ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3444/2010

Asupra recursului penal de față; constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 655/PI din 2 decembrie 2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în Dosar nr. 3560/30/2009, în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.A., la 3(trei) ani închisoare. În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 6(șase) luni închisoare. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3(trei) ani închisoare.

În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultantă de 3(trei) ani închisoare, aplicată inculpatului, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5(cinci) ani conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore de la 21 mai 2008. A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispoz. art. 86 4 , 86 5 C. pen.

În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prev. de art. 86 3 alin. (1), lit. a), b), c), d) C. pen.: să se prezinte la datele ce vor fi fixate de către/și la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Timiș (lit. a)); să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea (lit. b)); să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă (lit. c)); să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de subzistență (lit. d)). În baza art. 86 3 alin. (2) C. pen., s-a dispus a se comunica Serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Timiș, desemnat cu supravegherea, datele menționate la lit. b), c), d). A fost aplicată inculpatului, conform art. 71 alin. (1), (2) C. pen., interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (cu excepția dreptului de a alege), b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale s-a suspendat și executare pedepsei accesorii aplicată conform art. 71 alin. (1), (2) C. pen. În baza art. 53 pct. 1 lit. a) C. pen., art. 65 alin. (2), (3) C. pen., art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) (cu excepția dreptului de a alege), b) C. pen., pe o durată de 2(doi) ani, conform art. 66 C. pen. În baza art. 118 lit. f) C. pen., art. 17 din Legea nr. 143/2000, art. 18 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea și distrugerea drogurilor ridicate cu ocazia cercetărilor, rămase în urma analizelor de laborator (24,6 grame de cocaină), cu păstrarea de contraprobe.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Timiș cu nr. 91/D/P/2008 din data de 2 iunie 2009, înregistrat sub număr unic de Dosar 3560/30/2009 la data de 5 iunie 2009, la Tribunalul Timiș, a fost trimis în judecată inculpatul H.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și mare risc, trafic internațional de droguri de risc și mare risc și deținere de droguri de risc și mare risc pentru consum, fapte prev. și ped.

de art. 2 alin. (1), (2) art. 3 alin. (1), (2) art. 4 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000; s-a reținut în fapt, în sarcina inculpatului că în data de 14 mai 2008, acesta împreună cu numitul D.P.P., ambii din Timișoara, s-au întâlnit și au convenit ca inculpatul să se deplaseze în Olanda, de unde să aducă cocaină pentru consum; ulterior în 20 mai 2008 inculpatul s-a întors în țară și a fost găsit în apropierea autogării din Arad, având asupra sa cantitatea de 25 grame cocaină pe care a declarat că a cumpărat-o din Amsterdam. La dosar s-a atașat Dosarul de U.P nr. 91/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Timiș, a fost audiat inculpatul.

Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar, prima instanță a reținut în fapt următoarele: În data de 14 mai 2008, inculpatul H.A., împreună cu numitul D.P.P., ambii din Timișoara, s-au întâlnit și au convenit ca inculpatul să se deplaseze în Olanda, de unde să aducă cocaină pentru consum; în timpul discuțiilor, numitul D.P.P. s-a angajat să procure banii necesari achiziționării drogurilor apoi, la data de 15 mai 2008, inculpatul H.A. a părăsit țara cu un autocar și s-a deplasat în orașul Amsterdam din Olanda, unde s-a cazat la un hotel. Conform înțelegerii menționate, la data de 16 mai 2008, D.P.P. i-a trimis inculpatului H.A., prin agenția B. din str. G.L. din municipiul Timișoara, suma de 1000 euro, pe care cel din urmă a folosit-o la achiziționarea cantității de 25 grame de cocaină, la prețul de 800 euro.

