ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3524/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea nr. 83 din 03 martie 2011 Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de C.C., judecător la Tribunalul Constanța, de promovare la Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 09 mai 2010, având în vedere lipsa posturilor de execuție vacante la secția pentru care acesta a optat. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul C.C., fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nul. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Cererea de recurs formulată de petentul C.C. la data de 08 martie 2011 nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. Potrivit acestor dispoziții: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității (…) c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Potrivit art. 301 C. proc. civ.: „Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel.” Din actele dosarului rezultă că petentul a formulat cerere de recurs în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia hotărârile plenului prevăzute la art. 29 alin. (5) din lege pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, motivele de recurs nefiind depuse la dosar până la data prezentei. În conformitate cu dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul acestui termen.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că recurentul a formulat recursul la data de 08 martie 2011, hotărârea atacată a fost publicată la data de 24 martie 2011, a fost comunicată recurentului la data de 08 aprilie 2011, iar acesta a formulat motive de recurs la data de 25 mai 2011. Așa cum prevăd și dispozițiile art. 303 alin. (2) C. proc. civ., termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea (sau în cazul de față de la publicarea) hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. De asemenea, conform dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ. „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal”, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea reține din oficiu motive de casare de ordine publică.

Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanță. Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și ale art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de C.C. împotriva hotărârii nr. 83 din 03 martie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2011.