Decizia nr. 4466/2010 — ÎCCJ, Secția penală — recurs împotriva sentinței nr. 61/2010 a Tribunalului Bihor

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul D.G.A. la o pedeapsă de 1 an și 3 luni de închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 86 1 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului stabilit de acesta; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 8 mai 2009 a Tribunalului Bihor. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 7 februarie 2009 la 9 mai 2009.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul L.A. la o pedeapsă de 1 an închisoare. În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 804/2004 a Judecătoriei Oradea și a dispus executarea ei alăturat pedepsei mai sus stabilite. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., l-a condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare. În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 804/2004 a Judecătoriei Oradea și a dispus executarea ei alăturat pedepsei mai sus stabilite. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, pe care o va executa în regim de detenție. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 8 mai 2009 a Tribunalului Bihor. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 26 iunie 2003 la 3 iulie 2003 și de la 7 februarie 2009 la 9 mai 2009.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.B.D. la o pedeapsă de 1 an închisoare. În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 86 1 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului stabilit de acesta; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 8 mai 2009 a Tribunalului Bihor. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 11 februarie 2009 la 9 mai 2009.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata P.S.M. la o pedeapsă de 1 an închisoare. În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 86 1 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., a obligat pe inculpată ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor conform programului stabilit de acesta; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a fi controlate mijloacele ei de existență. În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 17 aprilie 2009 a Tribunalului Bihor. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 11 februarie 2009 la 19 aprilie 2009.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.T.S. la o pedeapsă de 1 an 3 luni închisoare. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 luni închisoare. În baza art. 5 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 3 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 86 1 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului stabilit de acesta; b)să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.A.Ș. la o pedeapsă de 3 luni închisoare. În baza art. 5 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 9 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite și aplică inculpatului pedeapsa ce mai grea, de 9 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni, stabilit conform art. 82 C. pen. În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata B.A.D. la o pedeapsă de 6 luni închisoare. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen. În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul K.G., la o pedeapsă de 9 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 86 1 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni, stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului stabilit de acesta; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. În baza art. 118 lit. e) C. pen. cu referire la art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea specială în favoarea statului a sumei de 6.000 RON de la inculpatul D.G.A., din care suma de 311 RON a fost ridicată de la acesta, 1.000 RON de la inculpatul L.A. și 500 RON de la inculpatul B.T.S. În baza art. 118 lit. f) C. pen., cu referire la art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea specială a 5,02 și 105,35 grame canabis de la inculpatul D.G.A. și 87,7 grame canabis de la inculpatul B.B.D., toate aceste droguri aflându-se în prezent în camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. București. În baza art. 118 lit. b) C. pen., cu referire la art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea specială în favoarea statului a unui cântar de bucătărie (balanță electronică) model KS 1000 - S/N8165474 și a unui sul de folie transparentă de bucătărie, bunuri folosite de inculpatul D.G.A. la cântărirea, porționarea și ambalarea drogurilor destinate valorificării. În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul în cuantum de 400 RON pentru avocatul din oficiul S.A. din cadrul Baroului Bihor se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, conform Delegației din 8 aprilie 2009. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în cursul lunii decembrie 2008, inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu numitul U.l.D., un prieten de-al său, care i-a oferit cu titlu gratuit aproximativ 250 - 300 grame canabis, pentru ca acesta să le valorifice. Inculpatul D.G.A. a acceptat, iar după primirea drogurilor respective I-a contactat pe inculpatul L.A., căruia i-a oferit spre vânzare drogul respectiv, cu suma de 40 RON/gram. Totodată, i-a solicitat acestuia să-i găsească și alți clienți. În urma acestei discuții, inculpatul L.A. a cumpărat 2 grame de canabis cu suma de 80 RON, destinate consumului propriu. La începutul lunii ianuarie 2009, inculpatul L.A. a mai cumpărat de la inculpatul D.G.A. aceeași cantitate - 2 grame - cu același preț, destinată tot consumului propriu. După aceea, în perioada ianuarie - februarie 2009, inculpatul L.A. a cumpărat de la inculpatul D.G.A. în mai multe rânduri diferite cantități de canabis, totalizând aproximativ 40 de grame. Prețul plătit de acesta a fost de 40 RON/gram. În aceeași perioadă, inculpatul D.G.A. a valorificat în mod repetat parte din drogurile deținute către foștii învinuiți U.F.C., aproximativ 20 de grame cu prețul de 35 RON/gram, P.C.S., aproximativ 7 grame canabis cu suma de 50 RON/gram și C.A.F., căruia i-a oferit cu titlu gratuit o mică cantitate de canabis. În aceeași perioadă, inculpatul D.G.A. a purtat mai multe discuții telefonice pentru a valorifica drogurile deținute. În acest scop i-a contactat pe L.L.V., T.S.A. și S.I.C. Tranzacțiile cu aceștia însă nu au avut loc din diverse motive. S-a mai reținut că în prima parte a lunii ianuarie 2009, inculpatul L.A. i-a spus inculpatului K.G. că poate procura canabis. Urmare a acestei discuții, inculpatul K.G.a cumpărat de la inculpatul L.A. cantitatea de 2 grame de canabis, pentru care a plătit suma de 100 RON. După aproximativ o săptămână - două, inculpatul K.G. și K.R. au cumpărat de la inculpatul L.A. 2 grame de canabis cu suma de 100 RON. În aceeași perioadă, inculpatul D.G.A., la cererea inculpatului L.A., s-a deplasat la domiciliul acestuia și i-a dat inculpatei B.A.D. (concubina inculpatului L.A.) cantitatea de 5 grame de canabis. Potrivit solicitării inculpatului L.A., inculpata B.A.D. a pus drogurile primite într-o încăpere în care accesul era limitat, camera fiind de regulă încuiată, iar cheia se afla la mama inculpatului. Din aceste droguri, inculpatul L.A. a valorificat 2 grame inculpatului K.G. și lui K.R. cu o ocazie, iar cu alta, a vândut 1 gram inculpatului K.G. Prețul stabilit a fost de 50 RON/gram. Diferența de droguri a fost reținută de către inculpatul L.A. pentru consum propriu. În data de 23 ianuarie 2009, potrivit înțelegerii anterioare, inculpatul L.A. și inculpatul D.G.A. s-au întâlnit în fața localului „V.B." de pe str. V. din Oradea, unde primul a cumpărat de la cel de-al doilea 2 grame de canabis. În aceeași seară, inculpatul L.A. a vândut 1 gram de canabis inculpatului K.G., cu suma de 50 RON. Condițiile tranzacției sunt relevate de convorbirea telefonică dintre cei doi de la ora 22:18. La data de 25 ianuarie 2009 inculpatul D.G.A. și inculpatul L.A. au purtat o discuție telefonică. În urma acesteia, inculpatul D.G.A. s-a deplasat la domiciliul inculpatului L.A., unde i-a vândut acestuia 2 grame de canabis, droguri pe care acesta Ie-a revândut inculpatului K.G. și lui K.R. S-a mai reținut că la data de 27 ianuarie 2009, inculpatul L.A. i-a promis inculpatului D.G.A. că îi va achita suma de 60 RON reprezentând valoarea drogurilor cumpărate anterior, sumă pe care urma să o primească drept preț pentru drogurile vândute de la K.G. și de la K.R. Faptul că trebuie să primească acești bani de la cei doi, inculpatul L.A. l-a comunicat și inculpatului D.G.A. De asemenea, i-a comunicat acestuia și faptul că banii respectivi provin din vânzarea drogurilor. Convorbirea telefonică dintre cei doi a fost înregistrată. La data de 28 ianuarie 2009, inculpatul K.G. i-a solicitat telefonic inculpatului L.A. țigări cu