ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4652/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4652/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 205 din 15 aprilie 2008, Tribunalul
Prahova, secția contencios II, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive
a Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Public,
prin Procurorul General și Consiliului Superior al Magistraturii, respingând acțiunea
față de acești pârâți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală
pasivă și a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta Societatea
Agricolă I., obligând Judecătoria Ploiești – Biroul de Persoane Juridice să răspundă
reclamantei la cererea din 19 decembrie 2007.
Împotriva sentinței pronunțată
de instanța de fond a declarat recurs reclamanta Societatea Agricolă I.
Prin încheierea din 16
octombrie 2008, Curtea de Apel Ploiești a dispus suspendarea soluționării recursului,
în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților legal citate
și care nu au solicitat judecarea în lipsă.
Ulterior, prin decizia
nr. 341 din 24 februarie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal, în baza art. 248 C. proc. civ., a constatat
perimat de drept recursul declarat de reclamanta Societatea Agricolă I. împotriva
sentinței nr. 205 din 15 aprilie 2008 a Tribunalului Prahova, secția contencios
II.
Împotriva sus-menționatei
decizii a declarat recurs reclamanta Societatea Agricolă I., susținând, în esență,
că decizia este nelegală, deoarece nu a fost comunicată societății reclamante încheierea
de suspendare a cauzei, fiind astfel împiedicată de a stărui în judecata pricinii
datorită unor împrejurări mai presus de voința sa.
Astfel fiind, în speță
nu opera perimarea prevăzută de art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Examinând cu prioritate,
în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului,
invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată și, pe cale de consecință,
va respinge recursul ca inadmisibil.
Este adevărat că, potrivit
art. 253 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă
recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Acest text care consacră
dreptul de recurs în materie de perimare nu este însă aplicabil în cazul perimării
recursului, întrucât în acest mod s-ar deschide calea recursului la recurs, ceea
ce însă nu a fost în intenția legiuitorului.
Potrivit art. 377
alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în recurs sunt irevocabile.
În speță, reclamanta Societatea
Agricolă I. a exercitat calea de atac a recursului împotriva sentinței nr. 205 din
15 aprilie 2008 a Tribunalul Prahova și dacă nu ar fi intervenit perimarea judecății,
Curtea de Apel Ploiești, soluționând recursul, ar fi pronunțat o hotărâre irevocabilă.
Prin urmare, și hotărârea
prin care Curtea de Apel Ploiești a constatat perimat recursul are caracter irevocabil
și pe cale de consecință, nu poate fi atacată cu recurs, întrucât așa cum deja s-a
relevant, s-ar dechide calea recursului la recurs.
Apreciind ca fiind întemeiată
excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte va respinge recursul declarat
ca inadmisibil, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) raportat la art. 137
alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Societatea Agricolă I. împotriva deciziei nr. 341 din 24 februarie 2010 a Curții
de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca
inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 29 octombrie 2010.