ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4466/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4466/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului
penal de față;
Examinând actele și
lucrările dosarului constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 61/P din 18 martie
2010, Tribunalul Bihor a hotărât următoarele:
În baza art. 2
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., l-a
condamnat pe inculpatul D.G.A. la o pedeapsă de 1 an și 3 luni de închisoare.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 86
1
C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit
conform art. 86
2
C. pen.
În baza art. 86
3
alin. (1) C. pen., a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare
să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la
Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului
stabilit de acesta;
b) să anunțe în
prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare
care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice
informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359 C.
proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a
executării pedepsei.
În baza art. 350 C.
proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără
încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 8 mai 2009 a Tribunalului
Bihor.
În baza art. 88 C.
pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv
de la 7 februarie 2009 la 9 mai 2009.
În baza art. 2
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
37 lit. a) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., l-a
condamnat pe inculpatul L.A. la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 83 C.
pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani
închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 804/2004 a Judecătoriei Oradea și
a dispus executarea ei alăturat pedepsei mai sus stabilite.
În baza art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit.
a) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., l-a condamnat
la o pedeapsă de 3 luni închisoare.
În baza art. 83 C.
pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani
închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 804/2004 a Judecătoriei Oradea și
a dispus executarea ei alăturat pedepsei mai sus stabilite.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite
și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, pe care o va
executa în regim de detenție.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 350 C.
proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără
încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 8 mai 2009 a Tribunalului
Bihor.
În baza art. 88 C.
pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv
de la 26 iunie 2003 la 3 iulie 2003 și de la 7 februarie 2009 la 9 mai 2009.
În baza art. 2
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C.
pen., l-a condamnat pe inculpatul B.B.D. la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74
C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat
la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o
perioadă de 2 ani.
În baza art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C.
pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la
o pedeapsă de 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., a contopit pedepsele
mai sus stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani
închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 86
1
C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit
conform art. 86
2
C. pen.
În baza art. 86
3
alin. (1) C. pen., l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare
să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la
Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului
stabilit de acesta;
b) să anunțe în
prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice
informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359 C.
proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a
executării pedepsei.
În baza art. 350 C.
proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără
încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 8 mai 2009 a Tribunalului
Bihor.
În baza art. 88 C.
pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv
de la 11 februarie 2009 la 9 mai 2009.
În baza art. 2
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 C. pen. și art. 76 alin.
(1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata P.S.M. la o pedeapsă de 1 an
închisoare.
În baza art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1)
lit. a) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 ani
închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., a contopit pedepsele
mai sus stabilite și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani
închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 86
1
C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit
conform art. 86
2
C. pen.
În baza art. 86
3
alin. (1) C. pen., a obligat pe inculpată ca pe durata termenului de încercare
să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la
Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor conform programului
stabilit de acesta;
b) să anunțe în
prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice
informații de natură a fi controlate mijloacele ei de existență.
În baza art. 359 C.
proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a
executării pedepsei.
În baza art. 350 C.
proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara fără
încuviințarea instanței, dispusă prin Încheierea din 17 aprilie 2009 a
Tribunalului Bihor.
În baza art. 88 C.
pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv
de la 11 februarie 2009 la 19 aprilie 2009.
În baza art. 2
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C.
pen., l-a condamnat pe inculpatul B.T.S. la o pedeapsă de 1 an 3 luni
închisoare.
În baza art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C.
pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la
o pedeapsă de 3 luni închisoare.
În baza art. 5 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C.
pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la
o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite
și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 3 luni închisoare.
În baza art. 71 C.
pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 86
1
C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit
conform art. 86
2
C. pen.
În baza art. 86
3
alin. (1) C. pen., a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare
să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la
Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului
stabilit de acesta;
b)să anunțe în
prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice
informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359 C.
proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a
executării pedepsei.
În baza art. 4
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul
C.A.Ș. la o pedeapsă de 3 luni închisoare.
În baza art. 5 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C.
pen. și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la
o pedeapsă de 9 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite
și aplică inculpatului pedeapsa ce mai grea, de 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 81 C.
pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni,
stabilit conform art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C.
proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a
executării pedepsei.
În baza art. 26 C.
pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74
C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata B.A.D.
la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În baza art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C.
pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la
o pedeapsă de 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite
și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 81 C.
pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani 6 luni, stabilit
conform art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C.
proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a
căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării
pedepsei.
