulată de recurentă se circumscrie accepțiunii unui act pe

care legea nu îl îngăduie și îl sancționează cu inadmisibilitatea, concluzie la

care în mod corect a ajuns instanța de fond prin Sentința penală nr. 173

pronunțată la 24 noiembrie 2010.

În consecință,

reținând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, recursul

declarat de petiționara S.A.I. prin reprezentant D.M. se va respinge ca

nefondat în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen.

Potrivit art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată la plata sumei de

300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționara S.A.I. prin reprezentant D.M.

împotriva Sentinței penale nr. 173 din 24 noiembrie 2010 a Curții de Apel

Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenta

petiționară la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 februarie 2011.