canabis, dar acesta i-a spus că în acel moment nu are astfel de droguri. La data de 29 ianuarie 2009, potrivit înțelegerii prealabile, inculpatul D.G.A. i-a vândut inculpatului L.A. cantitatea de 5 grame de canabis. Conform înțelegerii dintre cei doi, inculpatul D.G.A. a dus drogurile respective la locuința inculpatului L.A., unde Ie-a predat inculpatei B.A.D. Acesteia îi ceruse inculpatul L.A. să depoziteze drogurile respective în aceeași încăpere izolată și din ele să vândă inculpatului K.G. 3 grame de canabis. Această cerere a fost făcută telefonic, iar convorbirea respectivă înregistrată. În aceeași seară, inculpatul L.A. i-a vândut lui K.R. 1 gram de canabis. În ziua respectivă, între inculpatul L.A. și inculpatul D.G.A. s-au purtat mai multe convorbiri telefonice privind sumele neachitate de primul pentru cumpărări anterioare de droguri, precum și despre viitoarele achiziții de canabis. S-a mai reținut că la data de 30 ianuarie 2009 inculpatul L.A. a mai cumpărat de la inculpatul D.G.A. 6 grame de canabis. La data de 31 ianuarie 2009, inculpatul L.A., prin intermediul inculpatei B.A.D., i-a vândut inculpatului K.G. 3 grame de canabis. Inculpatul K.G. s-a prezentat la locuința inculpatului L.A. conform înțelegerii și de aici, de la inculpata B.A.D. a primit drogurile respective, aceasta știind despre tranzacție de la concubinul său. După această vânzare, inculpatul L.A. i-a dat inculpatului D.G.A. suma de 80 de RON, reprezentând o parte din contravaloarea drogurilor cumpărate de la acesta. Diferența de droguri rămasă inculpatul L.A. a reținut-o pentru consum propriu. În perioada 4 - 5 februarie 2009, inculpatul L.A. a purtat mai multe discuții telefonice cu inculpatul D.G.A. privind vânzările pe care primul le făcea către inculpatul K.G. și inculpatul K.R. Astfel, trebuia condiționată vânzarea de plata pe loc a mărfii și de cumpărarea unei cantități minime de 2 grame. Totodată, la data de 7 februarie 2009 și 9 februarie 2009, inculpaților L.A. și B.A.D. li s-au recoltat probe de urină pentru stabilirea existenței sau inexistenței drogurilor în organismul acestora. În urma analizelor efectuate, S.M.L. Bihor a comunicat că niciunul dintre cei doi inculpați nu a avut în organism canabis sau alte droguri. Totodată, S.M.L. Bihor a comunicat faptul că în cazul unui consum moderat de canabis - aproximativ de patru ori pe săptămână, perioada detectabilității drogului în urină este de 4 zile de la ultimul consum. Cei doi inculpați au recunoscut că au fumat în mod repetat țigări cu canabis, iar lipsa urmelor de drog în urină se explică prin perioada relativ mare (aproximativ 2 săptămâni) dintre data ultimului consum și perioada recoltării probelor de urină. La data de 16 februarie 2009, s-au recoltat probe de urină și inculpatului K.G., probe ce au fost supuse analizei fizico-chimice toxicologice pentru stabilirea existenței sau inexistenței drogurilor în organism. Din analiza acestor probe rezultă că inculpatul K.G. a consumat canabis, rezultatul fiind pozitiv. Instanța de fond a reținut că în perioada sărbătorilor de iarnă 2008, prin intermediul unei cunoștințe comune, inculpatul B.T.S. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.G.A. și au stabilit o întâlnire la care inculpatul B.T.S. a cumpărat de la celălalt 1 gram de canabis cu suma de 50 RON. Cantitatea respectivă a transformat-o în țigări și a consumat-o la reședința sa din Oradea, str. C.B. împreună cu P.P.B., C.O.F. și P.S.A. În aceeași perioadă, inculpatul B.T.S. a cumpărat de la inculpatul D.G.A. 2 grame de canabis pentru care a plătit suma de 100 RON. Și acestea Ie-a transformat în țigări, iar o parte Ie-a consumat la reședința sa împreună cu P.P.B., A.M.I., F.Ș.S., C.O.F. și C.A.Ș. Cealaltă parte au fost consumate la locuința inculpatului C.A.Ș. cam în aceeași componență a grupului. La data de 16 ianuarie 2009, inculpatul B.T.S. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.G.A. și i-a solicitat acestuia să-i vândă 5 grame de canabis. Pentru acestea a plătit suma de 150 RON. Și aceste droguri au fost transformate în țigări și au fost consumate în mai multe rânduri la locuința inculpatului C.A.Ș. de către cei doi inculpați și uneori, și de M.G.C. În noaptea de 20 - 21 ianuarie 2009, inculpatul B.T.S. a consumat canabis sub formă de țigară la reședința sa, împreună cu A.A. La data de 23 ianuarie 2009, inculpatul B.T.S. a cumpărat din nou 5 grame de canabis de la inculpatul D.G.A., droguri pe care Ie-a consumat împreună cu aceleași persoane la locuința inculpatului C.A.