ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1326/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova,

reclamantul P.G. a chemat în judecată C.N.S.A.S., C.O.S. și L.A.C., în calitate

de președinți ai C.N.S.A.S. solicitând să se constate că pârâții au încălcat dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru că nu au executat sentința civilă

nr. 60 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios,

administrativ și fiscal, să fie aplicată pârâților o amendă de 20% din salariul

minim brut pe economie pe zi de întârziere până la executare hotărârii judecătorești,

să se dispună obligarea în solidar la plata sumei de 10.000 euro (sau echivalentul

în RON la data plății) sumă ce reprezintă despăgubiri pentru întârzierea punerii

în executare a sentinței civile.

Curtea de Apel Craiova,

secția contencios, administrativ și fiscal, prin sentința nr. 5 din 10 ianuarie

2008, a respins acțiunea reclamantului.

În considerentele sentinței

s-a reținut că prin sentința nr. 60 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, a fost admisă în parte

acțiunea reclamantului P.G. dispunându-se obligarea pârâtului C.N.S.A.S. să permită

accesul reclamantului la propriul dosar întocmit de poliția politică comunistă și

s-a respins cererea de aplicare a sancțiunii unei penalități pentru fiecare zi de

întârziere, sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare.

Au fost indicate dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și s-a considerat că acest text este un

mijloc de presiune și sancționare pentru a înfrânge rezistența conducătorilor autorităților

publice la executarea hotărârilor judecătorești.

După analiza atitudinii

pârâților instanța de fond a constatat faptul că aceștia nu au manifestat o atitudine

de rezistență în a pune la dispoziția reclamantului dosarul întocmit de poliția

politică comunistă pe numele acestuia și chiar s-a făcut dovada că s-au întreprins

măsuri în acest sens.

Neexecutarea sentinței

s-a datorat faptului că pe numele reclamantului nu există un dosar întocmit de poliția

politică comunistă, iar obligația stabilită prin hotărârea judecătorească este una

de rezultat.

În privința cererii de

despăgubiri s-a apreciat că nu s-a făcut nicio dovadă a prejudiciului suferit ca

urmare a întârzierii executării sentinței nr. 60/2007, conform art. 1169 C.

civ.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs reclamantul P.G., întemeiat pe dispozițiile art. 25 alin. (3)

din Legea nr. 554/2004.

În motivele de recurs

se arată că soluția instanței de fond este greșită datorită eronatei interpretări

a dispozițiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

securității ca poliție politică și O.U.G. nr. 16/2006 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 187/1999, pentru că în art. 12 din lege se arată că există obligația C.N.S.A.S.

de a informa în legătură cu demersurile pe care le-a realizat în urma cererii sale.

Se apreciază că nu se

poate spune că prin răspunsul ce i-a fost trimis de C.N.S.A.S. potrivit căruia nu

s-a identificat niciun dosar pe numele său, intimata și-ar fi îndeplinit obligația,

pentru că trebuiau depune înscrisuri din care să rezulte că a făcut demersuri pe

lângă S.R.I., S.I.E. și Serviciul Armatei pentru a depista eventualele evidențe

ale acestor instituții.

Excepția tardivității

recursului va fi respinsă deoarece recursul a fost declarat în termenul legal.

Potrivit art. 301 C.

proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă

legea nu dispune altfel, iar art. 20 alinl.1 din Legea nr. 554/2004 prevede că hotărârea

primei instanțe poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea

hotărârii.

În cauză, acest termen

a fost respectat având în vedere că hotărârea instanței de fond a fost comunicată

reclamantului la 21 februarie 2008 iar recursul a fost declarat la 1 martie 2008,

astfel că excepția tardivității recursului este nefondată.

După examinarea motivelor

de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul

declarat pentru următoarele considerente:

Este adevărat că prin

sentința nr. 60 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios, administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului

și a fost obligat C.N.S.A.S. să permită reclamantului accesul la propriul dosar

întocmit de poliția politică comunistă.

Dispozițiile art. 24

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd că dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea

publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ,

să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative,

executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul

acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data

rămânerii irevocabile a hotărârii, iar în art. 24 alin. (2) se stabilește că numai

dacă termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau,

după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie

pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.

Din actele depuse la dosarul

instanței de fond rezultă că intimatul-pârât C.N.S.A.S. a executat sentința pronunțată,

a făcut demersuri către S.R.I., S.I.E. și S.I.A., a verificat și dosarele aflate

în arhivă și a comunicat reclamantului-recurent că nu s-a identificat niciun dosar

întocmit pe numele său.

Chiar recurentul în motivele

de recurs a recunoscut că intimatul C.N.S.A.S. i-a comunicat faptul că nu s-a identificat

un dosar întocmit de poliția politică pe numele său.

Dispozițiile art. 12 din

Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității

ca poliție politică prevăd că există obligația C.N.S.A.S. de a informa petentul

în legătură cu demersurile pe care le-a realizat, dar nu era necesar ca acesta să

depună înscrisurile și corespondența dintre C.N.S.A.S. și instituțiile deținătoare

de arhivă, așa cum susține reclamantul în motivele de recurs. Este suficient faptul

că s-a comunicat reclamantului de către C.N.S.A.S. demersurile făcute și nu s-a

depistat un dosar întocmit de poliția politică comunistă pe numele său.

Apreciind că soluția instanței

de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. va fi respins recursul

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția tardivității

recursului declarat de P.G. împotriva sentinței civile nr. 5 din 10 ianuarie 2008

invocată de C.N.S.A.S.

Respinge recursul declarat

de P.G. împotriva aceleiași sentințe ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 martie 2008.