În baza art. 4
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., l-a
condamnat pe inculpatul K.G., la o pedeapsă de 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 86
1
C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni,
stabilit conform art. 86
2
C. pen.
În baza art. 86
3
alin. (1) C. pen., l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare
să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la
Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform programului
stabilit de acesta;
b) să anunțe în
prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice
informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359 C.
proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a
executării pedepsei.
În baza art. 118 lit.
e) C. pen. cu referire la art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea
specială în favoarea statului a sumei de 6.000 RON de la inculpatul D.G.A., din
care suma de 311 RON a fost ridicată de la acesta, 1.000 RON de la inculpatul
L.A. și 500 RON de la inculpatul B.T.S.
În baza art. 118 lit.
f) C. pen., cu referire la art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea
specială a 5,02 și 105,35 grame canabis de la inculpatul D.G.A. și 87,7 grame
canabis de la inculpatul B.B.D., toate aceste droguri aflându-se în prezent în
camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. București.
În baza art. 118 lit.
b) C. pen., cu referire la art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea
specială în favoarea statului a unui cântar de bucătărie (balanță electronică)
model KS 1000 - S/N8165474 și a unui sul de folie transparentă de bucătărie,
bunuri folosite de inculpatul D.G.A. la cântărirea, porționarea și ambalarea
drogurilor destinate valorificării.
În baza art. 189 C.
proc. pen., onorariul în cuantum de 400 RON pentru avocatul din oficiul S.A.
din cadrul Baroului Bihor se va avansa din fondurile Ministerului Justiției,
conform Delegației din 8 aprilie 2009.
În baza art. 191
alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de
1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța
această sentință, prima instanță a reținut că în cursul lunii decembrie 2008,
inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu numitul U.l.D., un prieten de-al său, care
i-a oferit cu titlu gratuit aproximativ 250 - 300 grame canabis, pentru ca
acesta să le valorifice. Inculpatul D.G.A. a acceptat, iar după primirea
drogurilor respective I-a contactat pe inculpatul L.A., căruia i-a oferit spre
vânzare drogul respectiv, cu suma de 40 RON/gram. Totodată, i-a solicitat
acestuia să-i găsească și alți clienți. În urma acestei discuții, inculpatul
L.A. a cumpărat 2 grame de canabis cu suma de 80 RON, destinate consumului
propriu.
La începutul lunii
ianuarie 2009, inculpatul L.A. a mai cumpărat de la inculpatul D.G.A. aceeași
cantitate - 2 grame - cu același preț, destinată tot consumului propriu.
După aceea, în
perioada ianuarie - februarie 2009, inculpatul L.A. a cumpărat de la inculpatul
D.G.A. în mai multe rânduri diferite cantități de canabis, totalizând
aproximativ 40 de grame. Prețul plătit de acesta a fost de 40 RON/gram.
În aceeași perioadă,
inculpatul D.G.A. a valorificat în mod repetat parte din drogurile deținute
către foștii învinuiți U.F.C., aproximativ 20 de grame cu prețul de 35
RON/gram, P.C.S., aproximativ 7 grame canabis cu suma de 50 RON/gram și C.A.F.,
căruia i-a oferit cu titlu gratuit o mică cantitate de canabis.
În aceeași perioadă,
inculpatul D.G.A. a purtat mai multe discuții telefonice pentru a valorifica
drogurile deținute. În acest scop i-a contactat pe L.L.V., T.S.A. și S.I.C.
Tranzacțiile cu aceștia însă nu au avut loc din diverse motive.
S-a mai reținut că în
prima parte a lunii ianuarie 2009, inculpatul L.A. i-a spus inculpatului K.G.
că poate procura canabis. Urmare a acestei discuții, inculpatul K.G.a cumpărat
de la inculpatul L.A. cantitatea de 2 grame de canabis, pentru care a plătit
suma de 100 RON. După aproximativ o săptămână - două, inculpatul K.G. și K.R.
au cumpărat de la inculpatul L.A. 2 grame de canabis cu suma de 100 RON. În
aceeași perioadă, inculpatul D.G.A., la cererea inculpatului L.A., s-a deplasat
la domiciliul acestuia și i-a dat inculpatei B.A.D. (concubina inculpatului
L.A.) cantitatea de 5 grame de canabis. Potrivit solicitării inculpatului L.A.,
inculpata B.A.D. a pus drogurile primite într-o încăpere în care accesul era
limitat, camera fiind de regulă încuiată, iar cheia se afla la mama
inculpatului.