Ș. La data de 27 ianuarie 2009, dimineața, inculpatul B.T.S. l-a contactat din nou pe inculpatul D.G.A. pentru a achiziționa de la acesta droguri. În urma discuției telefonice, cei doi s-au întâlnit și inculpatul B.T.S. a cumpărat 5 grame de canabis. O parte din aceste droguri au fost consumate în aceeași zi de către inculpatul B.T.S. împreună cu inculpatul C.A.Ș. în locuința acestuia. De această dată a consumat droguri împreună cu ei și A.M.I. O parte din drogurile achiziționate de inculpatul B.T.S. de la inculpatul D.G.A., aproximativ 5 - 10 grame, a vândut-o lui M.G.C. cu suma de 50 RON/gram. A mai reținut instanța de fond că la data de 3 februarie 2009, inculpatul a mai cumpărat de la inculpatul D.G.A. încă 5 grame de canabis, de asemenea consumate o parte din ele în aceeași zi împreună cu persoanele menționate anterior, în locuința sa, iar o altă parte, au fost consumate în data de 9 februarie 2009 în locuința inculpatului C.A.Ș. împreună cu acesta și cu A.M.I., P.P.B. și F.S. Din drogurile cumpărate de la inculpatul D.G.A., inculpatul B.T.S. a vândut doar lui M.G.C., celorlalte persoane cu care acesta a consumat droguri le-au fost date cu titlu gratuit. La percheziția domiciliară efectuată la reședința sa din Oradea, str. C.B., au fost găsite trei pliculețe de hârtie și o punguliță transparentă în care se găsea materie vegetală de culoare verde - olive. Substanța găsită a fost cântărită, constatându-se că are greutate de 5,7 grame și după ce a fost ambalată și sigilată, a fost înaintată Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara. În urma analizei, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, s-a stabilit că proba în litigiu este constituită din 2,2 grame canabis în care s-a pus în evidență existența tetrahidrocabiolului, substanță psihotropă ce face parte din Tabelul 3 anexă la Legea nr. 143/2000. Întreaga cantitate a fost consumată în cadrul analizelor de laborator. La data de 10 februarie 2009, inculpatului B.T.S. i s-au recoltat probe de urină care au fost trimise la S.M.L. Bihor în vederea efectuării unor constatări fizico-chimice toxicologice din care să rezulte existența sau inexistența drogurilor în organismul acestuia. În urma analizei acestora, S.M.L. Bihor a constatat că inculpatul este pozitiv la consumul de cocaină și barbiturice. Întrucât inculpatul a negat constant consumul altor tipuri de droguri și a contestat rezultatul analizelor efectuate de S.M.L. Bihor, în cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unor analize la I.M.L. Cluj-Napoca. În urma acestora, rezultatul a fost pozitiv pentru THC (tetrahidrocabiol - principiu activ din canabis și hașiș) și negativ pentru celelalte tipuri de droguri. La data de 20 februarie 2009, i s-au recoltat probe din urină și inculpatului C.A.Ș. însă, dată fiind perioada mare de timp scursă de la ultimul consum și până la momentul recoltării probelor de urină (aproximativ 2 săptămâni), rezultatul analizei acestora a fost negativ. Inculpatul a recunoscut constant consumul în mod repetat de țigări canabis. Întrucât existau informații din care rezulta că inculpatul D.G.A. se ocupă cu distribuția canabisului către diverși consumatori de pe raza municipiului Oradea, a fost autorizată de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea folosirea investigatorului sub acoperire cu nume de cod „B.C." și a colaboratorului „S.G." pentru o perioadă de 60 de zile (12 ianuarie 2009 - 12 martie 2009) pentru cumpărarea cantității maxime de 500 grame de canabis. Astfel, la data de 12 ianuarie 2009, în jurul orelor 20:30, inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu colaboratorul „S.G." în Oradea, în apropierea blocurilor de pe str. V., și i-a vândut acestuia 5 grame de canabis cu suma de 250 RON. Colaboratorul a predat de îndată cele două pungi în care se afla substanța cumpărată investigatorului sub acoperire „B.C." care, la rândul său, Ie-a predat ofițerului de legătură, care a procedat la cântărirea respectivei materii vegetale constatând că are greutatea de 5,2 grame, iar după ambalare și sigilare, a înaintat-o Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara. Din raportul de analiză întocmit în cauză a rezultat că aceasta era canabis, s-a evidențiat prezența tetrahidrocabiolului, substanță psihotropă care face parte din cele prevăzute în Tabelul 3 anexă la Legea nr. 143/2000. Cantitatea