ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3628/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3628/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului

penal de fapt;

Prin Sentința penală nr. 147 din 17 decembrie

2009 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în Dosarul nr. 1418/112/2007,

inculpatul R.T.I., a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 20 C. pen. rap. la

art. 174 C. pen. rap. la art. 175 lit. i) C. pen., și interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) - b) C. pen. pe timp de 5 ani, în dauna părții

vătămate A.D.;

S-a făcut aplic. art.

71 rap. la art. 64 lit. a) - b) C. pen.

Inculpatul a fost

obligat să plătească părții vătămate A.D. suma de 3.510 RON cu titlu de

despăgubiri civile și suma de 100.000.000 ROL (10.000 RON) cu titlu de daune

morale.

Inculpatul a fost

obligat să plătească părții civile S.O. „D.G.T.” Năsăud suma de 400,49 RON cu

titlu de despăgubiri civile și părții civile S.J. Cluj-Napoca - Clinica de

Neurochirurgie I Cluj suma de 1.162,23 RON și dobânda legală aferentă acestei

sume, calculată din ziua externării părții vătămate până la data achitării

prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile.

Inculpatul S.D., a

fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., în dauna părții

vătămate A.A.D.

În baza art. 86

1

C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere, stabilindu-se în

baza art. 86

2

C. pen. un termen de încercare de 5 ani.

Conform art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul va trebui să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la

datele fixate la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a

infractorilor de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud;

- să anunțe în

prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență, toate

aceste date urmând a fi comunicate Serviciului de protecție a victimelor și

reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

S-au pus în vedere

inculpatului disp. art. 86

4

C. pen.

S-a făcut aplic. art.

71 rap. la art. 64 lit. a) - b) C. pen., fiind suspendată executarea acestor

pedepse accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

Inculpatul S.D. a

fost obligat să plătească părții civile A.A.D. suma de 50.000.000 ROL (5.000

RON) cu titlu de daune morale.

Inculpatul S.D. a

fost obligat să plătească părții civile Ministerul Apărării - S.M.U. Sibiu suma

de 663,35 RON și dobânda legală la această sumă, calculată până la achitarea

integrală a prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile, și părții civile

S.O. „D.G.T.” Năsăud suma de 400,49 RON cu același titlu.

S-a respins cererea

formulată de partea civilă S.O. „D.G.T.” Năsăud privind acordarea de

despăgubiri civile, raportat la internarea numitului A.M.

Fiecare inculpat a

fost obligat să plătească statului suma de 211 RON cu titlu de cheltuieli

judiciare.

Inculpatul R.T.I. a

fost obligat să plătească părții vătămate A.D. suma de 200 RON cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Inculpatul S.D. a

fost obligat să plătească părții vătămate A.A.D. suma de 1.000 RON cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Fiecare inculpat a

fost obligat să plătească martorului M.V. suma de 8,50 RON cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de

pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud nr. 83/P/2007, au fost trimiși în judecată

inculpații: R.T.I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea

de omor prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., în

dauna părții vătămate A.D., și S.D., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare

corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., în dauna părții vătămate A.A.D.,

cu motivarea că aceștia, la data de 10 august 2003, le-au agresat pe părțile

vătămate arătate, evenimentul violent având loc în localitatea P., jud.

Bistrița-Năsăud.

Partea vătămată A.D.

s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 60.000.000 lei vechi cu titlu

de daune materiale, și cu suma de 100.000.000 lei vechi cu titlu daune morale

împotriva inculpatului R.T.I., iar partea vătămată A.A.D. a formulat pretenții

civile împotriva inculpatului S.D., în sumă de 50.000.000 lei vechi, cu titlu

de daune morale.

Partea vătămată S.O.

Năsăud s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de câte 400,49 RON cu

titlu de despăgubiri civile, pentru spitalizarea părților vătămate A.D. și

A.A.D., și cu aceeași sumă pentru îngrijirile acordate numitului A.M.