Din aceste droguri,
inculpatul L.A. a valorificat 2 grame inculpatului K.G. și lui K.R. cu o
ocazie, iar cu alta, a vândut 1 gram inculpatului K.G. Prețul stabilit a fost
de 50 RON/gram. Diferența de droguri a fost reținută de către inculpatul L.A.
pentru consum propriu.
În data de 23
ianuarie 2009, potrivit înțelegerii anterioare, inculpatul L.A. și inculpatul
D.G.A. s-au întâlnit în fața localului „V.B." de pe str. V. din Oradea,
unde primul a cumpărat de la cel de-al doilea 2 grame de canabis. În aceeași
seară, inculpatul L.A. a vândut 1 gram de canabis inculpatului K.G., cu suma de
50 RON. Condițiile tranzacției sunt relevate de convorbirea telefonică dintre
cei doi de la ora 22:18.
La data de 25
ianuarie 2009 inculpatul D.G.A. și inculpatul L.A. au purtat o discuție
telefonică. În urma acesteia, inculpatul D.G.A. s-a deplasat la domiciliul
inculpatului L.A., unde i-a vândut acestuia 2 grame de canabis, droguri pe care
acesta Ie-a revândut inculpatului K.G. și lui K.R.
S-a mai reținut că la
data de 27 ianuarie 2009, inculpatul L.A. i-a promis inculpatului D.G.A. că îi
va achita suma de 60 RON reprezentând valoarea drogurilor cumpărate anterior, sumă
pe care urma să o primească drept preț pentru drogurile vândute de la K.G. și
de la K.R. Faptul că trebuie să primească acești bani de la cei doi, inculpatul
L.A. l-a comunicat și inculpatului D.G.A. De asemenea, i-a comunicat acestuia
și faptul că banii respectivi provin din vânzarea drogurilor. Convorbirea
telefonică dintre cei doi a fost înregistrată.
La data de 28
ianuarie 2009, inculpatul K.G. i-a solicitat telefonic inculpatului L.A. țigări
cu canabis, dar acesta i-a spus că în acel moment nu are astfel de droguri.
La data de 29
ianuarie 2009, potrivit înțelegerii prealabile, inculpatul D.G.A. i-a vândut
inculpatului L.A. cantitatea de 5 grame de canabis. Conform înțelegerii dintre
cei doi, inculpatul D.G.A. a dus drogurile respective la locuința inculpatului
L.A., unde Ie-a predat inculpatei B.A.D. Acesteia îi ceruse inculpatul L.A. să
depoziteze drogurile respective în aceeași încăpere izolată și din ele să vândă
inculpatului K.G. 3 grame de canabis. Această cerere a fost făcută telefonic,
iar convorbirea respectivă înregistrată. În aceeași seară, inculpatul L.A. i-a
vândut lui K.R. 1 gram de canabis. În ziua respectivă, între inculpatul L.A. și
inculpatul D.G.A. s-au purtat mai multe convorbiri telefonice privind sumele
neachitate de primul pentru cumpărări anterioare de droguri, precum și despre
viitoarele achiziții de canabis.
S-a mai reținut că la
data de 30 ianuarie 2009 inculpatul L.A. a mai cumpărat de la inculpatul D.G.A.
6 grame de canabis.
La data de 31
ianuarie 2009, inculpatul L.A., prin intermediul inculpatei B.A.D., i-a vândut
inculpatului K.G. 3 grame de canabis. Inculpatul K.G. s-a prezentat la locuința
inculpatului L.A. conform înțelegerii și de aici, de la inculpata B.A.D. a
primit drogurile respective, aceasta știind despre tranzacție de la concubinul
său. După această vânzare, inculpatul L.A. i-a dat inculpatului D.G.A. suma de
80 de RON, reprezentând o parte din contravaloarea drogurilor cumpărate de la
acesta. Diferența de droguri rămasă inculpatul L.A. a reținut-o pentru consum propriu.
