ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3059/2007

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești reclamanta R.R.S. prin procurator R.S.A. a chemat în judecată PREFECTURA JUDEȚULUI PRAHOVA solicitând obligarea acesteia din urmă, în calitate de persoană juridică notificată, de a înainta dosarul notificării nr. 757 din 25 octombrie 2001 către Primăria Orașului Bușteni în calitate de entitate investită cu acordarea despăgubirilor pentru imobil-construcție demolat.

In motivarea acțiunii, reclamanta arată că la data de 9 iunie 2004 s-a adresat cu un memoriu Autorității pentru urmărirea aplicării unitare a Legii 10/2001, prin care a solicitat un răspuns oficial cu privire la nesoluționarea completă a notificării înregistrată sub nr. 757 din 25 octombrie 2001, în sensul că i-a fost restituit în natură terenul în suprafață de 600 mp situat în orașul Bușteni, prin Dispoziția nr. 114 din 25 septembrie 2003 a Consiliului Județean Prahova, însă cel de al doilea capăt al notificării, respectiv acordarea de despăgubiri pentru imobilul confiscat și demolat a rămas nesoluționat. Prin sentința civilă nr. 42 din 15 martie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă acțiunea reclamantei ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut faptul că litigiul dedus judecății privește acordarea despăgubirilor pentru imobilul care nu se poate restitui în natură, ori pe calea contenciosului administrativ pot fi soluționate numai contestațiile formulate împotriva deciziilor privind acordarea despăgubirilor emise de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Drepturilor. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală, întrucât prima instanță a înțeles greșit obiectul pricinii și s-a pronunțat cu greșita aplicare a legii în materie. Recursul este nefondat și va fi respins. Examinând actele dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Recurenta-reclamantă a solicitat Curții de Apel Ploiești, să dispună obligarea Prefecturii județului Prahova, să înainteze dosarul notificării nr. 757/2001 către Primăria Bușteni pentru acordarea despăgubirilor conform Legii nr. 10/2001.

Corect prima instanță a reținut că în această acțiunea recurenta-reclamantă încearcă pe calea contenciosului administrativ să soluționeze cererea de acordare a despăgubirilor pentru un imobil care nu se poate retroceda în natură. Conform Legii nr. 10/2001, dacă restituirea nu se poate face în natură, autoritatea investită cu soluționarea notificării este obligată ca prin decizie ori dispoziție motivată să acorde persoanei îndreptățite despăgubiri. Decizia se contestă la Secția civilă a tribunalului în a cărei rază se află sediul autorității investite cu soluționarea notificării în termen de 30 zile de la comunicare. În cauza de față nu s-a soluționat notificarea, recurenta nu a făcut contestație împotriva Dispoziției emise, ci s-a adresat instanței de contencios administrativ pentru soluționarea cererii sale.

Cum pe această cale nu pot fi soluționate decât contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor conform Legii nr. 247/2005, acțiunea recurentei-reclamante apare ca fiind inadmisibilă și corect instanța de fond a respins-o pe considerentele mai sus expuse. Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de R.R.S. prin mandatar R.S.A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta R.R.S. prin mandatar R.S.A. împotriva sentinței nr. 42 din 15 martie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 iunie 2007.