ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3059/2007

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești reclamanta R.R.S. prin procurator R.S.A. a chemat în judecată

PREFECTURA JUDEȚULUI PRAHOVA solicitând obligarea acesteia din urmă, în

calitate de persoană juridică notificată, de a înainta dosarul notificării nr.

757 din 25 octombrie 2001 către Primăria Orașului Bușteni în calitate de

entitate investită cu acordarea despăgubirilor pentru imobil-construcție

demolat.

In motivarea acțiunii, reclamanta arată

că la data de 9 iunie 2004 s-a adresat cu un memoriu Autorității pentru

urmărirea aplicării unitare a Legii 10/2001, prin care a solicitat un răspuns

oficial cu privire la nesoluționarea completă a notificării înregistrată sub

nr. 757 din 25 octombrie 2001, în sensul că i-a fost restituit în natură

terenul în suprafață de 600 mp situat în orașul Bușteni, prin Dispoziția nr.

114 din 25 septembrie 2003 a Consiliului Județean Prahova, însă cel de al

doilea capăt al notificării, respectiv acordarea de despăgubiri pentru imobilul

confiscat și demolat a rămas nesoluționat.

Prin sentința civilă nr. 42 din 15 martie

2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, a fost respinsă acțiunea reclamantei ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea

a reținut faptul că litigiul dedus judecății privește acordarea despăgubirilor

pentru imobilul care nu se poate restitui în natură, ori pe calea

contenciosului administrativ pot fi soluționate numai contestațiile formulate

împotriva deciziilor privind acordarea despăgubirilor emise de către Comisia

Centrală pentru Stabilirea Drepturilor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală, întrucât prima instanță a înțeles

greșit obiectul pricinii și s-a pronunțat cu greșita aplicare a legii în

materie.

Recursul este nefondat și va fi respins.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte

de Casație și Justiție reține următoarele:

Recurenta-reclamantă a solicitat Curții

de Apel Ploiești, să dispună obligarea Prefecturii județului Prahova, să

înainteze dosarul notificării nr. 757/2001 către Primăria Bușteni pentru

acordarea despăgubirilor conform Legii nr. 10/2001.

Corect prima instanță a reținut că în

această acțiunea recurenta-reclamantă încearcă pe calea contenciosului

administrativ să soluționeze cererea de acordare a despăgubirilor pentru un

imobil care nu se poate retroceda în natură.

Conform Legii nr. 10/2001, dacă

restituirea nu se poate face în natură, autoritatea investită cu soluționarea

notificării este obligată ca prin decizie ori dispoziție motivată să acorde

persoanei îndreptățite despăgubiri.

Decizia se contestă la Secția civilă a tribunalului în a cărei rază se află sediul autorității investite cu

soluționarea notificării în termen de 30 zile de la comunicare.

În cauza de față nu s-a soluționat notificarea,

recurenta nu a făcut contestație împotriva Dispoziției emise, ci s-a adresat

instanței de contencios administrativ pentru soluționarea cererii sale.

Cum pe această cale nu pot fi soluționate

decât contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Comisia centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor conform Legii nr. 247/2005, acțiunea

recurentei-reclamante apare ca fiind inadmisibilă și corect instanța de fond a

respins-o pe considerentele mai sus expuse.

Așa fiind, Înalta Curte de Casație și

Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru

care va respinge recursul declarat de R.R.S. prin mandatar R.S.A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta R.R.S.

prin mandatar R.S.A. împotriva sentinței nr. 42 din 15 martie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14

iunie 2007.