În perioada 4 - 5
februarie 2009, inculpatul L.A. a purtat mai multe discuții telefonice cu
inculpatul D.G.A. privind vânzările pe care primul le făcea către inculpatul
K.G. și inculpatul K.R. Astfel, trebuia condiționată vânzarea de plata pe loc a
mărfii și de cumpărarea unei cantități minime de 2 grame.
Totodată, la data de
7 februarie 2009 și 9 februarie 2009, inculpaților L.A. și B.A.D. li s-au
recoltat probe de urină pentru stabilirea existenței sau inexistenței
drogurilor în organismul acestora. În urma analizelor efectuate, S.M.L. Bihor a
comunicat că niciunul dintre cei doi inculpați nu a avut în organism canabis
sau alte droguri. Totodată, S.M.L. Bihor a comunicat faptul că în cazul unui
consum moderat de canabis - aproximativ de patru ori pe săptămână, perioada
detectabilității drogului în urină este de 4 zile de la ultimul consum. Cei doi
inculpați au recunoscut că au fumat în mod repetat țigări cu canabis, iar lipsa
urmelor de drog în urină se explică prin perioada relativ mare (aproximativ 2
săptămâni) dintre data ultimului consum și perioada recoltării probelor de
urină.
La data de 16
februarie 2009, s-au recoltat probe de urină și inculpatului K.G., probe ce au
fost supuse analizei fizico-chimice toxicologice pentru stabilirea existenței
sau inexistenței drogurilor în organism. Din analiza acestor probe rezultă că
inculpatul K.G. a consumat canabis, rezultatul fiind pozitiv.
Instanța de fond a
reținut că în perioada sărbătorilor de iarnă 2008, prin intermediul unei
cunoștințe comune, inculpatul B.T.S. l-a contactat telefonic pe inculpatul
D.G.A. și au stabilit o întâlnire la care inculpatul B.T.S. a cumpărat de la
celălalt 1 gram de canabis cu suma de 50 RON. Cantitatea respectivă a
transformat-o în țigări și a consumat-o la reședința sa din Oradea, str. C.B.
împreună cu P.P.B., C.O.F. și P.S.A.
În aceeași perioadă,
inculpatul B.T.S. a cumpărat de la inculpatul D.G.A. 2 grame de canabis pentru
care a plătit suma de 100 RON. Și acestea Ie-a transformat în țigări, iar o
parte Ie-a consumat la reședința sa împreună cu P.P.B., A.M.I., F.Ș.S., C.O.F.
și C.A.Ș. Cealaltă parte au fost consumate la locuința inculpatului C.A.Ș. cam
în aceeași componență a grupului.
La data de 16
ianuarie 2009, inculpatul B.T.S. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.G.A.
și i-a solicitat acestuia să-i vândă 5 grame de canabis. Pentru acestea a
plătit suma de 150 RON. Și aceste droguri au fost transformate în țigări și au
fost consumate în mai multe rânduri la locuința inculpatului C.A.Ș. de către
cei doi inculpați și uneori, și de M.G.C.
În noaptea de 20 - 21
ianuarie 2009, inculpatul B.T.S. a consumat canabis sub formă de țigară la
reședința sa, împreună cu A.A.
La data de 23
ianuarie 2009, inculpatul B.T.S. a cumpărat din nou 5 grame de canabis de la
inculpatul D.G.A., droguri pe care Ie-a consumat împreună cu aceleași persoane
la locuința inculpatului C.A.Ș.
La data de 27
ianuarie 2009, dimineața, inculpatul B.T.S. l-a contactat din nou pe inculpatul
D.G.A. pentru a achiziționa de la acesta droguri. În urma discuției telefonice,
cei doi s-au întâlnit și inculpatul B.T.S. a cumpărat 5 grame de canabis. O
parte din aceste droguri au fost consumate în aceeași zi de către inculpatul
B.T.S. împreună cu inculpatul C.A.Ș. în locuința acestuia. De această dată a
consumat droguri împreună cu ei și A.M.I.
O parte din drogurile
achiziționate de inculpatul B.T.S. de la inculpatul D.G.A., aproximativ 5 - 10
grame, a vândut-o lui M.G.C. cu suma de 50 RON/gram.
A mai reținut
instanța de fond că la data de 3 februarie 2009, inculpatul a mai cumpărat de
la inculpatul D.G.A. încă 5 grame de canabis, de asemenea consumate o parte din
ele în aceeași zi împreună cu persoanele menționate anterior, în locuința sa,
iar o altă parte, au fost consumate în data de 9 februarie 2009 în locuința inculpatului
C.A.Ș. împreună cu acesta și cu A.M.I., P.P.B. și F.S.
