ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1326/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova, reclamantul P.G. a chemat în judecată C.N.S.A.S., C.O.S. și L.A.C., în calitate de președinți ai C.N.S.A.S. solicitând să se constate că pârâții au încălcat dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru că nu au executat sentința civilă nr. 60 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, să fie aplicată pârâților o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere până la executare hotărârii judecătorești, să se dispună obligarea în solidar la plata sumei de 10.000 euro (sau echivalentul în RON la data plății) sumă ce reprezintă despăgubiri pentru întârzierea punerii în executare a sentinței civile.

Curtea de Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, prin sentința nr. 5 din 10 ianuarie 2008, a respins acțiunea reclamantului. În considerentele sentinței s-a reținut că prin sentința nr. 60 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului P.G. dispunându-se obligarea pârâtului C.N.S.A.S. să permită accesul reclamantului la propriul dosar întocmit de poliția politică comunistă și s-a respins cererea de aplicare a sancțiunii unei penalități pentru fiecare zi de întârziere, sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare. Au fost indicate dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și s-a considerat că acest text este un mijloc de presiune și sancționare pentru a înfrânge rezistența conducătorilor autorităților publice la executarea hotărârilor judecătorești.

După analiza atitudinii pârâților instanța de fond a constatat faptul că aceștia nu au manifestat o atitudine de rezistență în a pune la dispoziția reclamantului dosarul întocmit de poliția politică comunistă pe numele acestuia și chiar s-a făcut dovada că s-au întreprins măsuri în acest sens. Neexecutarea sentinței s-a datorat faptului că pe numele reclamantului nu există un dosar întocmit de poliția politică comunistă, iar obligația stabilită prin hotărârea judecătorească este una de rezultat. În privința cererii de despăgubiri s-a apreciat că nu s-a făcut nicio dovadă a prejudiciului suferit ca urmare a întârzierii executării sentinței nr. 60/2007, conform art. 1169 C. civ. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P.G., întemeiat pe dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În motivele de recurs se arată că soluția instanței de fond este greșită datorită eronatei interpretări a dispozițiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică și O.U.G. nr. 16/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 187/1999, pentru că în art. 12 din lege se arată că există obligația C.N.S.A.S. de a informa în legătură cu demersurile pe care le-a realizat în urma cererii sale. Se apreciază că nu se poate spune că prin răspunsul ce i-a fost trimis de C.N.S.A.S. potrivit căruia nu s-a identificat niciun dosar pe numele său, intimata și-ar fi îndeplinit obligația, pentru că trebuiau depune înscrisuri din care să rezulte că a făcut demersuri pe lângă S.R.I., S.I.E.

și Serviciul Armatei pentru a depista eventualele evidențe ale acestor instituții. Excepția tardivității recursului va fi respinsă deoarece recursul a fost declarat în termenul legal. Potrivit art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar art. 20 alinl.1 din Legea nr. 554/2004 prevede că hotărârea primei instanțe poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. În cauză, acest termen a fost respectat având în vedere că hotărârea instanței de fond a fost comunicată reclamantului la 21 februarie 2008 iar recursul a fost declarat la 1 martie 2008, astfel că excepția tardivității recursului este nefondată.

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Este adevărat că prin sentința nr. 60 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios, administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului și a fost obligat C.N.S.A.S. să permită reclamantului accesul la propriul dosar întocmit de poliția politică comunistă.

Dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd că dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, iar în art. 24 alin. (2) se stabilește că numai dacă termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.

Din actele depuse la dosarul instanței de fond rezultă că intimatul-pârât C.N.S.A.S. a executat sentința pronunțată, a făcut demersuri către S.R.I., S.I.E. și S.I.A., a verificat și dosarele aflate în arhivă și a comunicat reclamantului-recurent că nu s-a identificat niciun dosar întocmit pe numele său. Chiar recurentul în motivele de recurs a recunoscut că intimatul C.N.S.A.S. i-a comunicat faptul că nu s-a identificat un dosar întocmit de poliția politică pe numele său. Dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică prevăd că există obligația C.N.S.A.S. de a informa petentul în legătură cu demersurile pe care le-a realizat, dar nu era necesar ca acesta să depună înscrisurile și corespondența dintre C.N.S.A.S.

și instituțiile deținătoare de arhivă, așa cum susține reclamantul în motivele de recurs. Este suficient faptul că s-a comunicat reclamantului de către C.N.S.A.S. demersurile făcute și nu s-a depistat un dosar întocmit de poliția politică comunistă pe numele său. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția tardivității recursului declarat de P.G. împotriva sentinței civile nr. 5 din 10 ianuarie 2008 invocată de C.N.S.A.S. Respinge recursul declarat de P.G. împotriva aceleiași sentințe ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2008.