de 2,2 grame canabis rămasă în urma analizei a fost depozitată în camera de corpuri delicte droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. cu dovada seria H nr. x. La data de 16 ianuarie 2009, în jurul orei 15:00, în urma înțelegerii prealabile, inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu colaboratorul S.G. pe str. N. din Oradea. În autoturismul colaboratorului, inculpatul D.G.A. i-a vândut acestuia 5 grame de canabis cu suma de 250 RON. După perfectarea tranzacției, colaboratorul S.G. a predat de îndată pungulița în care se afla canabisul cumpărat investigatorului sub acoperire B.C., care a predat-o ofițerului de legătură, care a cântărit-o constatând că are greutatea de 5 grame, iar după ambalare și sigilare a înaintat-o Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara. Proba trimisă a fost supusă analizei, iar din aceasta a rezultat că este constituită din canabis și s-a pus în evidență prezența tetrahidrocabiolului, substanță psihotropă prevăzută în Tabelul 3 anexă la Legea nr. 143/2000. În urma analizei, a rămas cantitatea de 2,8 grame canabis care a fost ambalată și sigilată, iar apoi depusă la camera de corpuri delicte droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. cu dovada seria H nr. y. După aceste două achiziții, inculpatul D.G.A. a propus investigatorului și colaboratorului să achiziționeze și în viitor astfel de droguri, dar în cantități mai mari, motiv pentru care aceștia au solicitat aprobarea folosirii unei sume mai mari de bani în vederea achiziției de droguri. A fost aprobată suma de 1.000 euro sau echivalent în RON. După obținerea aprobării, în data de 28 ianuarie 2009, în jurul orei 18:00, inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu colaboratorul S.G. și cu investigatorul B.C. pe str. G. din Oradea. În autoturismul cu numărul de înmatriculare BH-XX-XXX, aparținând inculpatului D.G.A., acesta a vândut colaboratorului 2 pungulițe de nailon în care se aflau aproximativ 10 grame de canabis cu suma de 500 RON. Tranzacția a avut loc în prezența investigatorului sub acoperire. După primirea drogurilor, colaboratorul S.G. Ie-a predat investigatorului, iar acesta Ie-a predat ofițerului de legătură care a procedat la cântărirea materiei vegetale constatând că are greutatea de 10 grame, iar după ambalare și sigilare, a trimis-o Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara. Instanța de fond a mai reținut că la data de 30 ianuarie 2009, în jurul orei 13:45, în parcarea Complexului Comercial „L." din Oradea, potrivit înțelegerii prealabile, a avut loc întâlnirea dintre investigatorul B.C. și inculpatul D.G.A. Întrucât cantitatea de drog avută de inculpatul D.G.A. asupra sa era prea mică, cei doi s-au deplasat cu autoturismul colaboratorului până pe str. M. din Oradea, unde inculpatul a intrat în imobilul cu nr. z. După aproximativ 2 - 3 minute, inculpatul a revenit și i-a predat colaboratorului 2 pungulițe din nailon transparente în care se aflau aproximativ 10 grame de canabis. Colaboratorul a plătit pentru acestea suma de 500 RON. Investigatorul a predat de îndată cele două pungulițe cu drogurile achiziționate ofițerului de legătură care a procedat la cântărirea acestora, stabilind că au greutatea de 9,4 grame, iar după ambalare și sigilare Ie-a înaintat Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara. Conform unei înțelegeri prealabile, în data de 3 februarie 2009, în jurul orei 16:40, inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu colaboratorul S.G. în fața Restaurantului „C." din Oradea. Colaboratorul a cumpărat de la inculpat o punguliță din nailon transparent în care se aflau aproximativ 5 grame de canabis. Pentru aceasta a plătit suma de 250 RON. După cumpărare, colaboratorul S.G. a predat pungulița cu drogul cumpărat investigatorului B.C. care, la rândul său, a predat-o ofițerului de legătură. Acesta a procedat la cântărirea materiei vegetale, constatând că are greutatea de 4,2 grame, iar după ambalare și sigilare, a trimis-o Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara pentru analiză. Referitor la încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpați, s-a reținut că faptele inculpatului D.G.A. care, în perioada 2008 - 2009 a procurat 250 - 300 de grame de canabis - droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr. 143/2000, de la numitul U.l.D., pe care ulterior Ie-a valorificat, respectiv oferit, în mod repetat, celorlalți