S.M.U. Sibiu, aflat

în structura Ministerului Apărării, s-a constituit parte civilă în faza

judecății cu suma de suma de 663,35 RON și dobânda legală la această sumă,

calculată până la achitarea integrală a prejudiciului, cu titlu de despăgubiri

civile, pentru internarea părții vătămate A.A.D., iar partea vătămată S.J.

Cluj-Napoca - Clinica de Neurochirurgie I Cluj a solicitat suma de 1.162,23 RON

și dobânda legală aferentă acestei sume, calculată din ziua externării părții

vătămate A.D. până la data achitării prejudiciului, cu titlu de despăgubiri

civile, de la agresorul acesteia.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul, în urma probelor administrate a reținut

următoarea situație de fapt:

La data de 10 august

2003, în jurul orelor 14,00 - 14,30, părțile vătămate - frați A.D., A.A.D. și

A.M., care domiciliază în comuna R., jud. Bistrița-Năsăud, s-au deplasat cu

autoturismul marca D., condus de partea vătămată A.D., în comuna P., jud.

Bistrița-Năsăud, cu scopul de a-l căuta pe martorul S.V., după care, întrucât

acesta dormea, s-au deplasat la barul de la parterul imobilului acestuia, unde

au consumat bere, după care au plecat la un alt bar, unde au continuat să

consume de asemenea bere, până în jurul orelor 18,30 - 19,00, când partea

vătămată A.D. a plecat împreună cu martorul I.C., în localitatea R., jud.

Bistrița-Năsăud, cu același autoturism.

De menționat este că

barul aparținea A.F. „C.F.", fiind amenajat la parterul imobilului

martorului C.A., în apropierea imobilului respectiv aflându-se imobilul în

construcție al martorului O.V., între acestea existând o alee îngustă.

Părțile vătămate

A.A.D. și A.M. au rămas la bar, împreună cu martorul C.I., și la un moment dat

partea vătămată A.A.D. a fost abordată de către inculpatul S.D., care i-a spus

că îl cunoaște, după care acesta s-a așezat la masa respectivă, consumând

împreună bere, la aceeași masă luând loc apoi și martorii R.I. și R.G.

Ulterior, martorii

R.I. și C.I. au plecat la o altă masă, iar partea vătămată A.M. (care purta

plete, motiv pentru care i se spunea „P.”), a intenționat să iasă din bar,

pentru a verifica dacă nu s-a întors partea vătămată A.D. (care era militar în

termen, i se spunea „M.”, și care purta ca obiect de îmbrăcăminte doar

pantaloni scurți), la un moment dat sesizând că i s-a pus o pălărie pe cap,

astfel că s-a oprit la masa unde se aflau persoanele respective, luându-și

pălăria și așezând-o pe capul martorului O.V. de la care a fost luată, răstimp

în care a discutat cu cei de la masă, spunându-le că „le dă 50 euro, pentru a-l

lăsa în pace".

Partea vătămată A.M.

a părăsit barul, și la întoarcere a sesizat că partea vătămată A.A.D. și

inculpatul S.D., aflați în stare de ebrietate, dansau pe o masă, astfel că le-a

cerut să coboare, după care s-au așezat cu toții la masa la care se aflau

martorii C.I. și R.I., purtând discuții.

La un moment dat, s-a

auzit în afara barului, zgomotul unui motor de autoturism, moment în care

părțile vătămate A.M. și A.A.D. au intenționat să părăsească barul, în același

timp martora C.F. (barmana), cerându-le tuturor să plece, urmând să închidă

barul.

Cu toate acestea în

bar a intrat martorul I.C., care i-a solicitat barmanei să-i vândă bere, pe

care intenționa să o consume la întoarcere spre domiciliu cele trei părți

vătămate.

Ieșind din bar,

partea vătămată A.M. s-a deplasat la autoturismul părții vătămate A.D., parcat

pe aleea îngustă dintre imobilele martorilor C.A. și O.V., cu partea din față

spre șosea, luând loc pe bancheta din spate - dreapta, iar partea vătămată

A.A.D. a luat loc pe bancheta din spate - stânga. Apoi partea vătămată A.D. a

ieșit din autoturism, primind în timp ce se afla în apropierea portierei, mai

multe sticle cu bere de la martorul I.C., care le-a dat sticle cu bere și

celorlalte părți vătămate, cu precizarea că în spatele autoturismului se aflau

inculpatul S.D., lângă care se aflau inculpatul R.T.I., și numiții S.I., S.V.,

R.A., R.G. și C.V.

