ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3684/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3684/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Prin cererea
înregistrată sub nr. 788/85/2010 pe rolul Tribunalul Sibiu la data de 17
februarie 2010, reclamanții SC E. SRL Sibiu și C.A. au chemat în judecată pe
pârâtul G.V.N. solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să
modifice actul constitutiv al SC E. SRL, în ce privește art. 10, în sensul de a
menționa că societatea va fi administrată de un singur administrator, în
persoana reclamantului C.A., ca urmare a renunțării pârâtului la calitatea de
administrator al societății.
Prin încheierea
pronunțată în ședința din 30 martie 2010 în dosarul nr. 788/85/2010 s-a dispus suspendarea
judecării cauzei conform disp. art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la
soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 521/85/2010.
Împotriva acestei
încheieri au declarat recurs reclamanții SC E. SRL Sibiu și C.A. care au
solicitat modificarea încheierii atacate și respingerea cererii de suspendare.
Prin decizia nr. 402
din 30 aprilie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, a fost
admis recursul declarat de reclamanți, a fost modificată încheierea recurată și
s-a dispus continuarea judecății.
Prin sentința
comercială nr. 1529/C din 19 octombrie 2010 a Tribunalului Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă excepția lipsei calității
procesuale pasive și excepția lipsei de interes, a fost admisă acțiunea
formulată de reclamanți, s-a dispus modificarea actului constitutiv al
reclamantei SC E. SRL, în ceea ce privește art. 10, în sensul că societatea va
fi administrată de un singur administrator, în persoana reclamantului C.A., ca
urmare a renunțării pârâtului la calitatea de administrator al societății.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel pârâtul G.V.N.
Prin decizia
comercială nr. 9 din 4 februarie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială,
a fost admis apelul declarat de pârât, a fost schimbată, în tot, sentința
apelată, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru ase pronunța
astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
În ce privește
cererea reconvențională formulată de pârât, în mod corect, s-a constatat de
către prima instanță că aceasta a fost depusă cu depășirea primei zi de
înfățișare, încălcând astfel dispozițiile art. 119 alin. (3) C. proc. civ.,
motiv pentru care nu a fost avută în vedere ocazia judecării cererii
principale.
Cu privire la fondul
cauzei, s-a reținut că societatea reclamantă a formulat și a depus la ORC Sibiu o cerere de înregistrare a mențiunilor cu privire la modificarea actului
constitutiv al societății, în legătură cu administrarea societății, în
conformitate cu Hotărârea AGA din 4 februarie 2010, cererea primind rezoluția
nr. 1083 din 11 februarie 2009.
Este adevărat că
rezoluția directorului ORC Sibiu nu rezolvă cererea formulată, însă,
reclamanții dacă erau nemulțumiți de această soluție, puteau să formuleze, în
condițiile art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 116/2009, plângere împotriva
respectivei rezoluții, care ar fi trebuit să se soluționeze de Tribunalul
Sibiu, în primă instanță, însă, reclamanții au procedat greșit solicitând pe
calea dreptului comun o soluție cu privire la înscrierea de mențiuni,
referitoare la modificarea actului constitutiv.
Împotriva acestei
decizii au declarat recurs reclamanții, aducându-i următoarele critici:
Hotărârea instanței
de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor
art. 161 din Ordinul nr. 2594/2008 și ale art. 6 din O.U.G. nr. 116/2009.
Recurenții susțin că
soluția instanței de apel ar fi fost corectă cât timp prin rezoluția
directorului ORC Sibiu s-ar fi respins cererea formulată de către reclamanți
însă, cererea lor a fost admisă, astfel încât ei nu aveau de făcut altceva
decât să ducă la îndeplinire rezoluția cu privire la modificarea actului
constitutiv.
Se mai arată că
rezoluția directorului ORC nu a putut fi dusă la îndeplinire, deoarece,
potrivit art. 161 pct. 4 din Ordinul nr. 2594/2008 era nevoie să se depună și
actul constitutiv actualizat, însă acest act constitutiv actualizat nu a putut
fi depus pe motiv că pârâtul a refuzat semnarea acestuia.
Recurenții apreciază
că singura posibilitate pe care o aveau, era acea de introducere a unei acțiuni
pe calea dreptului comun, ceea ce au și făcut, însă, instanța de apel, în mod
nelegal a admis apelul, iar pe fondul cauzei a respins cerere.
S-a solicitat
judecarea cauzei în lipsă.
Analizând decizia
recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte a constatat că
recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează.
Hotărârea instanței
de apel este legală, fiind dată cu corecta aplicare a dispozițiilor art. 161
alin. (4) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2594/2008, privind însoțirea cererii
de înscriere a mențiunii, de actul constitutiv actualizat.
Într-adevăr, chiar
dacă aparent cererea formulată de către reclamanți, în legătură cu înscrierea
de mențiuni, referitoare la modificarea actului constitutiv, a fost admisă prin
rezoluția directorului ORC Sibiu, în fapt, prin modul de formulare al
rezoluției și ținând cont și de faptul nedepunerii actului constitutiv
modificat, această formulare are valoarea unui refuz al înscrierii de mențiuni
solicitate.
Prin urmare, instanța
de apel a reținut, în mod legal, că reclamanții trebuiau să formuleze plângere
împotriva rezoluției directorului ORC Sibiu, în condițiile art. 6 alin. (3) din
O.U.G. nr. 116/2009, și nu să formuleze o acțiune pe cale a dreptului comun.
Având în vedere cele
de mai sus, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge
recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanții C.A. și SC E. SRL Sibiu împotriva deciziei
comerciale nr. 9/2011 din 4 februarie 2011 pronunțate de Curtea de Apel
Alba-Iulia, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședința publică, astăzi 17 noiembrie 2011.