Din drogurile
cumpărate de la inculpatul D.G.A., inculpatul B.T.S. a vândut doar lui M.G.C.,
celorlalte persoane cu care acesta a consumat droguri le-au fost date cu titlu
gratuit.
La percheziția
domiciliară efectuată la reședința sa din Oradea, str. C.B., au fost găsite
trei pliculețe de hârtie și o punguliță transparentă în care se găsea materie
vegetală de culoare verde - olive. Substanța găsită a fost cântărită,
constatându-se că are greutate de 5,7 grame și după ce a fost ambalată și
sigilată, a fost înaintată Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și
Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara.
În urma analizei,
potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, s-a stabilit că proba în
litigiu este constituită din 2,2 grame canabis în care s-a pus în evidență
existența tetrahidrocabiolului, substanță psihotropă ce face parte din Tabelul
3 anexă la Legea nr. 143/2000. Întreaga cantitate a fost consumată în cadrul
analizelor de laborator.
La data de 10
februarie 2009, inculpatului B.T.S. i s-au recoltat probe de urină care au fost
trimise la S.M.L. Bihor în vederea efectuării unor constatări fizico-chimice
toxicologice din care să rezulte existența sau inexistența drogurilor în
organismul acestuia. În urma analizei acestora, S.M.L. Bihor a constatat că
inculpatul este pozitiv la consumul de cocaină și barbiturice. Întrucât
inculpatul a negat constant consumul altor tipuri de droguri și a contestat
rezultatul analizelor efectuate de S.M.L. Bihor, în cursul urmăririi penale s-a
dispus efectuarea unor analize la I.M.L. Cluj-Napoca. În urma acestora,
rezultatul a fost pozitiv pentru THC (tetrahidrocabiol - principiu activ din
canabis și hașiș) și negativ pentru celelalte tipuri de droguri.
La data de 20
februarie 2009, i s-au recoltat probe din urină și inculpatului C.A.Ș. însă,
dată fiind perioada mare de timp scursă de la ultimul consum și până la
momentul recoltării probelor de urină (aproximativ 2 săptămâni), rezultatul
analizei acestora a fost negativ. Inculpatul a recunoscut constant consumul în
mod repetat de țigări canabis.
Întrucât existau
informații din care rezulta că inculpatul D.G.A. se ocupă cu distribuția
canabisului către diverși consumatori de pe raza municipiului Oradea, a fost
autorizată de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea folosirea
investigatorului sub acoperire cu nume de cod „B.C." și a colaboratorului
„S.G." pentru o perioadă de 60 de zile (12 ianuarie 2009 - 12 martie 2009)
pentru cumpărarea cantității maxime de 500 grame de canabis.
Astfel, la data de 12
ianuarie 2009, în jurul orelor 20:30, inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu
colaboratorul „S.G." în Oradea, în apropierea blocurilor de pe str. V., și
i-a vândut acestuia 5 grame de canabis cu suma de 250 RON. Colaboratorul a
predat de îndată cele două pungi în care se afla substanța cumpărată
investigatorului sub acoperire „B.C." care, la rândul său, Ie-a predat
ofițerului de legătură, care a procedat la cântărirea respectivei materii
vegetale constatând că are greutatea de 5,2 grame, iar după ambalare și
sigilare, a înaintat-o Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și
Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara.
Din raportul de
analiză întocmit în cauză a rezultat că aceasta era canabis, s-a evidențiat
prezența tetrahidrocabiolului, substanță psihotropă care face parte din cele
prevăzute în Tabelul 3 anexă la Legea nr. 143/2000. Cantitatea de 2,2 grame
canabis rămasă în urma analizei a fost depozitată în camera de corpuri delicte
droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. cu dovada seria H nr. x.
La data de 16
ianuarie 2009, în jurul orei 15:00, în urma înțelegerii prealabile, inculpatul
D.G.A. s-a întâlnit cu colaboratorul S.G. pe str. N. din Oradea. În
autoturismul colaboratorului, inculpatul D.G.A. i-a vândut acestuia 5 grame de
canabis cu suma de 250 RON.