Întrucât la un moment

dat martora C.F. s-a deplasat la autoturism, solicitând restituirea ambalajelor

de bere, partea vătămată A.A.D. a ieșit din autoturism, turnând băutura alcoolică

jos, și dându-i acesteia sticlele pe care le avea, în acel context partea

vătămată A.D. intrând în discuții contradictorii cu martorul R.I., care i-a

spus că „ar cam fi timpul să plece din acel loc". De asemenea, cei care se

aflau în apropierea autoturismului, și îl însoțeau pe inculpatul S.D. i-au

reproșat părții vătămate A.D. comportamentul părții vătămate A.A.D., astfel că

acesta din urmă a fost forțat - fiind lovit cu palma peste față - de partea

vătămată A.D., să se așeze din nou pe bancheta din spate - stânga.

Apoi, partea vătămată

A.D. a intrat în autoturism, plecând din acel loc, dar oprind la scurt timp,

anterior ieșirii din șosea, și anunțându-i pe inculpatul S.D. și pe ceilalți că

„se vor întoarce și-i vor face tot o apă și-o tărâță", inculpatul S.D.

cerându-i, în replică, să plece cu autoturismul întrucât „fiind atâția acolo,

nu se teme” de părțile vătămate.

Apoi, altercația a

degenerat, întrucât partea vătămată A.D. a coborât din autoturism, aflându-se

în afara acestuia, și asupra sa a fost aruncată o piatră, fiind lovită la un

picior.

Văzând acest lucru,

partea vătămată A.A.D. a intenționat să coboare din nou din autoturism, fiind

oprită însă de A.M., moment în care inculpatul S.D. a prins-o de gulerul

cămășii pe partea vătămată A.D., cu ambele mâini, și împingând-o spre peretele

barului, după care a lăsat-o să revină la autoturism.

Apoi inculpatul S.D.

s-a înarmat cu un par, întorcându-se la partea vătămată A.D. și intenționând să

o lovească peste cap, însă a reușit să lovească doar portiera autoturismului

(ceea ce a determinat ruperea parului), A.M. ieșind din autoturism și

prinzându-l pe S.D., pe care l-a tras în spatele mașinii.

Partea vătămată A.D.

a rămas în zona portierei autoturismului, loc în care i s-au aplicat lovituri

cu o țeavă metalică de către inculpatul R.T.I., în urma cărora a căzut și și-a

pierdut cunoștința, după aplicarea loviturilor inculpatul aruncând țeava

metalică în râul R., după care a plecat la domiciliul său.

În ceea ce îl

privește pe A.M., acesta, după ce a ajuns în spatele autoturismului cu

inculpatul S.D., dându-și seama că acesta nu a agresat-o pe partea vătămată

A.D., și că a lovit cu parul în portiera autoturismului, i-a aplicat acestuia

lovituri, aspect sesizat de numitul I.S., fratele inculpatului S.D., care tocmai

ajunsese la locul respectiv, și care a intervenit pentru aplanarea agresiunii,

însă a fost lovit de către A.M., în urma agresiunii căzând la pământ.

În aceste condiții,

pentru a stopa agresiunea comisă de către A.M., asupra inculpatului S.D. și a

fratelui său, I.S., au intervenit R.A. și S.I. precum și C.V., care i-au

aplicat lovituri - în stare de legitimă apărare - părții vătămate.

În ceea ce o privește

pe partea vătămată A.A.D. - aceasta a ieșit din autoturism (pe partea dinspre

imobilul martorului O.V.), moment în care inculpatul S.D. a fost lovit de către

aceasta cu piciorul în abdomen, în consecință inculpatul înarmându-se cu un alt

par, după care a încercat să o lovească pe partea vătămată cu parul peste cap.