inculpați și învinuiți din prezenta cauză, inclusiv colaboratorului și investigatorului, autorizați în cauză, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000. Faptele inculpatului L.A. care, în perioada 2008 - 2009 a cumpărat, în mod repetat, aproximativ 40 de grame de canabis - droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr. 143/2000, de la inculpatul D.G.A., pe care, o parte Ie-a valorificat, respectiv oferit, de mai multe ori învinuiților K.G., K.R. și B.A.D., iar o parte Ie-a reținut pentru consum propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri de risc, prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată. Faptele inculpatului B.B.D. care, în perioada 2008 - 2009 a cumpărat, respectiv procurat, aproximativ 100 de grame de canabis și 0,5 grame rezină de canabis - droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr. 143/2000, din Germania, pe care Ie-a introdus, fără drept, în România, unde, cea mai mare parte Ie-a valorificat investigatorului, autorizat în cauză, iar restul Ie-a reținut pentru consum propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri de risc, respectiv, introducerea, fără drept, în țară, de asemenea droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1), art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000. Faptele inculpatei P.S.M. care, în cursul lunii ianuarie 2009, a transportat, prin disimulare, aproximativ 30 - 40 de grame de droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr. 143/2000, din Germania în România, introducându-le, astfel, fără drept, în țară, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc și introducerea, fără drept, în țară, de asemenea droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată. Faptele inculpatului K.G. care, în perioada ianuarie - februarie 2009 a cumpărat, în mod repetat, canabis - droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr. 143/2000, de la inculpatul L.A., pentru consum propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de consum ilicit de droguri de risc, prevăzute și pedepsite de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată. Împotriva acestei sentințe, inculpatul L.A. a declarat apel în termen, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței primei instanțe, în sensul de a se dispune achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen., întrucât faptelor săvârșite de inculpat le lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni, prin faptele sale nu s-a afectat substanțial existența, ființa sau funcționalitatea valorilor sociale ocrotite de lege. Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel în termen și inculpatul K.G., solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul de a se dispune reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului cu menținerea modalității de executare a pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere. Prin Decizia nr. 54/A/2010 din 21 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au respins ca nefondate apelurile inculpaților, reținându-se că infracțiunile săvârșite de inculpați prezintă gradul de pericol social în înțelesul legii penale, instanța de fond apreciind în mod corect aspectele indicate în textul art. 181 C. pen. S-a mai reținut că pedepsele aplicate inculpaților au fost stabilite în raport de criteriile de individualizare corect analizate și apreciate de instanța de fond. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul L.A., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., motivat de faptul că substanța pretins comercializată nu face parte din categoria drogurilor de mare risc. A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. Recursul este nefondat. Analizând hotărârea recurată, actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat (art. 385 9 alin. (1) pct. 18, 14 C. proc. pen.), dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (2) și (3) C. proc. pen., constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a se menține ca atare. Potrivit dispozițiilor art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., caz de casare invocat de inculpat, hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare. Prin prisma acestor dispoziții legale și a criticilor formulate de recurentul-inculpat, se constată că în cauză nu este incident acest caz de casare. Eroarea gravă de fapt invocată de inculpat există atunci când situația de fapt reținută prin hotărârea atacată este contrară actelor și probelor dosarului. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar, pe de altă parte, să fie vădit neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt, ca motiv de casare, nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente care au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Situația de fapt reținută de instanță rezultă din probele administrate în cauză, declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus condamnarea sa coroborate cu procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante, procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice efectuate în cauză. Situația de fapt reținută în considerentele hotărârii atacate este amplu evidențiată, cu referire expresă la probatoriul judicios administrat în cauză, probatoriu care o conturează și o confirmă. Așadar, față de starea de fapt reținută și încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat, pedeapsa de un an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen., art. 74, art. 76 lit. c) C. pen., constând în aceea că în perioada ianuarie - februarie 2009 a cumpărat de la inculpatul D.G.A., de mai multe ori, diferite cantități de canabis, totalizând cea 40 grame, prețul plătit fiind de 40 RON/gram, a fost corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cu referire la circumstanțele comiterii faptei, împrejurările concrete în care a acționat inculpatul, gravitatea faptelor comise, periculozitatea socială a inculpatului, care nu este la primul impact cu legea. De altfel, prin sentința penală pronunțată în cauză, în baza art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 804/2004 a Judecătoriei Oradea, dispunându-se executarea ei alăturat pedepsei de un an închisoare, aspect reținut și de instanța de apel. Față de fapta reținută în sarcina inculpatului, trafic de droguri de risc, prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, față de numărul mare de acte materiale constând în aceea că inculpatul cumpăra droguri de la D.G.A., pe care, ulterior, le vindea inculpaților K.G. și K.R., față de împrejurările în care s-a comis această faptă, în formă continuată, dată fiind și cantitatea relativ mare de droguri de risc traficată, față de circumstanțele personale ale inculpatului care se află în stare de recidivă postcondamnatorie (ceea ce denotă persistența sa în câmpul infracțional), Înalta Curte apreciază că pedeapsa de un an închisoare este just individualizată, astfel că nu se impune reducerea acesteia, așa cum a solicitat recurentul. În ceea ce privește solicitarea formulată de inculpat, în motivele de recurs, în sensul achitării sale în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen., instanța o apreciază ca fiind nefondată. Nu se poate susține că „traficul de droguri" nu întrunește gradul de pericol social al unei infracțiuni. Potrivit art. 181 alin. (2) C. pen., la stabilirea gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă și persoana și conduita făptuitorului. Toate aspectele indicate în textul de lege dovedesc cu prisosință că infracțiunea comisă de inculpat în formă continuată are un grad de pericol social sporit, la care se adaugă faptul că inculpatul este recidivist postcondamnatoriu. Mai mult, din referatul de evaluare întocmit pe numele inculpatului rezultă că, în cazul în care factorii pozitivi vor fi menținuți și întăriți, în viitor vor influența în mod pozitiv conduita inculpatului, nu prezintă relevanță sub aspectul reanalizării gradului de pericol social al faptei săvârșite, mai ales că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală. De asemenea, faptul că inculpatul a cooperat cu organele de urmărire penală a condus instanța la aplicarea, în favoarea inculpatului, a circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, neputând constitui în cazul de față temei pentru achitarea inculpatului. Pentru considerentele arătate, cum nici din oficiu nu s-au ivit motive de ordine publică care să atragă casarea hotărârii recurate, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1, lit. a) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L.A. împotriva Deciziei penale nr. 54/A din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pe care o menține ca legală și temeinică. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a dispune obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, cheltuieli ocazionate de judecarea recursului declarat de inculpatul L.A.