După perfectarea
tranzacției, colaboratorul S.G. a predat de îndată pungulița în care se afla
canabisul cumpărat investigatorului sub acoperire B.C., care a predat-o
ofițerului de legătură, care a cântărit-o constatând că are greutatea de 5
grame, iar după ambalare și sigilare a înaintat-o Laboratorului de Analiză și
Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara.
Proba trimisă a fost
supusă analizei, iar din aceasta a rezultat că este constituită din canabis și
s-a pus în evidență prezența tetrahidrocabiolului, substanță psihotropă
prevăzută în Tabelul 3 anexă la Legea nr. 143/2000.
În urma analizei, a
rămas cantitatea de 2,8 grame canabis care a fost ambalată și sigilată, iar
apoi depusă la camera de corpuri delicte droguri și precursori din cadrul
I.G.P.R. cu dovada seria H nr. y.
După aceste două
achiziții, inculpatul D.G.A. a propus investigatorului și colaboratorului să
achiziționeze și în viitor astfel de droguri, dar în cantități mai mari, motiv
pentru care aceștia au solicitat aprobarea folosirii unei sume mai mari de bani
în vederea achiziției de droguri. A fost aprobată suma de 1.000 euro sau
echivalent în RON.
După obținerea
aprobării, în data de 28 ianuarie 2009, în jurul orei 18:00, inculpatul D.G.A.
s-a întâlnit cu colaboratorul S.G. și cu investigatorul B.C. pe str. G. din
Oradea. În autoturismul cu numărul de înmatriculare BH-XX-XXX, aparținând
inculpatului D.G.A., acesta a vândut colaboratorului 2 pungulițe de nailon în
care se aflau aproximativ 10 grame de canabis cu suma de 500 RON. Tranzacția a
avut loc în prezența investigatorului sub acoperire. După primirea drogurilor,
colaboratorul S.G. Ie-a predat investigatorului, iar acesta Ie-a predat
ofițerului de legătură care a procedat la cântărirea materiei vegetale
constatând că are greutatea de 10 grame, iar după ambalare și sigilare, a
trimis-o Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursorilor din
cadrul B.C.C.O. Timișoara.
Instanța de fond a
mai reținut că la data de 30 ianuarie 2009, în jurul orei 13:45, în parcarea
Complexului Comercial „L." din Oradea, potrivit înțelegerii prealabile, a
avut loc întâlnirea dintre investigatorul B.C. și inculpatul D.G.A. Întrucât
cantitatea de drog avută de inculpatul D.G.A. asupra sa era prea mică, cei doi
s-au deplasat cu autoturismul colaboratorului până pe str. M. din Oradea, unde
inculpatul a intrat în imobilul cu nr. z. După aproximativ 2 - 3 minute,
inculpatul a revenit și i-a predat colaboratorului 2 pungulițe din nailon
transparente în care se aflau aproximativ 10 grame de canabis. Colaboratorul a
plătit pentru acestea suma de 500 RON.
Investigatorul a
predat de îndată cele două pungulițe cu drogurile achiziționate ofițerului de
legătură care a procedat la cântărirea acestora, stabilind că au greutatea de
9,4 grame, iar după ambalare și sigilare Ie-a înaintat Laboratorului de Analiză
și Profil al Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara.
Conform unei
înțelegeri prealabile, în data de 3 februarie 2009, în jurul orei 16:40,
inculpatul D.G.A. s-a întâlnit cu colaboratorul S.G. în fața Restaurantului
„C." din Oradea. Colaboratorul a cumpărat de la inculpat o punguliță din
nailon transparent în care se aflau aproximativ 5 grame de canabis. Pentru
aceasta a plătit suma de 250 RON.
După cumpărare,
colaboratorul S.G. a predat pungulița cu drogul cumpărat investigatorului B.C.
care, la rândul său, a predat-o ofițerului de legătură. Acesta a procedat la
cântărirea materiei vegetale, constatând că are greutatea de 4,2 grame, iar
după ambalare și sigilare, a trimis-o Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor și Precursorilor din cadrul B.C.C.O. Timișoara pentru analiză.
Referitor la
încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpați, s-a reținut că faptele
inculpatului D.G.A. care, în perioada 2008 - 2009 a procurat 250 - 300 de grame
de canabis - droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr.