Aceasta însă a parat lovitura cu mâna dreaptă, fiind lovită la antebraț (cot)

și respectiv peste cap, însă, urmare a agresiunii, a căzut la pământ.

Apoi inculpatul S.D.

s-a poziționat peste aceasta, continuând să o lovească intens cu pumnii, moment

în care au intervenit martorii S.S. și R.I. care l-au luat pe inculpat S.D. și

l-au dus la locuința sa, la fața locului făcându-și apariția și martorul S.N.,

care era din aceeași localitate cu părțile vătămate, care le-a cerut

agresorilor să înceteze violențele și care a încercat să le acorde părților

vătămate primul ajutor.

Cercetările efectuate

în faza de urmărire penală nu au relevat faptul că inculpatul S.D. și numitul

I.S. au aplicat lovituri părții vătămate A.D., sau că I.S., S.D. și R.T.I. i-au

aplicat lovituri părții vătămate A.M., procurorul concluzionând de asemenea că

nu s-a putut dovedi cu certitudine faptul că numiții C.V., S.I., S.V., R.A. și

R.G. i-au aplicat ulterior, în cadrul aceluiași incident, lovituri părții

vătămate A.M. (care ar fi vrut să o apere pe partea vătămată A.A.D. în momentul

în care era lovită cu parul și cu pumnii de către învinuitul S.D.) și nici că

numitul C.V. i-a aplicat lovituri părții vătămate A.A.D.

Părțile vătămate au

fost transportate la dispensarul medical din localitatea P., iar apoi la S.O.

Năsăud și respectiv la Clinica de Neurochirurgie Cluj-Napoca și S.M.U. Sibiu.

Partea vătămată A.D.

a fost spitalizată în S.O. Năsăud în perioada 11 - 15 august 2003 și respectiv

în S.C.J. Cluj-Napoca, secția neurochirurgie I în perioada 18 - 27 august 2003.

Din certificatul

medico-legal nr. X din 1 septembrie 2003, rezultă că i s-au cauzat leziuni

corporale constând în fractura P-F dreapta, fisura maleolă internă stângă și

respectiv fracturi multiple F-T dreapta, fracturi multiple F stânga, hematoame

epidurale și subarahnoidiene interemisferice și edem cerebral difuz, fiind

efectuată o intervenție chirurgicală pentru evacuarea hematoamelor. A mai

suferit o fractură de gambă dreapta și i s-au cauzat hematoame și plăgi în

zonele periorbitar al ochiului drept, fronto-parietal drept, maleolă internă

stânga și antebrațul drept, concluzionându-se că leziunile corporale

traumatice, s-au putut produce prin lovire cu corp dur, necesitând 45 - 50 zile

de îngrijiri medicale, întrunind caracteristicile medico-legale ale punerii în

primejdie a vieții, cu precizarea că eventuala infirmitate sau scădere a

capacității de muncă va putea fi apreciată la 3 - 6 luni de la data examinării,

ulterior nemaiprocedându-se la reexaminare.

Partea vătămată

A.A.D. a fost spitalizată în S.O. Năsăud în perioada 11 - 15 august 2003 și în

S.M.U. Sibiu în perioada 21 - 29 august 2003.

Din certificatul

medico-legal din 17 octombrie 2003, rezultă că i s-au cauzat leziuni corporale

constând în traumatism cranio-cerebral acut deschis, plăgi parietale dreapta și

stânga, comoție cerebrală, plagă contuză digital II mâna stângă, contuzie forte

antebrațul drept, excoriații ale mâinii și gleznei, și a hemitoracelui drept și

stâng anterior și posterior precum și plăgi ale scalpului. A suferit o amnezie

retrogradă și i s-au cauzat leziuni în zonele genunchilor, claviculei mâinii

stângi și parietal bilateral, concluzionându-se că leziunile corporale

traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur, necesitând pentru

vindecare 24 - 25 zile de îngrijiri medicale și neîntrunind caracteristicile

punerii în primejdie a vieții și ale infirmității.

Numitul A.M. a fost

spitalizat în S.O. Năsăud în perioada 11 - 15 august 2003 și în S.J.

