ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4308/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4308/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I) nu este
justificată cererea de amânare a pronunțării deciziei, avocatul ales având
posibilitatea de a depune note scrise, potrivit art. 342 C. proc. pen., până la
sfârșitul ședinței, mai ales că aspectul de drept pus în discuție la cererea
reprezentantului Ministerului Public nu presupune ample considerații teoretice,
doctrinare și jurisprudențiale, limitându-se numai la examinarea (lecturarea)
unor texte de lege din Codul de procedură penală.
II) prin Decizia
penală nr. 1527 din 6 octombrie 2010, Curtea de Apel București, secția I
penală, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de
contestatoarea SC E.C. SRL împotriva Deciziei penale nr. 15/R din 5 ianuarie
2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr.
24484/3/2010.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată contestatoarea la plata sumei de 100
RON, cheltuieli judiciare către stat. În minuta și dispozitivul deciziei s-a
menționat, în mod expres, că hotărârea este „definitivă".
Împotriva acestei
decizii, contestatoarea a declarat prezentul recurs. La termenul de judecată, a
fost pusă în discuție contradictorie admisibilitatea recursului, concluziile
fiind menționate în partea introductivă.
Recursul va fi
respins ca inadmisibil, pentru motivele ce se vor arăta.
Contestația în
anulare are ca obiect o decizie pronunțată în recurs, ca ultima cale de atac
ordinară, și tinde la desființarea respectivei hotărâri.
Împotriva deciziei
prin care instanța de recurs respinge contestația în anulare legiuitorul nu a
mai prevăzut o altă cale de atac ordinară (cum ar fi prezentul recurs).
Conform art. 392
alin. ultim C. proc. pen., numai sentința dată în contestație este supusă
apelului, iar decizia dată în apel este supusă recursului, ipoteze neregăsite
în prezenta cauză.
În consecință, în
temeiul art. 385
15
pct. l lit. a) C. proc. pen. și, respectiv, art.
192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul
contestatoarei și o va obliga la plata către stat a cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de petenta-contestatoare SC „E.C." SRL
împotriva Deciziei penale nr. 1527 din 6 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de
Apel București, secția I penală.
Obligă
recurenta-contestatoare la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 30 noiembrie 2010.