ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.09.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5744/2012

HOTĂRÂRE
26.09.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5744/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 3594 din 3 mai 2011

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală,

a respins excepțiile invocate de recurentul-reclamant O.V., a admis recursul pârâtului

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de D.G.F.P. a municipiului

București împotriva deciziei din 16 februarie 2010 a Curții de Apel București,

secția a IV-a civilă. A modificat decizia în sensul că a respins apelul declarat

de reclamant împotriva sentinței nr. 1010 din 6 iulie 2009 a Tribunalului București,

secția a IV-a civilă. A respins ca nefondat recursul reclamantului împotriva aceRONași

decizii.

Împotriva acestei decizii reclamantul

O.V. a formulat contestație în anulare specială invocând dispozițiile art. 318

321 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor se arată că

Înalta Curte de Casație și Justiție a confundat din eroare actele procedurale din

acea cauză cu actele procedurale din altă cauză în care este vorba de o situație

destul de diferită, cu vânzare de apartamente pe Legea nr. 112/1995 și cu aplicarea

Decretului nr. 223/1974.

Se mai susține, că s-a omis să se dea

răspuns la mai multe motive de recurs și că nu s-a analizat impactul deciziilor

C.E.D.O. Atanasiu/România și Viașu/România; că nu au fost analizate toate actele

procedurale pe care le-a săvârșit și că nu s-a analizat motivul de ordine publică

depus la 16 noiembrie 2010 în care a invocat încălcarea art. 46 C.E.D.O. cu referire

la deciziile Viașu/România parag. 58 și Atanasiu/România parag. 136 coroborat cu

art. 1 din Primul Protocol la C.E.D.O.

Contestația în anulare va fi respinsă.

Sub aspectul excepției inadmisibilității

contestației în anulare invocată de avocat S.B., motivat de împrejurarea că nu sunt

întrunite condițiile imperative cerute de art. 317 și urm. C. proc. civ., Înalta

Curte, o va respinge ca nefondată. Astfel, contestația în anulare este o cale extraordinară

de atac, în speță, fiind indicat ca temei juridic art. 318 – 321 C. proc. civ.,

iar criticile formulate se circumscriu art. 318 C. proc. civ.

Pe fond, contestația în anulare este

nefondată și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente.

Contestația în anulare este o cale extraordinară

de atac, de retractare ce poate fi exercitată pentru motivele expres și limitativ

prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 și 2 – contestația în anulare propriu-zisă

și de art. 318 C. proc. civ., respectiv contestația în anulare specială.

Dispozițiile art. 318 C. proc. civ. reglementează

contestația în anulare specială (greșeală materială și omisiunea cercetării unui

motiv de modificare sau casare).

Potrivit art. 318 alin. (1) teza a doua

când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând

recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul

dintre motivele de modificare sau de casare”.

Prin urmare, acest text de lege reglementează

situația când instanța de recurs prin hotărârea contestată a admis sau a respins

recursul fără ca aceasta, din greșeală, să analizeze unul sau mai multe motive de

recurs.

Contestația în anulare nu poate fi primită,

deoarece instanța de recurs a analizat ambele recursuri cu care a fost învestită,

răspunzând criticilor formulate.

Considerentele deciziei acoperă întreaga

problematică juridică a cauzei și nu este necesar ca instanța să nominalizeze fiecare

act procedural pe care îl verifică sau să facă referiri directe la cauzele C.E.D.O.

Mai mult, criticile privind incidența

în speță a prevederilor cap. 136 din Decizia Atanasiu împotriva României și cele

din art. 58 din cauza Viașu împotriva României nu se circumscriu în motive de ordine

publică, care ar fi impus obligația instanței de a le analiza, iar, pe de altă parte,

instanța a analizat recursul și în raport de jurisprudența C.E.D.O. invocată prin

criticile formulate.

În realitate, contestatorul este nemulțumit

de modul cum a fost soluționat recursul său, dar pe calea contestației în anulare

nu se pot valorifica eventualele greșeli de judecată , respectiv de apreciere a

probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale, contestația în anulare fiind

o cale extraordinară de atac de retractare.

Fiind un text de excepție, noțiunea de

greșeală materială nu trebuie să fie interpretată extensiv. Instituind acest motiv

de contestație în anulare legiuitorul a avut în vedere greșelile materiale cu caracter

procedural pe care instanța le-a comis prin omiterea ori confundarea unor elemente

sau a unor date materiale importante. O asemenea eroare trebuie să fie evidentă

și să fie în legătură cu aspectele formale ale judecății, ceea ce , din verificarea

deciziei contestate nu se constată în speță.

Greșeala materială nu trebuie să fie

nici rezultatul modului în care instanța ar fi înțeles să interpreteze un text de

lege sau o probă, pentru că altfel s-ar ajunge pe o cale ocolită la judecarea încă

o dată a aceluiași recurs.

Așa fiind, contestația în anulare va

fi respinsă.

Potrivit dispozițiilor art. 274 C.

proc. civ. „Partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească

cheltuieli de judecată”.

Principiul ce rezultă din dispozițiile

legale menționate are la bază culpa procesuală.

Așa fiind, cum contestația în anulare

a fost găsită nefondată și respinsă ca atare, iar partea care a câștigat procesul

a dovedit și a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, contestatorul va fi

obligat la 500 RON cheltuieli de judecată către intimatul Serviciul de Ambulanță

al Municipiului București – Ilfov, reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc.

civ., în raport cu specificul cauzei și complexitatea muncii depuse.

Respinge excepția inadmisibilității contestației

în anulare.

Respinge contestația în anulare formulată

de contestatorul O.V. împotriva deciziei nr. 3594 din 3 mai 2011 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, ca nefondată.

Obligă contestatorul la 500 RON cheltuieli de judecată către

intimatul Serviciul de Ambulanță al Municipiului București – Ilfov, reduse conform

art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-11-28
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7291/2012
spectiv art. 1 al Primului Protocol Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților sale Fundamentale. Aspectul invocat de apelanți – lipsa unui „bun”, reprezintă un argument în susținerea activării obligației juridi
ÎCCJ 2012-12-04
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7391/2012
comun și s-a susținut că apelantul pârât nu a fost parte în contractul dintre părți, neavând astfel calitate procesuală pasivă. În considerația tuturor argumentelor de mai sus referitoare la apelul reclamanților și din care rezultă primordi
ÎCCJ 2012-09-21
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5638/2012
și de renunțarea reclamantului la capătul doi de cerere, nu s-a mai impus analiza excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul D.G., criticând soluția pentru nelegalitate ș
ÎCCJ 2012-09-14
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5319/2012
nu în situația în care această măsură este solicitată direct de către titularul dreptului de proprietate. Aceste prevederi legale presupun, totodată, parcurgerea procedurii premergătoare specială reglementată de art. 5-20 din același act no
ÎCCJ 2013-01-30
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 352/2013
.R.D., Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Statul Român prin Ministerul Finanțelor. În consecință, hotărârea atacată cu revizuire a vizat fondul cauzei, din considerentele hotărârii rezultând că litigiul a fost analizat î
Sursă