Cluj-Napoca, secția neurochirurgie I în perioada 18 - 27 august 2003, din

certificatul medico-legal nr. Y din 1 septembrie 2003, rezultând că i s-au

cauzat leziuni corporale constând în traumatism cranio-cerebral minor, contuzii

cerebrale, și plăgi ale scalpului, edeme moderate difuze, și plăgi la nivelul

temporal drept, temporal-occipital drept, periorbitar al ochiului drept,

cervical drept, tumefacții ale gambei drepte și excoriații și tumefacții ale

genunchiului drept, concluzio. S-a concluzionat că leziunile corporale

traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur, necesitând pentru vindecare

40 - 45 zile de îngrijiri medicale, cu stabilirea unui termen de reexaminare la

3 - 6 luni, raportul de constatare medico-legal din 29 noiembrie 2005, păstrând

aceleași concluzii medico-legale, cu mențiunea că leziunile corporale descrise

nu întrunesc caracteristicile punerii în primejdie a vieții sau ale

infirmității.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal au declarat apel inculpatul și partea civilă A.D.

În apelul părții

civile a susținut că sub aspectul despăgubirilor materiale, respectiv cuantumul

unic al acestora, instanța nu a avut în vedere probele administrate referitor

la contravaloarea unei zile de muncă.

Inculpatul R.T.I. a

criticat sentința susținând că, aceasta este nelegală atâta vreme cât,

procedura de citare a fost nelegală atât în faza urmăririi penale cât și la

instanță.

O altă critică

vizează netemeinicia, susținându-se că interpretarea dată de instanță probelor

de la dosar și importanța pe care instanța a dat-o declarației coinculpatului,

au fost de natură să stabilească o situație de fapt greșită.

Inculpatul S.D. a

criticat sentința susținând că instanța trebuia să-l achite pentru infracțiunea

prevăzută de art. 181 C. pen. deoarece a fost săvârșită în legitimă apărare.

De asemenea,

inculpatul a susținut că, pedeapsa aplicată atât în ce privește cuantumul ei

dar și modalitatea de executare sunt neîntemeiate.

Prin Decizia nr. 54/A

din 29 aprilie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a admis

apelul declarat de partea civilă A.D., a fost desființată sentința apelată în

parte cu privire la dispozițiile civile și a obligat inculpatul R.T.I. la 5.160

RON dispoziție civilă și 1.700 RON cheltuieli judiciare.

Apelurile declarate

de inculpați au fost respinse ca nefondate iar inculpații au fost obligați la

cheltuieli judiciare statului, onorariul apărătorilor din oficiu rămânând a fi

plătit de Ministerul Justiției.

Instanța de apel a

reținut că inculpatul R.T.I. s-a sustras atât de la urmărirea penală dar și de

la judecată, atâta vreme cât imediat după săvârșirea faptei a părăsit țara

plecând în Spania fără să anunțe despre aceasta organele în drept sau instanța.

De asemenea s-a

reținută că, sub aspectul situației de fapt reținute a încadrării juridice dar

și a individualizării pedepsei, sentința pronunțată este temeinică și legală.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal a declarat recurs inculpatul criticând-o ca fiind

netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

Constatarea

referitoare la sustragerea inculpatului de la urmărirea penală este complet

greșită atâta vreme cât el nu a fost citat sau legal citat niciodată pe

parcursul urmăririi penale, astfel că întreaga această fază procesuală este

lovită de nulitate absolută.

Aceleași încălcări de

procedură cât privește citarea greșită a inculpatului sau nefuncționarea demersurilor

pentru aflarea adresei corecte și apoi citarea legală a inculpatului, se

reprofilează și fazei de judecată, astfel că, din această perspectivă se impune

restituirea cauzei la procuror, sau, în subsidiar, casarea cu trimitere la

instanța de fond sub aspectul netemeiniciei se susține că nu s-au efectuat

verificări privind identitatea autorului pentru a se elimina versiunea conform

căreia autorul faptei ar putea fi R.T.I. în prezent decedat.