După cumpărarea drogurilor, inculpatul, l-a contactat telefonic pe D.P.P., căruia i-a spus că poate să-i aducă 25 grame de cocaină la prețul de 70 de euro/gram, solicitând ca pe lângă cei 1000 euro primiți prin sistemul bancar, să mai fie plătit cu suma de 750 euro. D.P.P. a fost de acord cu propunerea și i-a cerut inculpatului să aducă stupefiantele în țară. La data de 20 mai 2008, inculpatul H.A. a intrat în țară cu un autocar și, deși avea biletul până în Timișoara, aceasta a coborât în Autogara din municipiul Arad, de unde l-a sunat pe numitul P.D.L., să îl transporte acasă; organele de cercetare penală din cadrul B.C.C.O. Timișoara, s-au deplasat în municipiul Arad, unde în apropierea autogării, l-au găsit pe inculpat fiind constatată fapta în flagrant; la percheziția efectuată asupra acestuia s-a găsit cantitatea de 25 grame de cocaină (ascunsă într-un pachet de biscuiți), despre care a declarat că a cumpărat-o din Amsterdam și urma să fie predată lui D.P.P.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara, criticând sentința fondului ca fiind netemeinică și nelegală sub aspectul individualizării pedepsei, respectiv al cuantumului urmare a reținerii circumstanțelor atenuante, dar și cu privire la modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere, cu privire la care se susține că nu este de natură să-și atingă scopul preventiv, educativ. Prin Decizia penală nr. 41/A din 15 martie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Timișoara, s-a desființat, în parte, sentința penală apelată, numai în ce privește modalitatea de executare a pedepsei și, rejudecând cauza, au fost înlăturate dispozițiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a dispus ca pedeapsa de 3 ani să fie executată în regim de detenție. S-a dispus înlăturarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a) (cu excepția dreptului de a alege) și b) C. pen. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței și s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 193 alin. (3) C. proc. pen. S-a reținut de către instanța de apel că, sub aspectul reținerii circumstanțelor atenuante, soluția instanței de fond este temeinică și legală și se circumscrie criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 și 52 C. pen.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat că aceasta nu este de natură să conducă la realizarea scopului pedepsei în raport cu persoana inculpatului și fapta săvârșită. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul sub aspectul modalității de executare a pedepsei de 3 ani ce i-a fost aplicată. Se susține că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că a colaborat cu organul de anchetă, că a recunoscut de la început săvârșirea faptei și a avut discernământul diminuat. Inculpatul a subliniat că o pedeapsă cu executare ar compromite toate eforturile sale de reabilitare.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Individualizarea pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul cuantumului ei, a fost făcut cu reținerea tuturor circumstanțelor personale ale inculpatului, inclusiv al discernământului diminuat, a recunoașterii și a colaborării cu organele de urmărire penală fapt ce a dus la aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, dar și a dispozițiilor art. 74 lit. a) și 76 lit. d) C. proc. pen., respectiv reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei prin aplicarea suspendării sub supraveghere luată de prima instanță, instanța de apel a înlăturat-o în mod corect întrucât, gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, aceea de trafic de droguri, cantitatea de droguri ce a fost introdusă în țară de către inculpat (25 gr), nu justifică o dublă individualizare a pedepsei, prin aplicarea circumstanțelor atenuante, dar și a executării pedepsei prin suspendarea sub supraveghere. Trebuie, de asemenea, reținut că nu numai gravitatea faptei justifică modalitatea de executare cu privare de libertate a pedepsei, dar și proliferarea pe care astfel de infracțiuni au înregistrat-o în societate ca și consecințele nefaste pe care le generează și de aceea pedepsele ce se aplică trebuie să-și atingă pe de o parte scopul coercitiv în vederea reeducării dar și al descurajării ca în viitor astfel de fapte că mai fie săvârșite.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 lit. b) C. proc. pen. recursul declarat de inculpat va fi respins, ca nefondat. Urmează ca inculpatul să fie obligat la 500 RON cheltuieli judiciare statului din care 200 RON onorariul apărătorului rămâne în sarcina Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.A. împotriva Deciziei penale nr. 41/A din 15 martie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 4 octombrie 2010.