ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3309/2010

Deliberând asupra

recursului se reține:

Prin Încheierea din ședința publică de la

data de 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie, ca instanță de prim-control judiciar - în baza

art. 300

2

rap. la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc.

pen. - a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a

inculpaților S.C.I., D.M., L.E., C.I. și S.L., apreciind că subzistă temeiurile

care au determinat arestarea lor în raport cu pericolul social al faptelor,

limitele speciale de pedeapsă și pentru buna desfășurare a procesului penal.

În termen legal,

inculpata S.L. a exercitat calea ordinară de atac a recursului, fără însă a

aduce nicio critică concretă încheierii de ședință prin care s-a menținut

starea de arest preventiv.

Față de disp. art.

385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, examinând recursul sub

toate aspectele de fapt și de drept, constată că este nefondat pentru

considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Prin Sentința penală

nr. 125 din 9 aprilie 2010 a Tribunalului Dâmbovița inculpații au fost

condamnați la pedepse privative de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor

de constituire în grup organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni,

înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub

semnătură privată, uz de fals, toate în formă continuată, obținând astfel,

fraudulos, credite bancare, bunuri electronice și alte bunuri.

În raport de

multitudinea infracțiunilor comise, caracterul organizat și planificat atât al

grupului cât și al modului de acțiune al acestuia, în mod just atât instanța de

apel, ca și cea de fond, au apreciat că este necesară judecarea inculpaților în

stare de arest preventiv, lăsarea lor în libertate prezentând, în mod evident,

pericol concret pentru ordinea publică.

Și sub aspectul

limitelor de pedeapsă prevăzute de fiecare text normativ, cerințele impuse de

art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite.

Măsura instanței de

apel fiind legală și temeinică, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., recursul inculpatei va fi respins, ca nefondat.

Văzând și

prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată S.L. împotriva Încheierii

din 8 septembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie, pronunțată în Dosar nr. 5267,1/120/2009.

Obligă recurenta

inculpată la plata sumei de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 septembrie 2010.