O altă critică

vizează greșita evaluare și interpretare a probelor, ceea ce a dus la

stabilirea unei situații de fapt greșită în ce-l privește pe inculpat ca fiind

autorul infracțiunii reținute.

Recursul inculpatului

este nefondat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Cu privire la

nulitatea survenită a actelor de urmărire penală în integralitatea lor și

necesitatea restituirii cauzei la procuror, se constată din actele de procedură

de la dosar respectiv procese-verbale întocmite în urma executării mandatelor

de aducere că acestea nu au avut ca finalitate aducerea inculpatului deoarece

nu a fost găsit la domiciliu întrucât persoana căutată era plecată în Spania.

Din aceleași procese-verbale rezultă că părinții inculpatului s-au obligat să-l

înștiințeze pe fiul lor despre faptul că este căutat și s-ar face demersuri

pentru a veni în țară. Procesul-verbal de cercetare a mandatului de aducere

întocmit la 25 aprilie 2007 consemnează faptul că, din discuțiile cu vecinii

inculpatului din comuna P., a reieșit faptul că R.T.I. este plecat în

străinătate (Spania) din anul 2003 de când nu s-a mai întors.

Demersurile judiciare

de aducere ale inculpatului la instanța de fond au fost făcute cu respectarea

dispozițiilor art. 177 și 183 C. proc. pen. respectiv la domiciliul

inculpatului, prin afișare la Consiliul Local și cu mandat de aducere.

Din procesele-verbale

întocmite cu ocazia executării mandatelor de aducere conform art. 184 C. proc.

pen. rezultă aceeași situație comunicată de părinții și vecinii inculpatului în

sensul că este plecat din țară în Spania din 2003, de când nu a mai revenit,

precum și obligația asumată de părinți că îl vor anunța pe fiul lor despre

afacerile judiciare pentru care este căutat.

Actele procesuale

efectuate de organul de urmărire penală și instanță pentru încunoștiințarea

inculpatului și aducerea acestuia s-au efectuat cu respectarea dispozițiilor

legale, astfel că motivul de recurs, în baza căruia se solicită restituirea

cauzei la procuror, sau casarea cu trimitere la instanța de fond este

neîntemeiată.

Referitor la motivul

de recurs ce vizează netemeinicia hotărârilor atacate instanța de recurs îl

găsește neîntemeiat.

Examinând sentința

atacată din perspectiva motivelor de apel invocate și a tuturor aspectelor de

fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

În mod temeinic, pe

baza administrării tuturor probelor necesare aflării adevărului, prima instanță

a stabilit că în data de 10 august 2003, în jurul orelor 14,00 frații A.D.,

A.A.D. și A.M., din R., au mers cu autoturismul D. în loc. P., ambele în jud.

Bistrița-Năsăud, pentru a se întâlni cu S.V. și au consumat bere, inițial la

barul acestei persoane, apoi la barul „C.F.”. Seara la plecare, când toți

frații se aflau în autoturism a venit proprietara barului și a solicitat

restituirea sticlelor de bere, iar A.A.D. a ieșit din mașină, a golit pe jos

berile și le-a restituit; în acest context au avut loc discuții contradictorii

între mai multe persoane din localitate și cei doi inculpați și părțile

vătămate, una dintre persoane a aruncat cu o piatră înspre A.D. apoi,

inculpatul S. a prins-o cu ambele mâini de gulerul cămășii, a împins-o și i-a

dat drumul, iar aceasta a intrat în autoturism. S. a luat un par, a intenționat

să o lovească pe partea vătămată peste cap însă a dat în portieră, partea

vătămată a ieșit din autoturism, l-a prins pe inculpat și l-a tras în spatele

mașinii, însă inculpatul R.T.I. i-a aplicat mai multe lovituri cu o țeavă

metalică, cel lovit pierzându-și cunoștința, după care inculpatul a aruncat

țeava metalică într-un râu și a plecat.

Celălalt frate al

primei părți vătămate, A.M., s-a dat jos din mașină și l-a lovit pe inculpatul

S.D., în sprijinul căruia a încercat să vină fratele său I.S., însă a fost

lovit de către partea vătămată A.D., până când au intervenit martorii R.A.,

S.I. și C.V.