143/2000, de la numitul U.l.D., pe care ulterior Ie-a valorificat, respectiv oferit,
în mod repetat, celorlalți inculpați și învinuiți din prezenta cauză, inclusiv
colaboratorului și investigatorului, autorizați în cauză, întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, fapte
prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată,
cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Faptele inculpatului
L.A. care, în perioada 2008 - 2009 a cumpărat, în mod repetat, aproximativ 40
de grame de canabis - droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la
Legea nr. 143/2000, de la inculpatul D.G.A., pe care, o parte Ie-a valorificat,
respectiv oferit, de mai multe ori învinuiților K.G., K.R. și B.A.D., iar o
parte Ie-a reținut pentru consum propriu, întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri de risc, prevăzute și
pedepsite de art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,
modificată.
Faptele inculpatului
B.B.D. care, în perioada 2008 - 2009 a cumpărat, respectiv procurat, aproximativ
100 de grame de canabis și 0,5 grame rezină de canabis - droguri de risc ce fac
parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr. 143/2000, din Germania, pe care Ie-a
introdus, fără drept, în România, unde, cea mai mare parte Ie-a valorificat
investigatorului, autorizat în cauză, iar restul Ie-a reținut pentru consum
propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic și
consum ilicit de droguri de risc, respectiv, introducerea, fără drept, în țară,
de asemenea droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1), art. 3
alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea
art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Faptele inculpatei
P.S.M. care, în cursul lunii ianuarie 2009, a transportat, prin disimulare,
aproximativ 30 - 40 de grame de droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 -
anexă la Legea nr. 143/2000, din Germania în România, introducându-le, astfel,
fără drept, în țară, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de
trafic de droguri de risc și introducerea, fără drept, în țară, de asemenea
droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000, modificată.
Faptele inculpatului
K.G. care, în perioada ianuarie - februarie 2009 a cumpărat, în mod repetat,
canabis - droguri de risc ce fac parte din Tabelul 3 - anexă la Legea nr.
143/2000, de la inculpatul L.A., pentru consum propriu, întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunilor de consum ilicit de droguri de risc, prevăzute
și pedepsite de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată.
Împotriva acestei
sentințe, inculpatul L.A. a declarat apel în termen, solicitând admiterea
acestuia, desființarea sentinței primei instanțe, în sensul de a se dispune
achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10
lit. b
1
) C. proc. pen., întrucât faptelor săvârșite de inculpat le
lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni, prin faptele sale nu s-a
afectat substanțial existența, ființa sau funcționalitatea valorilor sociale
ocrotite de lege.
Împotriva aceleiași
sentințe a declarat apel în termen și inculpatul K.G., solicitând admiterea
acestuia, desființarea sentinței apelate și modificarea hotărârii primei
instanțe, în sensul de a se dispune reducerea cuantumului pedepsei aplicate
inculpatului cu menținerea modalității de executare a pedepsei, respectiv
suspendarea sub supraveghere.
Prin Decizia nr.
54/A/2010 din 21 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția
penală și pentru cauze cu minori, s-au respins ca nefondate apelurile
inculpaților, reținându-se că infracțiunile săvârșite de inculpați prezintă
gradul de pericol social în înțelesul legii penale, instanța de fond apreciind
în mod corect aspectele indicate în textul art. 181 C. pen.
S-a mai reținut că pedepsele
aplicate inculpaților au fost stabilite în raport de criteriile de
individualizare corect analizate și apreciate de instanța de fond.
Împotriva acestei
decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul L.A., criticând-o ca
fiind nelegală și netemeinică, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., motivat de faptul că substanța pretins
comercializată nu face parte din categoria drogurilor de mare risc. A solicitat
admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, achitarea
sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b
1
)
C. proc. pen.
Recursul este
nefondat.
Analizând hotărârea
recurată, actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs
invocate de inculpat (art. 385
9
alin. (1) pct. 18, 14 C. proc.
pen.), dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385
9
alin. (2)
și (3) C. proc. pen., constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a se
menține ca atare.
Potrivit
dispozițiilor art. 385
9
alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., caz de
casare invocat de inculpat, hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o
eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite
de achitare sau de condamnare.
Prin prisma acestor
dispoziții legale și a criticilor formulate de recurentul-inculpat, se constată
că în cauză nu este incident acest caz de casare.
Eroarea gravă de fapt
invocată de inculpat există atunci când situația de fapt reținută prin
hotărârea atacată este contrară actelor și probelor dosarului. Pentru a
constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o
parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar, pe de altă parte, să fie
vădit neîndoielnică.