În fine, ultima parte

vătămată A.A.D., când a ieșit din autoturism a fost lovit cu piciorul în

abdomen de către inculpatul S.D., apoi i-au fost aplicate de către aceste

lovituri cu un par, parate de partea vătămată cu mâna dreaptă, însă fiind

totuși lovit la cap a căzut la pământ; în continuare, inculpatul S.D. a

continuat să lovească această parte vătămată cu pumnii, până când au intervenit

martorii S.S. și R.I.

Consecință a

conflictului, partea vătămată A.D. a fost spitalizată în perioada 11 - 15

august 2003, 18 -26 august 2003, prezentând fracturi multiple, hematoame și

edem cerebral distrus și necesitând o intervenție chirurgicală pentru evacuarea

hematoamelor, necesitând în total 45 - 50 zile de îngrijiri medicale și

fiindu-i pusă în primejdie viața.

Partea vătămată A.D.,

a fost spitalizată fiindu-i cauzat printre altele un traumatism cranio-cerebral

deschis, plagă parietală, comoție cerebrală și contuzie forte la antebrațul

drept, suferind și o amnezie retrogradă, necesitând astfel pentru vindecare 24

- 25 zile de îngrijiri medicale.

Partea vătămată A.M.,

care și ea a fost spitalizată, inclusiv la Secția Neurochirurgie a suferit

traumatism cranio-cerebral minor, contuzii cerebrale și tumefacții la membrele

inferioare necesitând pentru vindecare 40 - 45 zile.

În mod temeinic prima

instanță a reținut că inculpatul R.T.I. l-a lovit cu o țeavă în cap pe partea

vătămată A.D.; într-adevăr, contrar susținerilor inculpatului apelant, din

declarația coinculpatului S.D., rezultă implicarea directă în conflict a

recurentului.

Așadar, din declarația

inculpatului S.D., reiese că F.M. l-a văzut pe R.T.I. zis B. - deci este

exclusă orice confuzie cu cealaltă persoană având același nume și prenume, - că

l-a lovit pe partea vătămată A.D. cu o țeavă.

De asemenea, din

declarația sa rezultă că mai multe persoane implicate în conflict printre care

și coinculpatul R.T.I. imediat au plecat în Spania și nu au mai revenit.

Acest inculpat și-a

menținut și ulterior aceste declarații și în mod cert, acesta l-a văzut pe

coinculpat când a intervenit în conflict împreună cu alți tineri.

Pe de altă parte, din

declarația martorului L. rezultă că inculpatul R.T.I. zis „B.” avea o țeavă

asupra sa.

Tot din declarația

inculpatului S., rezultă că s-a apropiat de cealaltă parte vătămată căzută pe

jos, s-a aruncat peste aceasta și a lovit-o cu pumnii peste tot corpul, până a

intervenit mătușa sa S.S. și pădurarul R.I., prin urmare nu se pot reține

declarațiile martorilor care au arătat că victima era peste inculpat.

Referitor la

susținerea că numai inculpatul ar fi autorul faptei, aceasta este infirmată de

martorii audiați în cauză ca și de coinculpatul S.D. care atunci când se referă

la inculpat ca și ceilalți martori fac trimitere la porecla acestuia respectiv

R.T.I. zis „B.”, în timp ce cealaltă persoană care pretinde apărarea, că a fost

confundat cu inculpatul, persoană în prezent decedată, nu numai că nu avea

aceleași prenume dar avea și o altă poreclă.

Este relevant în

raport de această susținere că, din probatoriul administrat rezultă că

inculpatul R.T.I. a părăsit țara imediat după săvârșirea faptei iar până în

prezent cu toate diligențele părinților săi inculpatul nu a mai revenit

niciodată în țară.

Astfel fiind, urmează

ca în baza art. 385

15

pct. 1, recursul inculpatului urmează să fie

respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de

250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea

apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de inculpatul R.T.I. împotriva Deciziei penale nr. 54/A din

29 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 50 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 18 octombrie 2010.

Procesat

de GGC - CT