Eroarea gravă de
fapt, ca motiv de casare, nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci
discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor,
prin ignorarea unor aspecte evidente care au avut drept consecință pronunțarea
altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.
Situația de fapt
reținută de instanță rezultă din probele administrate în cauză, declarațiile
inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus
condamnarea sa coroborate cu procesele-verbale întocmite de investigatorul sub
acoperire, procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante,
procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice
efectuate în cauză.
Situația de fapt
reținută în considerentele hotărârii atacate este amplu evidențiată, cu
referire expresă la probatoriul judicios administrat în cauză, probatoriu care
o conturează și o confirmă.
Așadar, față de
starea de fapt reținută și încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat,
pedeapsa de un an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic
de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen., art. 74, art. 76 lit. c)
C. pen., constând în aceea că în perioada ianuarie - februarie 2009 a cumpărat
de la inculpatul D.G.A., de mai multe ori, diferite cantități de canabis,
totalizând cea 40 grame, prețul plătit fiind de 40 RON/gram, a fost corect
individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cu
referire la circumstanțele comiterii faptei, împrejurările concrete în care a
acționat inculpatul, gravitatea faptelor comise, periculozitatea socială a
inculpatului, care nu este la primul impact cu legea.
De altfel, prin
sentința penală pronunțată în cauză, în baza art. 83 C. pen., a fost revocată
suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată
prin Sentința penală nr. 804/2004 a Judecătoriei Oradea, dispunându-se
executarea ei alăturat pedepsei de un an închisoare, aspect reținut și de
instanța de apel.
Față de fapta
reținută în sarcina inculpatului, trafic de droguri de risc, prevăzută și
pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, față de numărul mare de
acte materiale constând în aceea că inculpatul cumpăra droguri de la D.G.A., pe
care, ulterior, le vindea inculpaților K.G. și K.R., față de împrejurările în
care s-a comis această faptă, în formă continuată, dată fiind și cantitatea
relativ mare de droguri de risc traficată, față de circumstanțele personale ale
inculpatului care se află în stare de recidivă postcondamnatorie (ceea ce
denotă persistența sa în câmpul infracțional), Înalta Curte apreciază că
pedeapsa de un an închisoare este just individualizată, astfel că nu se impune
reducerea acesteia, așa cum a solicitat recurentul.
În ceea ce privește
solicitarea formulată de inculpat, în motivele de recurs, în sensul achitării
sale în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b
1
) C.
proc. pen., instanța o apreciază ca fiind nefondată.
Nu se poate susține
că „traficul de droguri" nu întrunește gradul de pericol social al unei
infracțiuni.
Potrivit art. 181
alin. (2) C. pen., la stabilirea gradului de pericol social se ține seama de
modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările
în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă și persoana și conduita
făptuitorului.
Toate aspectele
indicate în textul de lege dovedesc cu prisosință că infracțiunea comisă de
inculpat în formă continuată are un grad de pericol social sporit, la care se
adaugă faptul că inculpatul este recidivist postcondamnatoriu.
Mai mult, din
referatul de evaluare întocmit pe numele inculpatului rezultă că, în cazul în
care factorii pozitivi vor fi menținuți și întăriți, în viitor vor influența în
mod pozitiv conduita inculpatului, nu prezintă relevanță sub aspectul
reanalizării gradului de pericol social al faptei săvârșite, mai ales că
inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală.
De asemenea, faptul
că inculpatul a cooperat cu organele de urmărire penală a condus instanța la
aplicarea, în favoarea inculpatului, a circumstanțelor atenuante și reducerea
pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, neputând constitui în cazul de
față temei pentru achitarea inculpatului.
Pentru considerentele
arătate, cum nici din oficiu nu s-au ivit motive de ordine publică care să
atragă casarea hotărârii recurate, în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1, lit. a) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat
de inculpatul L.A. împotriva Deciziei penale nr. 54/A din 21 septembrie 2010 a
Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pe care o
menține ca legală și temeinică.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a dispune obligarea
recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, cheltuieli
ocazionate de judecarea recursului declarat de inculpatul L.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul L.A. împotriva Deciziei penale nr.
54/A/2010 din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și
pentru cauze cu minori.
Obligă
recurentul-inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 10 decembrie 2010.